ICCJ. Decizia nr. 4212/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4212/2010
Dosar nr. 7742/1/2010
Şedinţa camerei de consiliu de la 2 decembrie 2010
Asupra cererii de completare a dispozitivului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin decizia nr. 1845 de la 20 mai 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC N. SA Sighişoara, cu motivarea că interpretarea greşită dată probelor invocată de recurenta-reclamantă constituie o chestiune de fapt, care nu justifică invocarea motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 punct 8 C. proc. civ.
Reclamanta SC N. SA a solicitat, în conformitate cu dispoziţiile art. 281 C. proc. civ., completarea deciziei nr. 1845 de la 20 mai 2010 în sensul că instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 punct 8 C. proc. civ. privind interpretarea greşită a actului juridic denumit contract sub semnătură privată din 30 iunie 1998, anexa 5 nefiind constituită la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată şi nici la momentul încheierii contractului autentificat.
Analizând cererea formulată, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Completarea hotărârii în condiţiile art. 281 C. proc. civ. se poate cere doar în situaţia în care instanţa a judecat fondul pricinii, fie în primă instanţă, fie după casarea cu reţinere.
Ipoteza reglementată de legiuitor se referă strict la omisiunea pronunţării asupra unui capăt de cerere sau a unei cereri conexe sau incidentale, nefiind avută în vedere situaţia în care s-a omis pronunţarea cu privire la un motiv de apel sau recurs, petenta având la dispoziţie căi extraordinare de atac în acest sens.
Reclamanta SC N. SA critică decizia instanţei de recurs sub aspectul omisiunii cercetării motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 punct 8 C. proc. civ., or, din analiza hotărârii a cărei completare se solicită, se poate observa că Înalta Curte a analizat pe larg tocmai acest motiv, concluzionând, în mod corect, că se impune respingerea recursului ca nefondat.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 1845 de la 20 mai 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, ca nefondată.
În temeiul art. 274 C. proc. civ., va dispune obligarea petentei la plata sumei de 2.500 lei reprezentând cheltuieli de judecată către intimata SC G.A.S.R. SRL conform documentelor justificative depuse la dosarul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 1845 de la 20 mai 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, formulată de petenta SC N. SA Sighişoara ca nefondată. Obligă petenta la plata sumei de 250 lei cheltuieli de judecată către intimata SC G.S.T.A.S.R. SRL.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4205/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4213/2010. Comercial → |
|---|
