ICCJ. Decizia nr. 2699/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2699/2011
Dosar nr. 1354/221/2011
Şedinţa de la 15 septembrie 2011
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 1394/2011 din 8 martie 2011, Judecătoria Deva a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Deva, invocată din oficiu de către instanţă şi a declinat competenţa de judecată a cererii pentru emiterea ordonanţei de plată formulată de creditoarea SC A.C. SRL prin administrator judiciar E.Q.I. SPRL Deva în contradictoriu cu debitoarea SC S. 2006 SRL Giurgiu, în favoarea Judecătoriei Giurgiu.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că în conformitate cu art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/2007 cererea privind creanţa de plată a preţului se depune la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă şi că art. 5 alin. (4) potrivit căruia judecătorul verifică din oficiu competenţa instanţei, procedând conform legii, instituie o derogare de la caracterul relativ al excepţiei de necompetenţă teritorială şi întrucât norma legală are caracter imperativ, rezultă că nu se poate deroga de la aceasta. De asemenea a reţinut că art. 7 alin. (1) C. proc. civ. reglementează competenţa instanţei sediului principal al persoanei juridice de drept privat împotriva căreia se formulează o acţiune, iar art. 10 pct. 4 din acelaşi act normativ prevalează, că în afara instanţei domiciliului pârâtului în cererile privitoare la obligaţiile comerciale mai sunt competente instanţa locului un de obligaţia a luat naştere sau aceea a locului plăţii.
Analizând toate aceste texte de lege raportate la înscrisurile aflate la dosar din care rezultă că debitoarea are sediul în Giurgiu şi că părţile nu au prevăzut locul unde obligaţia a luat naştere iar plata urma să se facă la sediul debitoarei, instanţa a apreciat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.
Prin Sentinţa civilă nr. 2714 din 9 mai 2011 Judecătoria Giurgiu a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva, aşa încât constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a trimis cauza spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a hotărî asupra conflictului.
Judecătoria Giurgiu a reţinut că potrivit art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/2007 cererea privind creanţa de plată a preţului se depune la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă şi că art. 5 C. proc. civ. prevede că cererea se face la instanţa domiciliului pârâtului.
De asemenea a reţinut în considerentele hotărârii că potrivit art. 10 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., în afară de instanţa domiciliului pârâtului, mai este competentă, în cererile privitoare la obligaţiile comerciale, instanţa locului unde obligaţia a luat naşterii sau aceea locului plăţii, constatând că în cauză este vorba despre competenţa alternativă, care prin ipoteză este o competenţă relativă.
A mai constatat instanţa că reclamanta prin sesizarea Judecătoriei Deva a făcut o alegere de competenţă, iar pârâta prin neinvocarea excepţiei necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a înţeles să achieseze astfel la alegerea de competenţă pe care a făcut-o reclamanta, părţile convenind ca judecata să fie făcută de instanţa astfel sesizată, respectiv Judecătoria Deva.
În conformitate cu art. 20 şi urm. C. proc. civ., analizând conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Giurgiu şi Judecătoria Deva, Curtea constată că instanţa competentă în soluţionarea litigiului intervenit între creditoarea SC A.C. SRL prin administrator judiciar E.Q.I. SPRL Deva şi debitoarea SC S. 2006 SRL Giurgiu este Judecătoria Deva.
În acest context, Curtea urmează a reţine că în cauză se face aplicarea art. 10 alin. (4) C. proc. civ. privind competenţa alternativă, potrivit căreia în afară de instanţa domiciliului pârâtului, în cererile privitoare la obligaţiile comerciale este competentă să judece şi instanţa de la locul plăţii şi cum, conform facturilor anexate cererii de chemare în judecată este indicată BCR Deva pentru plata contravalorii facturilor, ca loc al plăţii, debitoarea achiesând prin atitudinea sa pe tot parcursul derulării procesului asupra competenţei Judecătoriei Deva în soluţionarea cauzei, competenţa pentru judecata litigiului revine Judecătoriei Deva.
Aşa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 15 septembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 275/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2687/2011. Comercial → |
|---|
