ICCJ. Decizia nr. 2742/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2742/2011
Dosar nr. 1471/322/2009
Şedinţa publică din 21 septembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1234 din 14 octombrie 2010, Tribunalul Covasna a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC.
Pe cale de consecinţă, a respins acţiunea completată formulată de reclamanta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC prin primar R.K. împotriva pârâtelor SC S.C.G. SRL şi SC S.I. SRL având ca obiect constatarea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub numerele 1337 din 17 iulie 2009 şi 1338 din 17 iulie 2009 de BNP D.E.A. şi radierea din Cartea funciară, ca introdusă de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă.
Totodată, a admis excepţia de netimbrare şi a anulat ca netimbrată cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta în interes propriu SC M.T.S. SA prin administrator special Asociaţia pentru Salvarea Patrimoniului MTS S.A. având ca obiect constatarea nulităţii contractelor de vânzare – cumpărare autentificate sub numerele 872 din 6 aprilie 2006, 1337 din 17 iulie 2009 şi 1338 din 17 iulie 2009 de BNP D.E.A. şi constatarea dreptului de proprietate al SC M.T.S. SA asupra imobilelor înscrise în C.F. nr. 5022 şi C.F. nr. 6277 Târgu Secuiesc.
În privinţa cererii de intervenţie în interes propriu s-a reţinut că, în cauză, acţiunea nu este introdusă de administratorul judiciar sau lichidatorul SC M.T.S. SA, ci de administratorul său special ale cărui atribuţii sunt strict cele enumerate de art. 18 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, astfel că nu poate beneficia de scutirea prevăzută de art. 77 din Legea nr. 85/2006, de strictă aplicare.
Nu poate fi vorba nici de o scutire de la plata taxei de timbru în condiţiile art. 15 lit. o) din Legea nr. 146/1997, în sensul unei cereri referitoare la o cauză penală, sentinţa penală nr. 232 din 30 martie 2006 a Judecătoriei Câmpina neanalizând validitatea unor contracte de vânzare-cumpărare ulterioare momentului pronunţării sentinţei, aşa cum sunt contractele care formează obiectul dosarului, prin urmare nulitatea contractelor învederată prin cererea de intervenţie este o chestiune care excede împrejurărilor dezlegate prin sentinţa penală mai sus amintită, sentinţă desfiinţată în parte în apel prin Decizia penală nr. 97 din 10 aprilie 2009 a Tribunalului Prahova, menţinută în recurs prin Decizia penală nr. 316 din 29 martie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti.
În consecinţă, văzând prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, tribunalul, în baza art. 137 alin. (1) C. proc. civ., a admis excepţia de netimbrare a cererii de intervenţie în interes propriu, anulând ca netimbrată cererea formulată.
Împotriva hotărârii a declarat apel intervenienta în interes propriu SC M.T.S. SA prin administratorul special Asociaţia pentru Salvarea Patrimoniului MTS S.A. invocând greşita aplicare a legii.
În motivarea apelului s-a arătat că administratorul judiciar nu are calitatea de reprezentant al SC M.T.S. SA, iar prin admiterea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant al administratorului special se îngrădeşte accesul la justiţie.
Prin rezoluţia din 21 decembrie 2010 s-a pus în vedere apelantei – interveniente să timbreze apelul declarat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru şi 0,15 lei timbru judiciar, conform art.11 alin. (2) din Legea nr. 146/1997. Apelanta – intervenientă nu s-a conformat acestor prevederi legale, nu a contestat taxa de timbru, reţinându-se, totodată şi lipsa incidenţei art. 77 din Legea nr. 85/2006, astfel că s-a aplicat sancţiunea prevăzută de art. 20 din Legea nr. 146/1997.
Împotriva acestei hotărâri a formulat, în termenul legal, recurs intervenienta în interes propriu şi a solicitat casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă pentru că în opinia acesteia s-au aplicat greşit dispoziţiile legale.
A susţinut că, potrivit prevederilor art. 15 lit. o) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru coroborat cu prevederile art. 77 din Legea nr. 85/2006 societatea comercială este scutită de plata taxei de timbru.
Analizând recursul se constată următoarele:
Din observarea actelor dosarului rezultă că recurenta nu a timbrat anticipat recursul astfel că, aceasta a fost legal citată pentru termenul din 21 septembrie 2011 (fila 31 dosar recurs) cu menţiunea de a timbra recursul cu 4 lei taxă judiciară de timbru şi 0,15 lei timbru judiciar, în baza art. 11 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, obligaţie căreia nu s-a conformat.
Or, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată, iar conform art. 3 din OG nr. 32/1995, modificată, se datorează şi timbru judiciar.
Potrivit art. 20, alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi a Normelor de aplicare a acestui act normativ, respectiv a art. 9 alin. (2) din OG nr. 32/1995, modificată în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi/sau timbrul judiciar, cererea părţii se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia pentru termenul de judecată din 21 septembrie 2011, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că, în cauză, nu operează scutirea legală – personală sau ca obiect – de obligaţia timbrării, recurenta necontestând această obligaţie pe baza procedurii legale, prevăzută de art. 18 din Legea nr. 146/1997, Curtea urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20, alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 146/1997 respectiv ale art. 35 alin. (1) şi alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii şi art. 9 alin. (2) din OG nr. 32/1995, modificată şi să dispună anularea, ca netimbrat a recursului.
Aşa fiind, nu este posibilă analizarea criticilor din recurs chiar dacă acestea vizează aplicarea greşită de către curtea de apel a dispoziţiilor din materia taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, recursul fiind soluţionat pe aspecte care vizează legalitatea sesizării acestei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul formulat de intervenienta SC M.T.S. SA Târgu Secuiesc prin Asociaţia pentru Salvarea Patrimoniului M.T.S. SA, împotriva deciziei Curţii de Apel Braşov nr. 3 din 13 ianuarie 2011, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 21 septembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2738/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2757/2011. Comercial → |
|---|
