ICCJ. Decizia nr. 1185/2011. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1185/2011
Dosar nr. 9100/1/2010
Şedinţa publică din 17 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă, reclamanta SC L. SA a chemat în judecată pe pârâta R.A.D.E.T. Bucureşti, solicitând instanţei să se constate aplicabilitatea OUG nr. 37/2004 aprobată prin Legea nr. 358/2004 în sensul că societatea beneficiază de anularea penalităţilor şi majorărilor de întârziere cu privire la obligaţiile faţă de furnizorul de energie termică conform prevederilor art. 1 alin. (4) din actul normativ invocat.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 8945/2007, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, a admis excepţia lipsei de interes şi a respins acţiunea ca fiind lipsită de interes, iar, prin Decizia comercială nr. 421/2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a fost respins, ca nefundat, apelul reclamantei.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a admis recursul reclamantei şi, prin Decizia nr. 1799/2008, a modificat Decizia atacată, a admis apelul, a desfiinţat hotărârea instanţei de fond şi a trimis cauza spre rejudecare.
În fond, după casare, prin sentinţa comercială nr. 13719 din 11 decembrie 2009, pronunţată de Secţia a Vl-a comercială a Tribunalului Bucureşti, în dosarul nr. 7547./3/2006, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a fost respinsă, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanta SC L. SA, în contradictoriu cu pârâta R.A.D.E.T., cu motivarea că debitele pretinse rezultă din hotărâri judecătoreşti, astfel că, fiind constatate prin titluri executorii, pentru reglementarea situaţiei acestor debite, reclamanta are posibilitatea contestaţiei la executare împotriva titlului executoriu astfel obţinut, iar, în măsura în care titlurile au fost executate, admiterea cererii ar echivala cu o întoarcere a executării, admisibilă doar cu respectarea articolului 404 C. proc. civ.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin încheierea de şedinţă de la 7 septembrie 2010, a admis cererea formulată de reclamanta SC L. SA şi a dispus repunerea acesteia în termenul de declarare a apelului faţă de dispoziţiile art. 103 alin. (l) C. proc. civ., iar, prin Decizia nr. 458 de la 5 octombrie 2010, a admis apelul formulat de reclamanta SC L. SA, a desfiinţat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, în temeiul art. 297 alin. (1) C. proc. civ., reţinând că judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta R.A.D.E.T. Bucureşti a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în tot a încheierii pronunţate la data de 7 septembrie 2010 şi a deciziei comerciale nr. 458 din 5 octombrie 2010 în sensul respingerii cererii de repunere în termenul de apel ca nefondată şi a apelului ca tardiv formulat, invocând drept motive de nelegalitate dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
În argumentarea motivelor de recurs, pârâta R.A.D.E.T. Bucureşti a arătat că, în ceea ce priveşte cererea de repunere în termen, reglementarea cuprinsă în textul art. 103 C. proc. civ., priveşte situaţiile în care partea dovedeşte că a fost împiedicată să exercite calea de atac în termen dintr-o împrejurare mai presus de voinţa ei, iar faptul că reclamanta a fost reprezentată de mai mulţi apărători pe durata a mai multor cicluri procesuale nu constituie o împrejurare obiectivă, mai presus de voinţa sa, care să fi făcut imposibilă participarea la judecarea fondului şi, apoi, la declararea apelului în termen legal, pentru a justifica repunerea în termen; pe fondul cauzei, apreciază pârâta că sentinţa instanţei de fond este legală şi temeinică, o soluţie contrară echivalând cu o încălcare a principiului constituţional al separării puterilor în stat, întrucât o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, executorie, ar fi lipsită de efecte printr-un act emis de către un organ al puterii executive.
Analizând recursul dedus judecăţii, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin acţiunea introductivă, cât şi prin cererea de recurs, reclamanta a indicat drept sediul procesual adresa din Bucureşti, Intrarea Serelor, procedura de citare şi comunicarea actelor de procedură făcându-se la acest sediu social.
În rejudecare, în mod eronat, reclamanta a fost citată la sediul Cabinetului de Avocat C.A., cabinet de avocat la care s-a trimis şi sentinţa ce a fost pronunţată în rejudecare, respectiv sentinţa comercială nr. 13711 din 11 decembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Înalta Curte constată că avocaţii Cabinetului de Avocat C.A. au încetat mandatul de reprezentare odată cu depunerea la dosarul cauzei a împuternicirii avocaţiale a Cabinetului de Avocat D.C.R., în recurs, reclamanta indicând, drept sediu procesual, adresa sediului social, respectiv Bucureşti, Intrarea Serelor.
În aceste condiţii, Înalta Curte reţine că reclamanta a respectat dispoziţiile art. 98 C. proc. civ., indicând prin cerere scrisă, depusă la dosar, schimbarea sediului în faza procesuală a recursului; în atare situaţie, se constată că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 103 C. proc. civ.
Art. 103 C. proc. civ., prevede un caz general de întrerupere a termenelor procedurale, fiind aplicabil şi în cazul termenului de apel, dacă partea dovedeşte că a fost împiedicată de o împrejurare mai presus de voinţa ei să exercite calea de atac, ceea ce, în speţa dedusă judecăţii, s-a întâmplat.
Faţă de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (l) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta R.A.D.E.T. BUCUREŞTI împotriva încheierii de la 7 septembrie 2010 şi a deciziei nr. 458 de la 5 octombrie 2010 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta R.A.D.E.T. BUCUREŞTI împotriva încheierii de la 7 septembrie 2010 şi a deciziei nr. 458 de la 5 octombrie 2010 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 martie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 1181/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1186/2011. Comercial → |
---|