ICCJ. Decizia nr. 457/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 457/2011
Dosar nr. 7/26/36/2010
Şedinţa publică din 2 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ, la 25 mai 2010, reclamanta T.M. a învestit această instanţă cu o cerere formulată în contradictoriu cu Birourile executorilor judecătoreşti V.S. şi D.V., având ca obiect suspendarea executării silite formulate împotriva sa, anularea actelor de adjudecare, a tuturor formelor de executare efectuate în dosarul 77/2007 - BEJ V.S. şi dosarul 251/2000 a - BEJ D.V.
În şedinţa publică din 27 septembrie 2010, curtea de apel a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei sale materiale în soluţionarea cauzei.
Reclamanta contestatoare şi-a precizat poziţia procesuală faţă de excepţie solicitând respingerea acesteia şi păstrarea cauzei spre competentă soluţionare.
Prin sentinţa civilă nr. 6/COM din 28 septembrie 2010, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Constanţa şi a declinat competenţa materială în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere obiectul cererii şi dispoziţiile art. 373 alin. (2) C. proc. civ.
Contestatoarea a formulat, în termen, recurs fără a-l motiva în fapt şi în drept prin raportare la dispoziţiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. şi a arătat, în esenţă că sesizarea Curţii de Apel Constanţa, a fost determinată de nelegalitatea hotărârilor pronunţate de Judecătoria Constanţa în alte cauze.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a invocat, din oficiu, excepţia nulităţii recursului prin raportare la dispoziţiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.
Potrivit acestui text de lege există obligaţia legală a motivării recursului, stipulată sub sancţiunea nulităţii, prin motivare înţelegându-se indicarea cauzelor de nelegalitate astfel cum sunt reglementate prin art. 304 C. proc. civ. cât şi dezvoltarea lor, respectiv încadrarea în aceste cauze, printr-o argumentare în fapt şi în drept, simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea atacată nefiind suficientă.
Cum cererea nu întruneşte aceste cerinţe legale, motivele fiind străine de hotărârea atacată, în baza art. 3021 lit. c) C. proc. civ., se va aplica sancţiunea prevăzută de acest text de lege şi se va constata nulitatea cererii de recurs.
Aşa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitatea cererii de recurs formulată de reclamanta T.M. împotriva sentinţei civile nr. 6/COM din 28 septembrie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 431/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 472/2011. Comercial → |
|---|
