ICCJ. Decizia nr. 1179/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 1179/2011
Dosar nr. 7930/2/2010
Şedinţa publică de la 17 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 140 din 4 noiembrie 2010 a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuientul T.F. împotriva sentinţei comerciale nr. 257 din 10 august 2010 pronunţată de Judecătoria Turnu Măgurele în dosarul nr. 1986/329/2010 în contradictoriu cu intimata SC D.H.T. SRL ISIaz.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în motivarea cererii de revizuire, s-a susţinut că revizuientul T.F. a împrumutat intimata SC D.H.T. SRL cu suma de 28.000 Euro şi s-a cerut Tribunalului Teleorman în dosarul nr. 1815/87/2009 pronunţarea unei hotărâri prin care, în schimbul sumei împrumutate să-i fie atribuite părţi sociale din capitalul deţinut de asociaţi, cerere respinsă ca inadmisibilă prin sentinţa nr. 235 din 22 martie 2010.
Ulterior, petentul a solicitat Judecătoriei Turnu Măgurele în dosarul nr. 1986/329/2010 emiterea unei somaţii de plată prin care debitoarea să fie obligată să-i plătească suma împrumutată, cerere respinsă ca nefondată, prin sentinţa nr. 257 din 10 august 2010.
Nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., deoarece, în speţă, s-a solicitat revizuirea sentinţei comerciale nr. 257 din 10 august 2010 pronunţată de Judecătoria Turnu Măgurele prin care s-a respins ca nefondată cererea creditorului T.F. de emitere a unei somaţii de plată împotriva debitoarei SC D.H.T. SRL, ca fiind potrivnică sentinţei comerciale nr. 238 din 22 martie 2010 pronunţată de Tribunalul Teleorman prin care s-a respins ca inadmisibilă acţiunea reclamantului T.F. împotriva pârâtei SC D.H.T. SRL, acţiune având ca obiect constatarea dobândirii de către reclamant a 10% din capitalul social al societăţii pârâte.
Împotriva sentinţei comerciale nr. 140 din 4 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială a promovat recurs revizuientul T.F., care a criticat această hotărâre judecătorească pentru nelegalitate, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul admiterii cererii de revizuire şi anulării sentinţei civile nr. 257/2010 a Judecătoriei Turnu Măgurele.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat încălcarea şi aplicarea greşită a legii, prin aceea că instanţa de fond, deşi enunţă întocmai condiţiile impuse de legiuitor prin art. 322 pct. 7 C. proc. civ., sfârşeşte prin a da o interpretare eronată de apreciere a potrivniciei hotărârilor invocate în cererea de revizuire.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondat recursul revizuientului T.F. pentru următoarele considerente.
Este de necontestat că revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de o strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceiaşi pricină, între aceleaşi persoane şi având aceiaşi calitate.
Corect a apreciat prima instanţă că nu sunt îndeplinite cumulativ cerinţele legale expuse anterior şi care să conducă la admisibilitatea cererii de revizuire. Astfel, prin sentinţa comercială nr. 238 din 22 martie 2010 a Tribunalului Teleorman a fost admisă excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulată de reclamantul T.F. în contradictoriu cu SC D.H.T. SRL, prin cererea de chemare în judecată solicitându-se constatarea dobândirii a 10% din capitalul social al societăţii pârâte, reclamantul devenind pe cale de consecinţă asociat cu un număr de 310 părţi sociale, în timp ce prin sentinţa comercială nr. 257 din 10 august 2010 Judecătoria Turnu Măgurele a respins ca nefondată cererea pentru emiterea somaţiei de plată formulată de creditorul T.F. împotriva debitoarei SC D.H.T. SRL.
Pentru aceste considerente, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de revizuientul T.F. împotriva sentinţei nr. 140 din 4 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, nefiind îndeplinită nici o condiţie din cele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de revizuientul T.F. împotriva sentinţei nr. 140 de la 4 noiembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 17 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1173/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1329/2011. Comercial → |
|---|
