ICCJ. Decizia nr. 839/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 839/2011
Dosar nr. 9206/1/2010
Şedinţa publică din 23 februarie 2011
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele :
Prin petiţia înregistrată cu nr. 3657 din 10 noiembrie 2010, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, revizuientul G.D. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 594 din 7 octombrie 2010 a Curţii de Apel Oradea pronunţată în dosarul nr. 2222284/111/2004, având ca obiect faliment, susţinând că aceasta este contradictorie cu Decizia penală nr. 656/R din 6 octombrie 2009 a Curţii de Apel Oradea pronunţată în dosarul nr. 2541/271/2007 şi solicitând anularea deciziei a cărei revizuire o solicită, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
În motivarea cererii de revizuire, revizuentul arată în esenţă că există hotărâri potrivnice date de instanţe de acelaşi grad, întrucât, prin Decizia nr. 594 pronunţată la data de 7 octombrie 2010 de către Curtea de Apel Oradea, care a menţinut sentinţa civilă nr. 1582/F/2010 a Tribunalului Bihor, instanţa a acordat plata sumei de 90.000 lei SC I.C.A.B.C. SRL, în contradictoriu cu dispoziţiile sentinţei penale nr. 656/R din 6 octombrie 2009 având ca obiect aceeaşi pricină, aceleaşi persoane cu aceeaşi calitate, care a acordat şi ea despăgubiri civile părţii civile SC I.C.A.B.C. SRL în sumă de 90.000 lei, rezultând prin urmare că suma de 90.000 lei, reprezintă o creanţă a SC I.C.A.B.C. SRL acordată dublu prin deciziile a două instanţe de acelaşi grad.
Invocând dispoziţiile art. 322 pct. 8 C. proc. civ., revizuentul arată că a fost împiedicat să se înfăţişeze la şedinţele de judecată şi au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., în sensul că în mod eronat instanţa de fond a dispus închiderea procedurii fără ca în prealabil pârâtul să fie citat sau ascultat, conform dispoziţiilor art. 85 C. proc. civ. şi art. 32 şi urm. din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei; în fine, arată şi că a luat cunoştinţă de faptul că este parte în cauza respectivă după trei ani şi şapte luni, mai precis după data de 13 septembrie 2007, odată cu comunicarea actelor de procedură privind angajarea răspunderii în solidar cu fostul administrator al debitoarei I.C.A.B.C. SRL.
Asupra cererii de revizuire astfel formulate, se constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 656/R din 6 octombrie 2009 a Curţii de Apel Oradea, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. s-a respins ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul G.D. împotriva deciziei penale nr. 106 din 6 aprilie 2009 pronunţată de Tribunalul Bihor, care a fost menţinută în întregime.
Prin Decizia nr. 594 din 7 octombrie 2010 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, s-a constatat nul recursul declarat de reclamantul-pârât G.D. împotriva sentinţei nr. 1582/F din 3 iulie 2010 pronunţată de Tribunalul Bihor.
S-a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta-creditoare A.V.A.S. în contradictoriu cu intimatul Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bihor Oradea şi intimata debitoare SC I.C.A.B.C. SRL prin lichidator E.R.E.I.P.U.R.L. Beiuş, împotriva sentinţei nr. 1582/F din 3 iulie 2010 pronunţată de Tribunalul Bihor, care a fost menţinută în totul.
Prin sentinţa nr. 1582/F/2010 Tribunalul Bihor a soluţionat cererea creditoarei B.R.D. - G.S.G. SA, sucursala Bihor Oradea, pentru deschiderea procedurii insolvenţei potrivit Legii nr. 85/2006 împotriva debitorului SC I.C.A.B.C. SRL.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Având în vedere dispoziţiile legale mai sus menţionate, se constată că acestea nu sunt incidente în cauză.
Astfel, se constată că hotărârea a cărei revizuire se solicită şi anume, Decizia nr. 594 din 7 octombrie 2010 a Curţii de Apel Oradea nu evocă fondul, iar hotărârile pretins potrivnice nu sunt pronunţate în aceeaşi pricină şi nici între aceleaşi persoane având aceeaşi calitate, aşa cum susţine revizuentul, ci, dimpotrivă, între persoane diferite, cu calităţi diferite, iar dosarele invocate spre a fi comparate ca termeni ai revizuirii nu au acelaşi obiect şi, mai mult chiar, privesc o cauză penală şi respectiv civilă (comercială).
În ce priveşte motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., potrivit căruia revizuentul susţine că a fost împiedicat să se înfăţişeze la şedinţele de judecată şi că au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., în ce priveşte citarea, se constată că nu este întemeiat, Curtea de Apel Oradea reţinând judicios în motivarea deciziei nr. 594 din 7 octombrie 2010, în această privinţă că G.D. nu face parte din categoria participanţilor la procedura insolvenţei prevăzute de lege atât timp cât acesta este fostul administrator al falitei, iar cererile care îl vizau pe acesta au fost soluţionate cu respectarea contradictorialităţii, neputându-se reţine vreo împiedicare de înfăţişare la şedinţele de judecată în sensul celor învederate prin susţinerile revizuentului.
În consecinţă, faţă de cele mai sus menţionate, Înalta Curte apreciază că motivele de revizuire invocate de revizuentul G.D. nu sunt întemeiate şi va respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul G.D. împotriva deciziei nr. 594/2010 - RC din 7 octombrie 2010 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, pronunţată în dosarul nr. 2222284/111/2004.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 838/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 768/2011. Comercial → |
|---|
