ICCJ. Decizia nr. 811/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 811/2011
Dosar nr. 9993/3/2008
Şedinţa publică din 23 februarie 2011
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată că prin sentinţa comercială nr. 6353 din 24 aprilie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, s-a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamantei SC M. SRL în contradictoriu M.T.C.T. - S.A.A.F.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că prin contractul de lucrări şi prestări servicii nr. C75/109/CD din 5 martie 2004, reclamanta s-a obligat să execute lucrări de demolare a clădirilor adiacente reţelei CFR, scoase din funcţie şi care aparţin S.A.A.F. SA.
Potrivit susţinerilor reclamantei, necontestate de pârâtă, în timpul executării contractului, S.A.A.F. SA a comunicat că nu doreşte finalizarea lucrărilor.
Conform art. 6 din contract, facturile trebuiau emise numai după semnarea de către ambele părţi a procesului-verbal de recepţie, pe baza situaţiilor de lucrări semnate de reprezentantul beneficiarului.
Reclamanta nu a depus la dosar un proces-verbal de recepţie, iar situaţiile de lucrări poartă o semnătură indescifrabilă, fără arătarea numelui în clar şi a calităţii persoanei ce semnează pentru beneficiar. Totodată, se observă că primele situaţii de lucrări sunt anulate.
Factura fiscală emisă pentru plata sumei pretins datorată nu s-a întocmit după semnarea de către ambele părţi a unui proces-verbal de recepţie şi nu a fost expediată reclamantei. Sub ultimul aspect se reţine că reclamanta nu a depus la dosar decât dovada expedierii convocării la conciliere, deci afirmaţiile privind refuzul plăţii nu se susţin.
Deşi, potrivit art. 6 din contract plata urma se face în 30 de zile de la emiterea facturii, prin înscrisurile depuse în cauză reclamanta nu a probat temeinicia acţiunii formulate.
Prin Decizia nr. 274 din 29 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant SC M. SRL.
Instanţa de apel a apreciat că motivul de apel ce vizează respectarea procedurii prevăzută de art. 7201 C. proc. civ., este nefondat, având în vederea că în cauză, instanţa de fond a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată şi nu raportat la încălcarea sau nu a acestei dispoziţii legale.
În ce priveşte dovada executării lucrărilor de demolare, Curtea a reţinut că în raport de clauza contractuală prevăzută la punctul 8.1 din convenţie (fila 61 dosar Tribunalul Satu Mare), prestaţiile se consideră executate şi recepţionate de beneficiar la data semnării de către reprezentanţii Beneficiarului şi ai Prestatorului a procesului verbal de recepţie.
Or, înscrisurile intitulate „Situaţie de lucrări" nu pot fi asimilate procesului verbal de recepţie pentru lucrările pretins executate de apelanta reclamantă.
In plus, din art. 6.1. din contract rezultă că procesul verbal de recepţie se întocmeşte pe baza situaţiilor de lucrări.
Prin urmare, situaţia de lucrări nu echivalează cu procesul-verbal de recepţie, care se întocmeşte (potrivit înţelegerii părţilor) pe baza situaţiilor de lucrări.
Dincolo de titulatură, s-a considerat a fi relevant şi conţinutul acestor înscrisuri care se referă la Capitolele lucrări de demolat, şi nu lucrări demolate, contravaloare pe mp, contravaloare utilaj, contravaloare transport, alte cheltuieli etc, înscrisuri care poartă conţinutul unui deviz de lucrări şi în nici un caz al unei recepţii.
Prin asimilare cu prevederile de la punctul 12.1 care vizează inclusiv „părţi de lucrare", procesul verbal de recepţie avea a cuprinde constatările făcute cu privire la situaţia de fapt prin corelarea prevederilor contractului cu documentaţia de execuţie şi cu reglementările în vigoare.
În aceste condiţii, considerentele instanţei de fond au avut în vedere probele administrate de reclamantă în strictă corelare cu dispoziţiile art. 969 C. civ. Corectă se apreciază a fi aserţiunea instanţei de fond şi în ce priveşte existenţa pe înscrisurile intitulate „Situaţie de lucrări" a unei semnături indescifrabile, câtă vreme numele şi calitatea semnatarului pentru beneficiar nu este precizată şi nici nu s-a ataşat acestor înscrisuri mandatul acordat acestuia de către titularul contractului.
Motivul de apel ce vizează reaua credinţă a beneficiarului ca urmare a rezilierii contractului, a fost respins ca neîntemeiat, în raport de obiectul cauzei de faţă, care reprezintă pretenţii pentru prestaţii pretins executate şi nu legalitatea sau nelegalitatea măsurii rezilierii contractului.
De altfel, adresa pârâtei intimate prin care s-a notificat sistarea lucrărilor de demolare nu s-a depus la dosarul cauzei, dar pârâta nu a contestat-o.
Dimpotrivă, pârâta a confirmat comunicarea unei asemenea adrese ca fiind făcută la 21 mai 2004 (fila 26 răspuns la întrebarea nr. 3 interogatoriu - dosarul Tribunalului Bucureşti).
Nu a fost primit nici motivul de apel prin care se apreciază nefondate constatările instanţei de fond privind existenţa unor situaţii de lucrări anulate (filele 16-32 dosar Tribunalul Satu Mare), pentru considerentul că apelanta reclamantă avea posibilitatea să dovedească contrariul celor constatate de instanţă, prin prezentarea copiei certificate conform cu originalul a celui de-al doilea exemplar sau să-şi facă apărările pe care le considera necesare în faţa instanţei de fond.
În fine, ultimele două critici aduse instanţei ce a pronunţat hotărârea apelată au fost considerate nefondate, câtă vreme nu s-a făcut dovada semnării unui proces verbal de recepţie a prestaţiei, dar s-a întocmit o factură, aprecierea instanţei în sensul că factura nu s-a întocmit după semnarea unui proces verbal de recepţie de către ambele părţi, corespunde realităţii rezultată din probele administrate şi este în concordanţă cu art. 6.1. din contract.
Potrivit acestei clauze, facturile se emit după semnarea de către ambele părţi a procesului verbal de recepţie, pe baza situaţiilor de lucrări semnate de reprezentantul beneficiarului (fila 63 dosar Tribunalul Satu Mare).
Referitor la factura emisă la 15 decembrie 2004 (fila 9 dosar Tribunalul Satu Mare) după mai mult 6 luni de la sistarea lucrărilor şi de la întocmirea înscrisurilor intitulate „Situaţii de lucrări" (toate întocmite la aceeaşi dată 15 iunie 2004, deşi obiectivele vizate se aflau la distanţe mari), nu s-a făcut nici o dovadă că ar fi fost vreodată comunicată pârâtei, caz în care critica analizată este lipsită de suport.
Reţinând principiul general de drept idem est non esse et non probări, Curtea a apreciat că prima instanţă a făcut o corectă apreciere a probelor administrate raportat la convenţia părţilor, şi în consecinţă, în temeiul art. 296 C. proc. civ. coroborat cu art. 969 şi art. 1169 C. civ., va respinge apelul ca nefondat.
Recursul declarat de SC M. SRL împotriva acestei decizii, a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., prin care s-a solicitat admiterea lui, casarea deciziei recurate, iar pe fondul cauzei admiterea cererii astfel cum a fost formulată în faţa instanţei de fond.
Recurenta a formulat următoarele critici:
- instanţa de apel a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, deoarece nu a reţinut faptul că în cauză a fost respectată procedura art. 7201 C. proc. civ., relevant în cauză fiind adresa formulată de SC M. SRL înaintată (beneficiarei S.A.A.F. S.A. BUCUREŞTI ( fila 7 dosar fond Tribunalul Bucureşti);
- de asemenea nu a reţinut şi faptul că reclamanta a depus la dosar şi dovada înaintării acestei adrese către beneficiar (fila 6 dosar fond Tribunalul Bucureşti).
- instanţa de apel nu a reţinut faptul că reclamanta a făcut dovada executării lucrărilor de demolare (dosar fond Tribunalul Satu-Mare fila 16 - 52), motivând sub acest aspect că reclamanta nu a depus la dosar efectuării procesului - verbal de recepţie.
- sub acest aspect, recurenta precizează ca însuşi fişele de situaţie depuse la dosarul cauzei (dosar fond Tribunalul Satu-Mare fila 16 - 52), poartă titlul de proces-verbal de recepţie a lucrărilor.
- instanţa de fond, a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, deoarece a reţinut faptul că factura fiscală izvor al creanţelor noastre s-a întocmit anterior semnării de către ambele parţi a unui proces verbal, fapt ce este nedovedit în accepţiunea instanţei.
Recursul este nefondat, iar Înalta Curte îl va respinge pentru următoarele considerente:
Susţinerea conform căreia, ca urmare a deciziei de reziliere a contractului, a fost emisă factura nr. 6503122 din 15 decembrie 2004 reprezentând contravaloarea serviciilor prestate de către actuala recurentă, nu lămureşte instanţa de control judiciar cu privire la stabilirea legalităţii deciziei atacate. Către S.C. S.A.A.F - S.A. nu a fost comunicată nicio factură, instanţa reţinând acest aspect precum şi faptul că aceasta nu s-a întocmit după semnarea procesului-verbal de recepţie ci înainte de a întocmi un astfel de act.
Recurenta invocă faptul că instanţa nu a reţinut că în cauză a fost respectată procedura prevăzută la art. 7201 C. proc. civ. Consideraţia este eronată. Instanţa menţionează faptul că la dosar există doar dovada expedierii convocării la conciliere.
Dacă s-ar fi reţinut de către instanţă neîndeplinirea procedurii de conciliere directă, instanţa ar fi respins acţiunea ca fiind prematur introdusă, ceea ce nu s-a întâmplat în prezenta cauză.
Susţinerea recurentei cu privire la acest aspect dovedeşte încă odată faptul că aceasta doreşte o rejudecare a fondului în faţa instanţei de control judiciar, ci nu realizarea unui control asupra modului în care normele de drept au fost aplicate în concret la speţa dedusă judecăţii.
Recurenta nu a făcut nici o dovadă cu privire la îndeplinirea obligaţiilor, în cauză neexistând un proces-verbal de recepţie a lucrării. Procesul-verbal de recepţie implică în mod imperios, constatarea îndeplinirii execuţiei, prin intermediul unei comisii reunite în acest scop. Prin dispoziţiile contractuale, prestaţiile vor fi considerate ca fiind executate şi recepţionate de către reprezentanţii beneficiarului şi ai prestatorului prin întocmirea procesului verbal de recepţie a prestaţiei.
Susţinerea conform căreia fişele de situaţie depuse la dosarul cauzei poartă titlul de proces verbal de recepţie a lucrărilor tinde a induce în eroare instanţa de control judiciar. Procesul verbal de recepţie presupune constatarea situaţiei "la faţa locului" de către reprezentanţii ambelor părţi semnatare ale contractului, iar acest lucru nu s-a realizat. Întocmirea unor devize nu echivalează cu dovada faptului că prestaţia a fost realizată. Înscrisurile intitulate "Situaţie de Lucrări", nu pot fi asimilate procesului verbal de recepţie.
Instanţa a reţinut faptul că factura fiscală izvor al creanţelor recurentei s-a întocmit anterior semnării de către ambele părţi a unui proces verbal, fapt nedovedit în accepţiunea instanţei. Recurenta interpretează în mod eronat dispoziţiile instanţei. De precizat că în mod corect instanţa a reţinut faptul că factura fiscală supusă discuţiei nu s-a întocmit aşa cum era firesc, anume după semnarea procesului verbal de recepţie, ci înainte de a întocmi un astfel de act.
Solicitarea privind casarea în tot a deciziei recurate, nu coincide cu temeiul de drept pe care este formulat recursul - art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, conform art. 312 C. proc. civ. se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC M. SRL Negreşti Oaş împotriva deciziei comerciale nr. 274 din 29 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC M. SRL Negreşti Oaş împotriva deciziei comerciale nr. 274 din 29 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 807/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 812/2011. Comercial → |
|---|
