ICCJ. Decizia nr. 1079/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1079/2011
Dosar nr.7637/176/2009
Şedinţa publică din 10 martie 2011
Asupra recursului de faţă,constată următoarele:
Tribunalul Alba, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea reclamantei SC M.U.I. SRL Constanţa în contradictoriu cu pârâta SC M. SRL Alba Iulia, a dispus rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare din 7 octombrie 2008, a obligat-o pe pârâtă să restituie reclamantei sumele de 76.327,88 Ron reprezentând avans hală, 76.327,88 Ron, reprezentând penalităţi de întârziere contractuale calculate de la data de 7 ianuarie 2009 şi până la 1 octombrie 2009 precum şi 12.842 Ron cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, a admis apelul pârâtei SC M. SRL Alba Iulia, a schimbat sentinţa instanţei de fond atacată, a respins acţiunea în rezoluţiune a contractului de vânzare-cumpărare din 7 octombrie 2008 şi a obligat-o pe intimata SC M.U.I. SRL Constanţa la plata sumei de 3.798,52 Ron cheltuieli de judecată, aşa cum rezultă din Decizia comercială nr. 117/A/2010 din 15 octombrie 2010.
Împotriva hotărârii instanţei de apel pârâta SC M.U.I. SRL Constanţa a declarat recurs solicitând modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul admiterii acţiunii de fond aşa cum a fost formulată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată atât în fond cât şi în apel.
În susţinerea recursului a invocat art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Invocând art. 977 şi urm. C. civ. potrivit căruia calificarea juridică se face după intenţia comună a părţilor contractante, iar nu după sensul literal al termenilor folosiţi şi art. 982 C. civ. care consacră principiul interpretării sistematice, recurenta a arătat că din examinarea clauzelor contractului rezultă fără putinţă de tăgadă că părţile au încheiat un contract de vânzare-cumpărare şi nu un contract de intermediere.
Potrivit dispoziţiilor art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. recurenta a solicitat să se constate că obligaţiile nu au fost respectate faţă de dispoziţiile art. 5.1 corelat cu art. 2.2 şi art. 2.3 din contractul de vânzare-cumpărare, nearătând în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate.
Conform art. 137 C. proc. civ., Curtea se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei invocată din oficiu, privind nulitatea cererii de recurs, constatând următoarele:
Potrivit art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde sub sancţiunea nulităţii motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor.
Art. 306 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. prevede că motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu de către instanţa de judecată şi că indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Recursul este o cale de atac extraordinară, de reformare, nedevolutivă întrucât, în principiu, nu determină o rejudecare în fond a cauzei, astfel că instanţa de recurs nu va cerceta fondul cauzei ci, doar legalitatea hotărârii atacate.
Din cuprinsul motivelor de recurs nu se poate desprinde motivul de nelegalitate în temeiul căruia recurenta a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., fiind desprinse doar critici referitoare la fondul litigiului.
Cum casarea sau modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar conform art. 3021 alin. (1) lit. c) acelaşi cod, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate şi dezvoltarea lor şi cum recurenta nu s-a conformat acestor exigenţe legale, având în vedere, deopotrivă, şi inexistenţa motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ. şi că motivele dezvoltate de recurentă nu pot fi încadrate în niciunul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., neputând fi acoperită nulitatea recursului conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., Curtea va admite excepţia invocată şi va constata nulitatea cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitatea cererii de recurs formulată de reclamanta SC M.U.I. SRL Constanţa împotriva deciziei comerciale nr. 117/A/2010 din 15 octombrie 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1070/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1083/2011. Comercial → |
|---|
