ICCJ. Decizia nr. 1174/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1174/2011
Dosar nr.7191/99/2009
Şedinţa publică din 17 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 316/ COM din 26 februarie 2010 pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia comercială şi de contencios administrativ, a fost respinsă acţiunea formulată de SC Q.C.B. SRL, cu motivarea că instanţa nu poate modifica obligaţia asumată de reclamantă în sensul dorit de aceasta, atât timp cât nu este operantă teoria impreviziunii, numai o schimbare radicală a condiţiilor de îndeplinire a obligaţilor de plată a chiriei putând justifica o diminuare a cuantumului chiriei, ceea ce nu este cazul în speţă.
Curtea de Apel Iaşi, prin Decizia nr. 59 de la 20 septembrie 2010, a respins, ca nefundat, apelul declarat de reclamanta SC Q.C.B. SRL, reţinând, în esenţă, că nu se impune revizuirea contractului în niciuna din modalităţile solicitate de reclamantă, respectiv încetare contract, în principal şi reducere cuantum chirie, în subsidiar.
Împotriva acestei decizii, reclamanta SC Q.C.B. SRL a declarat recurs, solicitând admiterea recursului şi casarea în tot a deciziei recurate.
În argumentarea motivelor de recurs, reclamanta a arătat că instanţa de apel a interpretat eronat dispoziţiile art. 970 C. civ., referitoare la echitate, precum şi argumentele privind incidenţa în cauză a teoriei impreviziunii, invocând drept motiv de nelegalitate dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, chestiunea timbrajului, reţine că, potrivit art. l din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanţă.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a legii, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată.
În speţă, recurenta a fost citată cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru, potrivit dovezilor aflate la dosarul cauzei, iar, până la termenul de judecată stabilit pentru soluţionarea recursului, nu a depus dovada achitării taxei de timbru şi a timbrului judiciar în cuantumul stabilit.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat şi nici până la termenul stabilit de Înalta Curte, 17 martie 2011, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar în cauză nu operează scutirea legală de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (l) şi (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, cu referire la art. 9 din O.G nr. 32/1995 modificată şi să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de reclamantă.
Faţă de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (l) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta SC Q.C.B. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 59 de la 20 septembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială, ca netimbrat.
În temeiul art. 274 C. proc. civ., va dispune obligarea reclamantei la plata sumei de 602 lei cu titlu de cheltuieli de judecată conform documentelor justificative depuse la dosarul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta SC Q.C.B. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 59 de la 20 septembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială.
Obligă reclamanta la plata sumei de 602 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1169/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1178/2011. Comercial → |
|---|
