ICCJ. Decizia nr. 847/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 847/2010
Dosar nr. 379/1259/2009
Şedinţa publică din 3 martie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 16/CC/2009, Tribunalul Comercial Argeş a admis acţiunea formulată de reclamantul M.C., a constatat nulitatea absolută a hotărârii din 16 februarie 2009 a A.G.O.A. SC C.A. SA, a dispus menţionarea acestei măsuri la O.R.C. şi publicarea în Monitorul Oficial, după rămânerea irevocabilă, şi a obligat pe pârâtă la 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinţei, la 25 mai 2009, a declarat apel SC C.A. SA Topoloveni, prin avocat, solicitând admiterea acestei căi de atac şi modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii, iar în subsidiar desfiinţarea sentinţei şi rejudecarea cauzei prin punerea în discuţie a desemnării unui acţionar membru al consiliului de administraţie care să reprezinte societatea.
La 14 iulie 2009 s-a depus la dosarul cauzei, din partea SC C.A. SA Topoloveni, prin director general S.O., o cerere de renunţare la apel, susţinându-se că exercitarea căii de atac s-a făcut de o persoană ce nu are calitatea de reprezentant al societăţii. S-a ataşat Decizia consiliului de administraţie din 6 iulie 2009 şi o declaraţie autentică semnată de A.Ş., în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie şi de S.O. prin care se renunţa la apelul din dosarul nr. 379/1259/2009.
În şedinţa din 15 iulie 2009 a formulat cerere de intervenţie accesorie P.V., cerere prin care se susţine apelul formulat de SC C.A. SA şi se solicită, în principal, respingerea acţiunii formulate de M.C.
Prin Decizia nr. 74/A-C din 15 iulie 2009, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a luat act de renunţarea la judecata apelului formulat de pârâtă şi, ca urmare, a respins cererea de intervenţie formulată de numitul P.V.
Intervenientul în interes alăturat P.V. a formulat recurs, în termenul legal, solicitând în contradictoriu cu celelalte părţi, admiterea recursului şi, în principal, modificarea în tot a deciziei recurate în sensul de a se lua act de declaraţia de renunţare la dreptul dedus judecăţii formulată în apel şi, pe cale de consecinţă, anularea în tot a hotărârii instanţei de fond şi respingerea cererii de chemare în judecată, iar în subsidiar, casarea deciziei recurate şi trimiterea spre rejudecare a apelului formulat de pârâtă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu, a pus în discuţie inadmisibilitatea căii de atac faţă de dispoziţiile art. 56 C. proc. civ.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 54 C. proc. civ., terţul care intervine în proces în interesul unei persoane nu poate face decât acele acte de procedură care nu sunt potrivnice interesului părţii în folosul căreia intervine.
Consacrând acest principiu al dependenţei procesuale, art. 56 C. proc. civ. prevede că apelul sau recursul făcut de cel care intervine în interesul uneia din părţi se socoteşte neavenit, dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăşi apel sau recurs.
În cauză, rezultă că apelanta - pârâtă a renunţat la judecata apelului şi nu a mai formulat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel, astfel că recursul declarat numai de intervenientul în interes alăturat nu şi de către cea dintâi, contravine limitelor procesuale impuse de menţionatele texte de lege, ceea ce atrage inadmisibilitatea căii de atac în condiţiile în care faţă de apelanta pârâtă, în interesul căreia a intervenit recurenta, hotărârea a devenit irevocabilă.
Aşa fiind, Înalta Curte va admite excepţia şi pe cale de consecinţă, va constata inadmisibilitatea recursului.
Văzând şi art. 274 C. proc. civ., recurentul - intervenient aflat în culpă procesuală, să fie obligat să plătească cheltuielile de judecată, ocazionate cu soluţionarea recursului intimatei - pârâte, în sumă de 3.570 lei, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de intervenientul în interesul altei persoane P.V. împotriva deciziei nr. 74/A-C din 15 iulie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Obligă recurentul - intervenient să plătească intimatei - pârâte SC C.A. SA Topoloveni suma de 3.570 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 845/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 849/2010. Comercial → |
|---|
