ICCJ. Decizia nr. 560/2010. Comercial. Conflict de competenţă. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 560/2010
Dosar nr. 1622/33/2009
Şedinţa publică de la 11 februarie 2010
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 138 din 27 octombrie 2009, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, a stabilit competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamantul Ţ.L. în contradictor cu pârâţii B.V., O.D.A. şi SC E.D. SRL în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut că prin cererea introductivă de instanţă, reclamantul a solicitat să se constate că actele de executare silită efectuate în temeiul titlului executoriu constituit de contractul de împrumut şi garanţie imobiliară sunt desfiinţate de drept în temeiul legii şi să se dispună întoarcerea executării efectuate în Dosarul execuţional nr. 283/2004 al Biroului Judecătoresc C.M., în baza unor titluri executorii care au fost desfiinţate.
Stabilind că obiectul litigiului se circumscrie executării silite, curtea de apel a făcut aplicarea art. 3734 alin. (2) C. proc. civ. şi a stabilit că instanţa competentă a-l soluţiona este Judecătoria Cluj Napoca.
În contra sentinţei menţionate au declarat recurs pârâţii O.D.A. şi SC E.D. SRL.
Recurentul O.D.A., citat fiind cu menţiunea timbrării a declarat la termen că nu înţelege să-şi îndeplinească această obligaţie fiscală, situaţie în raport de care Înalta Curte va face aplicarea prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi va anula cererea de recurs ca netimbrată.
Recurenta SC E.D. SRL a declarat recurs pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 5 şi 9 C. proc. civ. în a căror dezvoltare aduce criticile care urmează:
- instanţa care s-a pronunţat asupra titlului a fost Tribunalul Cluj şi potrivit art. 4042 alin. (3) C. proc. civ. instanţa competentă potrivit legii este, în raport de valoarea litigiului, tribunalul;
- în cauză nu este incident art. 4041 C. proc. civ. întrucât imobilul se află în posesia sa şi nu a fost parte în litigiul în care s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a contractului de împrumut.
Intimata B.V. a depus întâmpinare la dosar în a cărei susţinere solicită admiterea recursului în sensul că acţiunea de faţă este o acţiune evaluabilă în bani de competenţa Tribunalului Cluj conform art. 2 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., aceeaşi instanţă care a dispus şi asupra desfiinţării titlului executor.
Recursul nu este fondat.
Soluţionând conflictul de competenţă constatat ivit între Judecătorie şi Tribunalul Comercial, curtea de apel a apreciat în mod corect că faţă de obiectul cererii introductive de instanţă, întoarcerea executării în temeiul art. 4042 alin. (3) C. proc. civ., competenţa de soluţionare aparţine judecătoriei conform art. 3734 alin. (2) C. proc. civ.
În speţă, cu privire la titlul executoriu constând într-un contract de împrumut s-a constatat nulitatea absolută prin două decizii ale Tribunalului Cluj, irevocabile prin respingerea recursului. În raport de această situaţie s-a solicitat întoarcerea executării conform art. 4043 alin. (3) C. proc. civ., incident în speţă deoarece prin deciziile de desfiinţare nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile art. 4042 C. proc. civ.
Instituţia întoarcerii executării este plasată în Cartea V „Despre executarea silită” a C. proc. civ., secţia a VI1-a.
Potrivit art. 4041 alin. (1) C. proc. civ. „În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia”.
Conform art. 4042 alin. (3) C. proc. civ. „Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare în condiţiile alin. (1) şi (2), cel îndreptăţit o va putea cere instanţei judecătoreşti competente potrivit legii”.
Rezultă din textele de lege enunţate fără echivoc că:
- cererea de întoarcere a executării este o cerere ce ţine de faza procesuală a executării, subsecventă fazei procesuale de soluţionare irevocabilă a fondului litigiului;
- că dispoziţiile legale aplicabile cu privire la instanţa competentă şi căile de atac sunt cele prevăzute în acest capitol pentru executare şi respectiv contestaţie la executare;
- stabilindu-se o procedură judiciară contradictorie pentru soluţionarea întoarcerii executării, reglementată subsecvent contestaţiei la executare, acesteia îi sunt aplicabile procedura de soluţionare şi căile de atac prevăzute pentru contestaţia la executare - instituţia cadru, generală, în raport cu procedura specială a întoarcerii executării, care reprezintă o contestaţie specială la executare.
Drept urmare, făcând aplicarea prevederilor art. 3733 alin. (2) C. proc. civ. conform cărora instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea, în mod corect curtea de apel a stabilit competenţa de soluţionare a litigiului în speţă în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.
Aşa fiind, în raport de prevederile art. 304.9 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de pârâtul O.D.A., împotriva sentinţei nr. 138 din 27 octombrie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Respinge recursul declarat de pârâta SC E.D. SRL Bucureşti, împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 11 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 557/2010. Comercial. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 561/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
|---|
