ICCJ. Decizia nr. 633/2011. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALÄ.

Decizia nr. 633/2011

Dosar nr. 9165/1/2010

Şedinţa publică de la 10 februarie 2011

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 8 noiembrie 2010 revizuenta Administraţia Fondului Imobiliar Bucureşti a formulat cerere de revizuire a deciziei comerciale nr. 3112 din 5 octombrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., considerând că instanţa a dat intimaţilor pârâţi mai mult decât s-a cerut.

În acest sens a susţinut că intimaţii pârâţi nu au achitat nicio taxă de timbru pe întreg parcursul judecării cauzei astfel că în mod greşit a fost obligată la plata sumei de 4.500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată şi chiar dacă aceste cheltuieli de judecată ar fi fost constituite exclusiv din onorariul de avocat, acestea sunt total nejustificate faţă de împrejurarea că avocatul nu s-a prezentat niciodată în faţa instanţei de judecată iar întâmpinările şi cererile depuse de intimaţi au fost semnate personal de către aceştia.

Cererea de revizuire este nefondată pentru considerentele care vor fi arătate în continuare.

Conform art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut, revizuirea fiind în acest caz o consecinţă a nesocotirii principiului disponibilităţii, împrejurare faţă de care urmează a fi analizată cererea privind solicitarea cheltuielilor de judecată.

În acest context Curtea constată că la fila 33 din dosarul nr. 9546/3/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în care a fost pronunţată hotărârea atacată cu revizuirea de faţă se află împuternicirea avocaţială a avocatului P.I. pentru reprezentarea şi asistenţa juridică a intimaţilor D.D. şi G.E. în dosarul nr. 9546/3/2008, la care este anexată chitanţa nr. 1268 din 4 octombrie 2010 privind onorariul de avocat în sumă de 4.500 lei şi că la filele 14 â€" 17 din acelaşi dosar se află întâmpinarea formulată de intimaţi, prin care au solicitat şi cheltuieli de judecată.

Conform art. 274 C. proc. civ. partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată şi cum intimaţii au cerut cheltuieli de judecată recurentei căzută în pretenţii, aceştia făcând dovada achitării serviciilor de asistenţă juridică cu chitanţa mai sus menţionată, corect instanţa de recurs le-a admis cererea, acordându-le cheltuielile de judecată în cuantumul solicitat şi dovedit, astfel că nu a fost încălcat principiul disponibilităţii în sensul acordării a ceea ce nu s-a cerut.

Nu poate fi reţinută nici susţinerea revizuentei cum că avocatul nu a fost prezent în cauză deoarece intimaţii au făcut dovada angajării cheltuielilor pentru susţinerea recursului declanşat de reclamanta Administraţia Fondului Imobiliar Bucureşti, împrejurare faţă de care cererea urmează a fi respinsă ca nefondată.

Având în vedere că intimaţii au solicitat cheltuieli de judecată în judecarea căii de atac a revizuirii împotriva deciziei instanţei de recurs, dovedite cu chitanţele nr. 63 din 17 ianuarie 2011 şi nr. 64 din 18 ianuarie 2011 aflate la fila 13 dosar revizuire, în temeiul art. 274 C. proc. civ. Curtea va admite cererile obligând-o pe revizuentă să plătească fiecăruia dintre intimaţi câte 850 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta Administraţia Fondului Imobiliar Bucureşti împotriva deciziei nr. 3112 din 5 octombrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, ca nefondată.

Obligă revizuenta la plata a câte 850 lei cheltuieli de judecată către intimaţii D.D. şi G.E.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 10 februarie 2011.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 633/2011. Comercial