ICCJ. Decizia nr. 2361/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 2361/2011
Dosar nr.1028/1/2011
Şedinţa publică de la 16 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1062 din 5 noiembrie 2008 pronunţată în dosarul nr. 4613/110/2007, Tribunalul Bacău, secţia comercială şi contencios administrativ, a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant a SC P. SRL Bacău a numitei T.E., invocată de pârâta SC A.G.N. G. SRL Bacău şi chemata în garanţie SC R. SRL Bacău şi a anulat acţiunea formulată de reclamanta SC P. SRL Bacău prin administrator T.E.; a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenientei în interes propriu T.E. şi a respins pentru lipsa calităţii procesuale active cererea de intervenţie în nume propriu formulată de aceasta; a respins cererea de chemare în garanţie a SC R.C. SRL Bacău formulată de pârâta SC A.G.N. G. SRL Bacău ca nefondată.
Instanţa de fond în considerentele sentinţei, a reţinut că cererea principală viza evacuarea pârâtei din spaţiul comercial situat în Bacău, în baza titlului de proprietate reprezentat de sentinţa civilă nr. 356 din 29 septembrie 2005, definitivă şi irevocabilă, pronunţată de Tribunalul Bacău.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanţie împotriva SC R. SRL, precizând că deţine spaţiul de la această societate, titular al dreptului de proprietate asupra aceluiaşi spaţiu. A formulat, totodată, o cerere de arătare a titularului dreptului, iar prin întâmpinare, a invocat o serie de excepţii şi a cerut respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.
Instanţa a apreciat ca fondată excepţia lipsei calităţii de reprezentant al SC P. SRL Bacău a numitei T.E., motivat de faptul că societatea a fost dizolvată prin sentinţa civilă nr. 1534 din 11 decembrie 2000 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 8657/2000, pentru nemajorarea capitalului social, radierea din registrul comerţului intervenind la data de 9 mai 2006, conform menţiunii nr. 15072. S-a mai reţinut că deşi acţiunea a fost formulată anterior radierii societăţii comerciale, dizolvarea în care intrase societatea atrăgea deschiderea procedurii de lichidare; or, acţiunea în evacuare introdusă de societate prin T.E. excede operaţiunii de lichidare.
Instanţa de fond a admis şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenientei T.E., motivat de faptul că societatea avea la constituire doi asociaţi, iar în urma intervenirii decesului unuia dintre asociaţi, reclamanta nu a efectuat demersuri pentru transformarea societăţii în societate cu asociat unic; de asemenea, s-a reţinut că la data formulării cererii de intervenţie în interes propriu, societatea era radiată din registrul comerţului.
Cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta SC A.G.N. G. SRL împotriva SC R. SRL a fost respinsă pe considerentul că nu funcţionează obligaţia de garanţie, nefiind îndeplinite prevederile art. 60 alin. (1) C. proc. civ.
Excepţia tardivităţii cererii de chemare în garanţie, invocată de reclamantă a fost analizată din perspectiva prevederilor art. 61 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se că această cerere a fost depusă o dată cu întâmpinarea; de altfel, depunerea ei la un alt termen nu ar fi atras sancţiunea tardivităţii, ci doar consecinţa judecării ei separat de cererea principală.
Faţă de modul de soluţionare a excepţiilor, expuse anterior, instanţa a apreciat că nu se mai impune analiza celorlalte excepţii invocate în cauză, vizând lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a SC P. SRL şi inadmisibilitatea cererii de arătare a titularului dreptului; din acelaşi considerent nu a mai fost analizată nici cererea reconvenţională formulată de SC R. SRL şi cererea de arătarea titularului dreptului.
Chemata în garanţie SC R. SRL a formulat cerere de completare a sentinţei civile nr. 1062/2008, motivat de faptul că judecătorul fondului nu s-a pronunţat cu privire la cererea reconvenţională formulată în cauză.
Prin sentinţa civilă nr. 162 din 29 aprilie 2009, Tribunalul Bacău a admis cererea de completare a sentinţei civile nr. 1062 din 5 noiembrie 2008 şi a respins ca nefondată cererea reconvenţională formulată de SC R. SRL. S-a reţinut incidenţa prevederilor art. 2812 alin. (1) C. proc. civ.; pe fondul cererii reconvenţionale s-a reţinut că doar pârâtul poate formula o asemenea cerere, SC R. SRL neavând o asemenea calitate şi că nu a fost administrată nicio probă pentru dovedirea cererii reconvenţionale.
Împotriva sentinţei civile nr. 1062 din 5 noiembrie 2008 au formulat apel reclamanta SC P. SRL, intervenienta T.E. şi chemata în garanţie SC R. SRL.
Chemata în garanţie SC R. SRL a formulat apel şi împotriva sentinţei civile nr. 162 din 29 aprilie 2009 pe care a criticat-o tot raportat la faptul că judecătorul fondului nu s-ar fi pronunţat cu privire la cererea reconvenţională, deşi achitase o taxă de timbru considerabilă.
Prin Decizia nr. 58 din 30 noiembrie 2009, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis apelul declarat de reclamanta SC P. SRL Bacău şi a schimbat în parte sentinţa nr. 1062 din 5 noiembrie 2008 în sensul admiterii cererii de chemare în judecată şi evacuării pârâtei SC A.G.N. G. SRL Bacău din spaţiul comercial situat în Bacău; a anulat ca netimbrat apelul declarat de chemata în garanţie SC R. SRL Bacău împotriva aceleiaşi sentinţe şi a respins ca nefondat apelul declarat de chemata în garanţie împotriva sentinţei civile nr. 162 din 29 aprilie 2009; a menţinut sentinţa civilă nr. 1062 din 5 noiembrie 2008 în ce priveşte respingerea cererii de chemare în garanţie.
Completul de apel a apreciat greşita soluţionare a excepţiei lipsei calităţii de reprezentant al SC P. SRL Bacău a numitei T.E., reţinând că împrejurarea dizolvării şi radierii societăţii nu exclude dreptul asociatului de reprezentant al societăţii, precum şi acela de a avea calitate procesuală activă în protejarea patrimoniului societăţii.
S-a mai reţinut că după dizolvarea societăţii nu a fost numit un lichidator, astfel încât nu a încetat mandatul de reprezentant al lui T.E.
Pentru aceleaşi considerente, instanţa de apel a apreciat ca fiind greşit soluţionată şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenientei T.E. şi că nu se impune aplicarea prevederilor art. 297 C. proc. civ., dată fiind vechimea cauzei, înregistrată pe rolul instanţelor în anul 2005, precum şi faptul că a mai suferit o casare cu trimitere spre rejudecare, apreciindu-se că o nouă casare cu trimitere spre rejudecare ar fi pur formală.
Curtea de Apel Bacău a constatat neîndeplinirea obligaţiei legale de timbrare de către chemata în garanţie SC R. SRL Bacău, timbraj necesar pentru soluţionarea căii de atac declarate împotriva sentinţei civile nr. 1062 din 5 noiembrie 2008, astfel că au dispus anularea acestei cereri.
Apelul declarat de chemata în garanţie împotriva sentinţei civile nr. 162 din 29 aprilie 2009 a fost apreciat ca neîntemeiat, instanţa reţinând că dată fiind respingerea cererii reconvenţionale de către judecătorul fondului, nu puteau fi acordate cheltuielile de judecată constând în taxa judiciară de timbru aferentă acestei cereri.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, prin Decizia nr. 2145 din 8 iunie 2010 a admis recursurile declarate de pârâta SC A.G.N. G. SRL Bacău şi chemata în garanţie SC R. SRL Bacău împotriva deciziei nr.58 din 30 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, pe care a casat-o şi a trimis cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecare.
Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia comercială nr. 101 din 30 noiembrie 2010 a admis apelul formulat de intervenienta în nume propriu - T.E. şi de S.C. R. S.R.L. Bacău în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. A.G.N. G. S.R.L. Bacău.
A desfiinţat sentinţele 1062 din 5 noiembrie 2008 şi 162 din 29 aprilie 2009 pronunţate de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 4613/110/2007 şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
A respins apelul formulat de reclamanta S.C. P. & Co S.R.L. Bacău declarat împotriva aceloraşi sentinţe ca fiind formulat de o persoană fără capacitate de folosinţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut următoarele:
În fapt, SC P. & Co S.R.L. s-a constituit cu doi asociaţi, P.M. şi T.E. şi că potrivit art. 15 din contractul de societate, aceasta a fost administrată de ambii asociaţi, cu competenţă nelimitată, iar în anul 1994 a decedat asociatul şi administratorul P.M.
Prin sentinţa 1543 din 11 decembrie 2000 s-a dispus dizolvarea societăţii ca urmare a nemajorării capitalului social conform art. VI alin. (1) OUG 32/1997, iar la data de 20 martie 2006 S.C. P. S.R.L. a formulat cererea de evacuare a S.C. A.G.N. Grup S.R.L. pe cale de ordonanţă preşedinţială, iar în data de 17 mai 2006 reclamanta şi-a modificat cererea solicitând evacuarea pe calea dreptului comun.
În data de 9 mai 2006 societatea reclamantă a fost radiată din oficiu, conform art. 31 din Legea 359/2004, iar la data de 14 iunie 2006 T.E. a solicitat să fie menţionată în calitate de reclamantă alături de societate, instanţa calificând cererea sa ca pe o cerere de intervenţie în interes propriu.
Aşadar, faţă de dispoziţiile art. 228 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, societatea reclamantă putea să-şi asume drepturi şi obligaţii în interesul lichidării, instanţa reţinând că aceasta a formulat acţiunea cu respectarea limitei capacităţii de exerciţiu a acesteia la data formulării cererii având calitate procesuală activă. Promovarea acţiunii în numele societăţii de către administratorul acesteia poate angaja răspunderea acestuia faţă de societatea comercială însă nu constituie un motiv de nulitate a actului de procedură efectuat de societatea reclamantă prin administratorul statutar.
Faţă de dispoziţiile art. 237 alin. (10) din Legea nr. 31/1990 instanţa a reţinut că prin radierea reclamantei, deşi aceasta a pierdut capacitatea procesuală, drepturile procesuale ale acesteia s-au transmis asociaţilor, aceştia urmând să exercite în nume propriu toate drepturile şi obligaţiile referitoare la bunul aflat în litigiu, astfel că T.E. are calitate procesuală activă, aceasta având calitate de reclamantă, şi cum acţiunea în evacuare este un act administrativ, acesta poate fi exercitat de oricare coproprietar, când bunul se află într-un asemenea regim de proprietate.
A constatat că S.C. P. & Co S.R.L. nu mai are personalitate juridică şi că aceasta nu mai poate să-şi exercite drepturile procesuale, capacitatea de folosinţă a acesteia încetând.
Referitor la apelurile formulate de S.C. R. S.R.L., instanţa a reţinut că instanţa de fond, deşi prin sentinţa 162/2009 a respins cererea ca nefondată, în fapt, aşa cum rezultă din considerente cererea nu a fost soluţionată în fond deoarece chematul în garanţie nu ar putea formula cerere reconvenţională, sub acest aspect criticile apelantei formulate în cele două cereri de apel apar ca fondate.
Împotriva menţionatei decizii, pârâta S.C. A.G.N. G. S.R.L. Bacău a declarat recurs, în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, casarea deciziei şi pe fond respingerea apelului formulat de intervenienta T.E. ca nefondat.
În criticile formulate, recurenta intervenientă a susţinut în esenţă următoarele.
- în mod greşit Curtea de Apel Bacău a admis apelul formulat de intervenienta în nume propriu T.E., respingând excepţiile invocate de societatea sa în faţa instanţei de fond, respectiv excepţia lipsei calităţii de reprezentant al societăţii în persoana numitei T.E. şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenientei T.E.
Recurenta pârâtă a susţinut că instanţa de apel a pornit de la o premisă eronată, considerând că T.E. are calitatea de reclamantă în cauză, fără să aibă în vedere că cererea era informă, fiind formulată şi semnată de avocatul reclamantei SC P. & Co SRL Bacău, societate care era dizolvată şi radiată în momentul formulării cererii, aceasta nemaiavând capacitate procesuală, cu atât mai mult cu cât în statutul său nu a existat nici o prevedere expresă ca la decesul unui asociat, societatea poate să-şi continue activitatea ca un SRL, cu unic asociat.
- greşit a calificat instanţa de apel acţiunea sa în evacuare ca fiind un act de administrare care se poate exercita de orice coproprietar, cu atât mai mult cu cât între aşa-zisele reclamante nu au existat niciodată raporturi juridice locative care să izvorască dintr-un contract.
Înalta Curte în conformitate cu art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., a luat în examinare excepţia nulităţii recursului.
Deşi recurenta pârâtă formulează critici se reţine că acestea nu fac referire la dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., iar dezvoltările motivelor de recurs făcute nu indică în mod concret dispoziţia legală încălcată sau greşit aplicabilă, astfel că acestea nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., care să conducă la casarea sau modificarea hotărârii atacate, şi nici nu pot face obiectul controlului de legalitate.
Conform art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor.
Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute expres la pct. 1-9, iar potrivit dispoziţiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ. indicarea greşită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Cum din criticile dezvoltate în scris în motivarea recursului nu rezultă greşita aplicare şi interpretare a vreunei dispoziţii legale de către instanţa de apel, mărginindu-se să reia relatarea situaţiei de fapt, aserţiuni a căror încadrare din oficiu într-unul din motivele prevăzute de legea procedurală este imposibilă, cu aplicarea art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. urmează a se constata nulitatea recursului pârâtei.
Analizând recursul pârâtei şi din perspectiva prevederilor art. 3041 C. proc. civ. nu se constată existenţa altor aspecte de natură a conduce la casarea sau modificarea hotărârii din apel.
Cum în cauză nu se identifică nici motive de ordine publică de natura celor prevăzute la art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a face aplicarea dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. şi va constata nul recursul declarat de pârâta SC A.G.N. G. SRL Bacău.
La data de 15 iunie 2011, recurenta pârâtă a depus prin fax precizări la motivele de recurs.
Potrivit art. 301 C. proc. civ. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii dacă legea nu dispune altfel, iar recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs [art. 303 alin. (1) C. proc. civ.].
Faţă de aceste prevederi, precizările făcute de recurenta pârâtă depuse la dosar, nu vor fi examinate, acestea fiind depuse cu depăşirea termenului legal de 15 zile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitarea cererii de recurs formulată de pârâta SC A.G.N. G. SRL BACĂU împotriva deciziei nr. 101 din 30 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2270/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2486/2011. Comercial → |
|---|
