Pretenţii. Sentința nr. 221/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 221/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 17-01-2014 în dosarul nr. 14991/197/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. – SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 221
Ședința publică din data de 17.01.2014
Instanța constituită din:
Președinte: R. S. L.
Grefier: A.-M. CRUȘA-P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut în fond în ședința publică din 10.01.2014, dezbaterile fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 17.01.2014.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
Instanța, deliberând, a pronunțat sentința de mai jos:
JUDECĂTORIA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 11.06.2013 reclamanta . a solicitat în contradictoriu cu pârâtul D. I., obligarea acestuia la plata sumei de 787,36 lei din care 572,7 lei reprezintă contravaloarea facturilor de energie termică emise de reclamantă în perioada aprilie 2010-decembrie 2010, ia suma de 214,66 lei reprezintă contravaloarea facturilor de majorări legale de întârziere emise de reclamantă în perioada aprilie 2010-decembrie 2012 (majorări datorate în baza disp.art. 18, 21 din contractul de furnizare a energiei termice, ca urmare a achitării cu întârziere de către pârâtă a facturilor de energie termică).
În motivare se arată că potrivit clauzelor convenției de facturare individuală a consumurilor de energie termică nr. 41C din mai 2009, reclamanta a livrat energie termică în valoarea consemnata în cuprinsul facturilor fiscale emise. Pârâtul nu a respectat termenul de plată al acestor facturi, astfel că au fost calculate majorări de întârziere, potrivit dispozițiilor art.18 din conventie. Coeficientul de majorare aplicat de reclamanta este cel stabilit periodic, prin hotărâre de Guvern.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 969 C.civ., art. 194-195 C.pr.civ.,art. 411 alin.1 pct.2, art. 451-455 C.pr.civ., Ordinul 91/2007, Lg. 325/2006, Lg. 51/2006.
În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei înscrisurile la care se face referire în acțiune.
Acțiunea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar, in temeiul dspozitiilor art. 77 Lg. 85/2006.
Pârâtul, D. I., deși legal citat, nu a formulat întâmpinare și nu și-a precizat poziția procesuală.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 255 rap.la art. 258 C.pr.civ., a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri iar la termenul de judecată din data de 10.01.2014 a invocat excepția prescripției dreptului material în ceea ce privește pretențiile aferente lunilor ianuarie-aprilie 2013.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
In fapt între reclamanta . și pârâtul D. I. s-a încheiat convenția de facturare individuală a consumurilor de energie termică nr. 41C din mai 2009, anexă la contractul de furnizare a energiei termice nr.7/27.04.2009, depuse în copie la dosar (f.10-17)–în temeiul căruia aceasta a furnizat energie termică pentru perioada arătată în petitul cererii introductive. Au fost în acest sens emise facturi (f.34-50)–depuse de reclamantă la dosar - contravaloarea energiei furnizate fiind de 572,7 lei.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 969 C.civ., „convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante”. Potrivit dispozițiilor art. 1082 C.cov., “Debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată”.
Termenul scadentei facturilor fiscale a fost stabilit potrivit dispozițiilor art. 18 din contractul nr.7/27.04.2009 ca fiind de 15 zile lucrătoare de la data emiterii facturii fiscale. Neachitarea facturii fiscale în termen de 30 de zile de la data scadentei atrage obligația de plată a penalităților de întârziere, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare. Astfel, majorările de întârziere au fost calculate la valoarea de 214,66 lei.
Coroborând probele administrate, instanța reține că pârâtul nu a făcut dovada achitării contravalorii serviciilor prestate de reclamantă, aceasta neprezentând dovada efectuării acestor plăți.
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiune în ce privește pretențiile aferente lunilor ianuarie-aprilie, instanța reține că este întemeiată.
Potrivit art. 1 din Decretul 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
În cazul acțiunilor patrimoniale, cum este și prezenta, termenul de prescripție este cel general de 3 ani, instituit de art. 3 din Decretul 167/_.
Referitor la momentul la care începe să curgă termenul de prescripție, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 7 din Decretul 167/1958, prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau de a cere executarea silită.
În cauză, dreptul la acțiune în favoarea reclamantei pentru pretențiile aferente lunilor ianuarie-aprilie s-a născut la data de 30.05.2010 astfel cum rezultă din factura . nr._/15.05.2010 (f.49) iar acesta s-a împlinit la data de 30.05.2013, înainte de data introducerii prezentei cereri. Așadar, la data la care a fost introdusă acțiunea, respectiv data de 11.06.2013, era împlinit termenul de prescripție de 3 ani pentru pretențiile aferente lunilor ianuarie-aprilie 2010 și pe cale de consecință, în virtutea principiului accesorium sequitur principale, este împlinit termenul de prescripție și pentru majorările de întârziere care au fost calculate în baza facturilor emise pentru perioada ianuarie-aprilie 2010. Prin urmare, instanța apreciază întemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată din oficiu, urmând a o admite și a respinge ca prescrise pretențiile aferente lunilor ianuarie-aprilie 2010.
Constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii contractuale în ce privește pretențiile reprezentând contravaloare facturi energie termică emise pentru perioada mai 2010-decembrie 2012 și a majorărilor legale de întârziere emise în perioada iunie 2010-decembrie 2012, instanța va admite în parte cererea și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 227,03 lei reprezentând contravaloare facturi energie termică emise pentru perioada mai 2010-decembrie 2012 și a sumei de 194 lei reprezentând contravaloarea facturilor de majorări legale de întârziere emise în perioada iunie 2010-decembrie 2012.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile aferente lunilor ianuarie-aprilie, invocată din oficiu.
Admite în parte cererea formulată de reclamanta . prin administrator judiciar INFO-DIP INSOVENCY SPRL, cu sediul în B., ..6 în contradictoriu cu pârâtul D. I., cu domiciliul în B., ..96, ., .> Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 227,03 lei reprezentând contravaloare facturi energie termică emise pentru perioada mai 2010-decembrie 2012 și a sumei de 194 lei reprezentând contravaloarea facturilor de majorări legale de întârziere emise în perioada iunie 2010-decembrie 2012.
Respinge restul pretențiilor ca prescrise.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare care se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi 17.012.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. S. L. A.-M. CRUȘA-P.
Red.RL, 2ex/27.02.2014
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9674/2014. Judecătoria... → |
|---|
