ICCJ. Decizia nr. 305/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 305/2011
Dosar nr. 9308/215/2010
Şedinţa din camera de consiliu de la 25 ianuarie 2011
Asupra conflictul negativ de competenţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă pe rolul Judecătoriei Craiova creditoarea SC C.V. SA, prin mandatar C.R.C.M.S. SRL, a solicitat emiterea unei ordonanţe care să conţină somaţia de plată către debitoarea A.P.I.A., pentru suma de 1477,03 lei rezultată din facturile emise şi neachitate, la care se adaugă penalităţi calculate pentru fiecare zi de întârziere, cu obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată
În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 379 C. proc. civ., OG nr. 5/2001, Legea nr. 13/2007 şi Decizia A.N.R.E. 57/1999.
Prin sentinţa comercială nr. 13019 din 9 iulie 2010, Judecătoria Craiova a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Costeşti, instanţa făcând aplicarea art. 2 alin. (1) din ordonanţă.
În fundamentarea acestei soluţii instanţa a reţinut, interpretând din perspectivă teleologică dispoziţiile art. 2 alin. (3) din OG nr. 5/2001, că în cauză, niciunul dintre criteriile alternative de competenţă prevăzute de codul de procedură civilă nu atrage competenţa Judecătoriei Craiova în soluţionarea cauzei, ci pe cea a instanţei de la sediul debitoarei, respectiv Judecătoria Costeşti.
Judecătoria Costeşti, prin sentinţa nr. 137 din 19 octombrie 2010 a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Craiova în raport de art.8 C. proc. civ., trimiţând cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Astfel învestită, Înalta Curte urmează a pronunţa regulatorul de competentă în raport de art. 20 pct. 2 C. proc. civ. ţinând cont de următoarele aspecte:
Potrivit art .8 C. proc. civ. cererile îndreptate împotriva statului, direcţiilor generale, regiilor publice, caselor autonome şi administraţiilor comerciale se pot face fie la instanţele din capitala ţării fie la cele din reşedinţa judeţului unde îşi are domiciliul reclamantul, alegerea aparţinând acestuia din urmă.
Conform Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea A.P.I.A. BUCUREŞTI sediul acestei entităţi este în Municipiul Bucureşti iar reclamanta SC C.E.Z.V. SA îşi are sediul social în Craiova.
În aplicarea evocatelor dispoziţii legale incidente în speţă raportate la poziţia procesuală a părţilor, Înalta Curte în temeiul art. 20 pct. 2 C. proc. civ. stabileşte competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Craiova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 293/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 31/2011. Comercial → |
|---|
