ICCJ. Decizia nr. 4432/2010. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4432/2010
Dosar nr. 126/115/2009
Ședința publică de la 16 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Caraş-Severin, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 276 din 24 martie 2009 a admis în parte cererea formulată de reclamanta SC A. SA Timişoara în contradictoriu cu pârâţii B.C.R. cu sediul social în Bucureşti, B.C.N. - Sucursala Caraş-Severin - Reşiţa, B.N.R. prin Centrala Incidenţelor de Plăţi cu sediul social în Bucureşti şi SC Ţ.L. SA Bucureşti în sensul că a obligat pârâta B.C.R. - Sucursala Caraş-Severin să solicite anularea incidentului de plată înregistrat în C.I.P. la data de 11 decembrie 2008 ca urmare a cererii de înscriere a refuzului bancar în F.N.B.O. din 11 decembrie 2008.
A fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâţilor la daune cominatorii.
În fundamentarea acestei soluţii, instanţa de fond a reţinut, în principal, că între părţi s-au derulat operaţiuni comerciale, reclamanta emiţând un bilet la ordin care a fost refuzat la plată din lipsă de disponibil.
Totodată s-a transmis Centralei Incidentelor de Plăţi cererea de înscriere a refuzului bancar în F.N.B.O. din 11 decembrie 2008 având nr. C.I.P. din 2008.
Conform înscrisului emanând de la reclamantă, biletul la ordin a fost introdus spre decontare din eroare, întrucât plata fusese făcută de către aceasta încă din 8 decembrie 2008 prin O.P. din C.E.C. Bank.
La data înregistrării incidentului de plată nu erau îndeplinite condiţiile unei astfel de înregistrări.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială prin Decizia civilă nr. 10/A/Com din 14 ianuarie 2010 a respins apelul declarat de pârâta SC B.C.R. SA Bucureşti împotriva sentinţei comerciale nr. 276 din 24 martie 2009 a Tribunalului Caraş-Severin, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, fiind preluate în esenţă argumentele expuse anterior.
Împotriva Deciziei civile nr. 10/A/Com din 14 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială, a promovat recurs pârâta SC B.C.R. SA Bucureşti care a criticat pentru nelegalitate această hotărâre judecătorească, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. admiterea recursului şi desfiinţarea în tot a deciziei atacate cu consecinţa respingerii acţiunii ca nefondată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se evocă împrejurarea, că deşi instanţa de apel a analizat pe larg şi foarte detaliat prevederile legale aplicabile în speţă, totuşi a ajuns la o concluzie eronată.
Intimata-reclamantă SC A. SA a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse de recurenta-pârâtă SC B.C.R. SA Bucureşti, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge recursul ca nefondat, pentru următoarele considerente.
Potrivit cererii de chemare în judecată reclamanta SC A. SA a solicitat obligarea pârâtei B.C.R. Bucureşti să procedeze la emiterea unei cereri pentru anularea incidentului de plată raportat la data de 11 decembrie 2008 cu nr. C.I.P. din 2008, deoarece aceasta a fost efectuată din eroare.
Atât instanţa de fond cât şi cea de apel au reţinut o corectă situaţie de fapt şi de drept, determinată în esenţă de faptul că la data decontării biletului la ordin factura scadentă pentru garantarea căreia s-a emis acesta, fusese achitată de către societatea reclamantă încă din data de 8 decembrie 2008, aşa cum o dovedesc înscrisurile existente la dosarul cauzei.
Mai mult, corespondenţa reclamantei cu pârâta SC Ţ.L. SA, respectiv adresa din 21 noiembrie 2008 atestă mutarea conturilor la A.B. Reşiţa şi necesitatea returnării biletelor la ordin emise pentru garantarea plăţilor de pe conturile din B.C.R., pentru a fi emise altele din conturile noii bănci.
Din această perspectivă apare pe deplin justificată poziţia procesuală a reclamantei şi anume că scopul biletului la ordin a fost acela de a garanta executarea obligaţiei, astfel că la data la care a fost decontat biletul la ordin obligaţia comercială era stinsă.
Interpretarea sistematică a reglementărilor cuprinse în Regulamentul din 23 februarie 2001 cu modificările şi completările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea la B.N.R. a Centralei Incidenţelor de Plăţi, conduce la aprecierea că, păstrarea incidentului de plată fără justificarea vreuneia dintre scopurile expres şi limitativ reglementate, aduce atingere intereselor reclamantei vizând dreptul de a utiliza în continuare instrumentele de decontare de natura biletului la ordin şi a cambiei.
Pentru aceste raţiuni, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC B.C.R. SA Bucureşti împotriva Deciziei civile nr. 10/A/Com din 14 ianuarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, nefiind îndeplinită nici o cerinţă din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta SC B.C.R. SA Bucureşti împotriva Deciziei civile nr. 10/A/Com din 14 ianuarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 16 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4414/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4435/2010. Comercial → |
|---|
