ICCJ. Decizia nr. 696/2010. Comercial. Conflict de competenţă. Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 696/2010
Dosar nr. 341/1/2009
Şedinţa publică de la 19 februarie 2010
Asupra perimării cererii de revizuire de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. 7279/2006, reclamanţii A.G. şi A.E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC R.B. SA sucursala Iaşi, să se constate nulitatea contractului de credit din 21 martie 1995, încheiat de SC C.G. SRL cu antecesoarea pârâtei SC B.A. SA.
Curtea de Apel Bucureşti a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Bucureşti pentru considerentul că litigiul privind nulitatea convenţiei are o cauzalitate anterioară cesiunii creanţei garantate prin contract către A.V.A.S şi în consecinţă, nu sunt incidente dispoziţiile art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 830 din 22 ianuarie 2007 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti şi constatând ivit conflictul de competenţă a dispus înaintarea cauzei privind pe reclamanţi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, prin Decizia nr. 1419 din 19 aprilie 2007 a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, reţinând că în raport de acţiunea reclamanţilor, care priveşte obligaţia de garanţie a unui împrumut bancar, creanţă preluată de A.V.A.S, competenţa aparţine curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul, după caz domiciliul pârâtului.
Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire revizuienţii, în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ., prin care au solicitat admiterea cererii de revizuire şi în rejudecarea recursului să se stabilească competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Tribunalului Iaşi.
Asupra perimării cererii de revizuire Înalta Curte constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din data de 5 iunie 2009, judecata cererii de revizuire a fost suspendată în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatându-se lipsa nejustificată a părţilor la strigarea pricinii. În speţă se constată că de la data suspendării cererii, pricina a stat în nelucrare din vina părţilor, neefectuându-se timp de peste 6 luni nici un act de procedură în vederea judecăţii, motiv pentru care prin referatul din data de 8 ianuarie 2010, cauzei i-a fost stabilit termen de judecată în vederea constatării perimării cererii.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. : ,,Orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an în materie civilă sau de 6 luni în materie comercială.”
În consecinţă, Înalta Curte constată că s-a împlinit termenul de 6 luni prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. de la data suspendării, în vederea constatării perimării din oficiu a judecării cererii de revizuire, potrivit dispoziţiilor art. 252 C. proc. civ.
În raport de aceste prevederi legale Înalta Curte urmează a constata perimată cererea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuienţii A.E. şi A.G. împotriva Deciziei nr. 1419 din 9 aprilie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 695/2010. Comercial. Nulitate societate.... | ICCJ. Decizia nr. 702/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
---|