ICCJ. Decizia nr. 632/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 632/2011
Dosar nr. 5956/1/2010
Şedinţa publică de la 10 februarie 2011
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 7 iulie 2010 SC A. SA Constanţa a formulat cerere de revizuire a deciziei pronunţată în data de 20 iunie 2010 în dosarul 2210/1/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cerere pe care a motivat-o la data de 22 noiembrie 2010, arătând că prin Decizia 2523 din 30 iunie 2010 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei nr. 1879 din 29 mai 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţie pe care o consideră greşită deoarece a solicitat instanţei de judecată să analizeze cererea reclamantei şi prin prisma obligaţiilor acesteia, care rezultă din legiSIaţia în vigoare în sensul ca reclamanta să indice cu claritate ce bunuri imobile sau bun aflat în administrarea sa au fost folosite fără titlu de societate, că despăgubirile solicitate au fost raportate la tarife care exced obiectului de activitate al societăţii, că prin solicitarea de despăgubiri pentru lipsă de folosinţă a unor bunuri neprecizate raportate la tarifele de prestaţii utilizate se legiferează un nou impozit, că reclamantul a încălcat intenţionat legiSIaţia în vigoare privind relaţiile şi activităţile din portul Constanţa, confundând intenţionat platforma portuară cu portul.
A precizat ca temei de drept art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
Prin întâmpinarea formulată intimata a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii arătând că prin cererea de revizuire s-a solicitat revizuirea deciziei nr. 2523 din 30 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dată într-o contestaţie în anulare şi că art. 322 C. proc. civ. nu reglementează revizuirea hotărârilor date în contestaţie în anulare, neexistând cale de atac împotriva contestaţiei în anulare
Conform art. 137 C. proc. civ. instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, astfel că, potrivit acestei dispoziţii legale Curtea va analiza cu prioritate excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.
Sub acest aspect constată că art. 322 pct. 2 C. proc. civ. prevede că revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri şi care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Aşadar revizuirea în condiţiile art. 322 alin. (2) C. proc. civ. este o consecinţă a nesocotirii principiului disponibilităţii şi fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, exercitarea ei neputând avea loc decât în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.
Decizia nr. 2523 din 30 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a soluţionat contestaţia în anulare a deciziei Secţiei comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 861 din 3 martie 2010 în sensul respingerii ca inadmisibilă.
După cum se poate observa, hotărârea a cărei revizuire se cere a fost pronunţată în calea de atac a contestaţiei în anulare, astfel că nu este o hotărâre rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare şi nici nu a fost dată de o instanţă de recurs evocând fondul, fiind încălcate dispoziţiile imperative ale art. 322 alin. (1) C. proc. civ., Decizia nr. 2532 din 30 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie neputând fi atacată în acest context cu revizuire, astfel că cererea de revizuire este inadmisibilă urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta SC A. SA Constanţa împotriva deciziei nr. 2523 din 30 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 10 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 631/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 633/2011. Comercial → |
|---|
