Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 199/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Dosar nr.-
DECIZIA NR.199/C/2008 -
Ședința publică din 22 mai 2008
PREȘEDINTE: Florica Vîrtop JUDECĂTOR 2: Ovidiu Blaga
JUDECĂTOR 3: Ioana Dina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare, în comercial, declarată de contestatorul domiciliat în O,-,.1,.1, Județ B, în contradictoriu cu intimații- -cu sediul în O, Str.-.-, Nr.20, AP.9, județ B,prin lichidator - SRLcu sediul în O,-, Județ B șiOficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihorcu sediul în O,-, județ, împotriva deciziei nr.44 din 13 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-, având ca obiectalte cereri.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că cererea de revizuire este scutită de plata taxei de timbru, după care:
Instanța, considerând cauza lămurită, rămâne în pronunțare asupra contestației în anulare.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra contestației în anulare în comercial, de față, constată următoarele:
Prin decizia nr.44 din 13 februarie 2008 pronunțată în dosar nr-, Curtea de Apel Oradeaa respins ca nefondat recursul declarat de, în contradictoriu cu intimata debitoare - - O prin lichidator - SRL O și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor împotriva Sentinței nr.319 din 30.05.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care a menținut-o în totul. Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța astfel, instanța de recurs a avut în vedere următoarele:
Referitor la incompatibilitatea judecătorului sindic în soluționarea cererii, susținerile administratorului judiciar în sensul că judecătorul sindic a mai judecat o asemenea cerere la 25.06.2002 nu sunt atestate de actele de la dosar.
Din Încheierea din 25.06.2002 casată cu trimitere spre rejudecare rezultă că judecătorul sindic n-a soluționat nici o cerere, ci a supus atenției creditorilor aducerea la masa credală de către fostul administrator judiciar a altor sume decât cele ce fac obiectul prezentului recurs, fapt confirmat și de judecătorul sindic prin adresa nr.268/F/12.02.2008 (fila 28).
În ce privește legalitatea obligării recurentului să aducă la masa credală suma de 153.940.000 lei în favoarea debitoarei, ca urmare a plății acesteia în favoarea Societății de Consultanță Financiar Contabilă SRL O din averea debitoarei în perioada în care a fost administrator judiciar al debitoarei, sunt de reținut următoarele:
Potrivit art.21 din Legea nr.64/1995 în vigoare în perioada din litigiu, în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, administratorul putea desemna persoane de specialitate, a căror numire și retribuție erau supuse aprobării judecătorului sindic.
Din actele dosarului nu rezulta nici desemnarea Societății de Consultanță Financiar Contabilă SRL O ca persoană juridică de specialitate, nici supunerea desemnării acesteia spre aprobare judecătorului sindic și nici aprobarea desemnării de către judecătorul sindic, susținerile recurentului în sensul că ar fi formulat cereri în acest sens și că judecătorul sindic le-ar fi aprobat tacit, rămânând neconfirmate.
Articolul 19 (6) din Legea nr.64/1995, republicată, în prezent art.22 alin.4 din Legea nr.85/2006 prevede că judecătorul sindic poate să-l oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului cauzat debitoarei în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, la cererea oricărei persoane interesate.
Din interpretarea acestor texte de lege a rezultat că sentința recurată este legală atât sub aspectul reparării prejudiciului cauzat debitoarei de către fostul administrator judiciar, prin retribuirea unei persoane de specialitate care nu a fost numită de judecătorul sindic și a cărei retribuție nu a fost stabilită de acesta,cât și sub aspectul respingerii excepției lipsei calității procesuale active a lichidatorului, raportat la atribuțiile acestuia prevăzute de art.23 lit.k) din Legea nr.64/1995 republicată în prezent art.20 lit.n) din Legea nr.85/2006.
Referitor la convorbirile telefonice facturate pe Societatea de Consultanță Financiar Contabilă SRL O, recurentul nu a dovedit că aceste convorbiri telefonice ar fi fost efectuate în interesul debitoarei, dar cum această societate n-a fost aprobată de judecătorul sindic ca persoană de specialitate pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului sindic, plata este nelegală.
Împotriva deciziei nr.44/C/2008 - Ra C urții de Apel Oradeaa formulat contestație în anulare, contestatorul, solicitând instanței admiterea contestației, casarea deciziei și rejudecând cauza să se dispună admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
În dezvoltarea motivelor contestației se arată că decizia atacată este netemeinică și nelegală prin prisma motivelor prev. de art.317 - 318 Cod procedură civilă, respectiv soluția dată este rezultatul unei greșeli materiale și cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică, incompatibilitatea judecătorului sindic de a mai judeca cauza și omisiunea cercetării unor motive de modificare și casare. Astfel, instanța de recurs a reținut greșit că judecătorul sindic nu ar mai fi judecat problema returnării sumelor de bani din discuție către masa credală, din examinarea încheierii din 25.06.2002 și a sentinței 319/30.05.2007 se observă că deși ele diferă puțin, obiectul lor este același (cheltuieli de contabilitate, telefon și benzină). În decizie s-a reținut că s-a supus atenției creditorilor alte sume decât cele ce au făcut obiectul recursului, ori această reținere constituie o eroare materială, instanța de recurs neobservând că este una și aceiași problemă, fiind înlăturată greșit excepția incompatibilității judecătorului sindic, care a obligat încă o dată aducerea la masa credală a sumelor. Sub un al doilea aspect, contestatorul arată că instanța de recurs a omis să cerceteze susținerile sale invocate la punctul 3 din recurs, respectiv faptul că nu și-a îndeplinit obligația de a cere judecătorului sindic să desemneze persoane de specialitate pentru anumite lucrări necesare procedurii. Datorită acestei omisiuni de cercetare a instanței de recurs, s-a pronunțat o hotărâre greșită, existând cererea sa înregistrată la tribunal în data de 27.08.2001, cea de la grefieră din ziua de ședință din 11.09.2001 și încheierea de ședință din 11.09.2001, acte care nu au fost avute în vedere.
Din aceste acte rezultă că s-au solicitat judecătorului sindic încuviințarea acestor aspecte, din încheierea de ședință rezultând că instanța a luat act de cererile formulate, astfel că nu i se pot imputa aceste sume. În concluzie, arată că omițând să verifice cererile și încheierea, instanța de recurs a soluționat greșit cauza datorită unor greșeli materiale.
Intimații, legal citați în cauză, nu s-au înfățișat și nu au depus întâmpinare.
Instanța, analizând contestația în anulare formulată, prin prisma motivelor invocate și a prev. art.317 - 318 Cod procedură civilă reține că este nefondată, urmând să dispună respingerea ei ca atare pentru următoarele considerente:
Conform prev. art.317 Cod procedură civilă hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare dacă procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cerințelor legii, ori dacă hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, motive ce pot fi invocate numai dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, ori dacă instanța le-a respins pentru că avea nevoia de verificări de fapt ori dacă recursul a fost respins fără a fi judecat în fond.
Analizând contestația în anulare prin prisma acestei dispoziții invocate de contestator se reține că acesta, în cuprinsul contestației nu a invocat existența motivului de contestație prev. la art.317 pct.1 Cod procedură civilă, privitor la neregularitățile procedurale, ale procedurii de citare, iar aspectul invocat prin prisma încălcării dispozițiilor de ordine publică - incompatibilitatea judecătorului sindic nu se circumscrie motivului prev. de art.317 pct.2 Cod procedură civilă. Acest motiv al contestației privește încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, respectiv încălcarea normelor de competență absolută, deci a competenței generale a instanțelor, a celei materiale ori teritoriale exclusive, el neprivind motive de incompatibilitate al judecătorului ce soluționează cauza. Chiar dacă s-ar reține că acest aspect ar intra în motivul de contestație prev. de art.317 pct.2 Cod procedură civilă se reține că el a fost invocat de către recurent prin recursul declarat la punctul 1 și a făcut obiectul analizei instanței de recurs ce a pronunțat decizia atacată, situație pe care prin prisma acestui fapt contestația în anulare ar fi fost inadmisibilă.
Potrivit art.318 Cod procedură civilă hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când, instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Prin prisma primului motiv al contestației în anulare reglementat de art.318 Cod procedură civilă, legiuitorul a avut în vedere existența unor greșeli materiale evidente în legătură cu aspecte formale ale judecării recursului, cum ar fi anularea lui greșit ca netimbrat, ori reținerea greșit a tardivității recursului, greșeli pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului, ori reaprecierea probelor, neputându-se pe această cale să se valorifice greșeli de judecată, ori de interpretare a legii, ori apreciere a probelor.
C de-al doilea motiv al contestației în anulare specială vizează omisiunea instanței de recurs de a examina toate motivele de casare ori modificare invocate, argumentele părților, oricât de larg ar fi fost ele exprimate, fiind întotdeauna subsumate motivului de recurs prevăzut de lege pe care se sprijină, omisiunea vizând neexaminarea motivelor de recurs și nu ale argumentelor de fapt și de drept invocate.
Sub acest aspect se reține că motivele de contestație în sensul săvârșirii unor greșeli materiale la soluționarea recursului constând în neobservarea faptului că sumele din litigiu au constituit și obiectul judecății prin încheierea de ședință din 25.06.2002, ori greșita soluționare a excepției incompatibilității judecătorului sindic nu sunt "greșeli materiale" în sensul vizat de legiuitor, legate de aspecte formale ale recursului, ci sunt aspecte legate de modul de soluționare a fondului cauzei ori a excepției invocate ce ar putea constitui eventuale greșeli de judecată, situație în care ele nu se încadrează în motivele de contestație prevăzut de lege.
Cu privire la aspectele invocate la punctul 2 în contestație privitoare la omisiunea cercetării susținerilor contestatorului recurent invocate la punctul 3 din cererea de recurs privitoare la solicitarea sau nu de desemnare a persoanelor de specialitate pentru anumite lucrări în cadrul procedurii, se reține că aspectele invocate de recurent la punctul 3 al cererii de recurs au fost argumente ale acestuia în sensul nelegalei obligări la plata sumelor solicitate, în sensul că, sumele au fost solicitate spre aprobare, solicitându-se și desemnarea persoanelor de specialitate, dar aceste susțineri nu constituie un motiv de recurs distinct, în sensul în care legiuitorul a prevăzut motivele de recurs în cuprinsul normelor procedurale.
Gruparea argumentelor recurentului punctual pe aspecte distincte privitoare la modul în care prima instanță a aplicat dispozițiile legale la starea de fapt din speță nu înseamnă că există atâtea motive de recurs câte puncte ale argumentelor expuse s-au cuprins în cererea de recurs, ci doar un singur motiv de recurs prevăzut la art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În consecință, se reține că susținerile recurentului de la punctul 3 al recursului nu au constituit un motiv de recurs distinct ci argumente subsumate motivului de recurs privitor la aprecierea probatoriului aflat la dosarul cauzei și a prevederilor legale incidente, motiv de recurs analizat pe larg de instanța de recurs, gruparea tuturor argumentelor invocate pentru a răspunde la motivul de recurs printr-un considerent comun neechivalând cu o omisiune a cercetării motivelor de casare, ori modificare.
Prin urmare, instanța având în vedere aceste considerente, urmează să dispună respingerea ca nefondată a contestației în anulare formulate în cauză.
Instanța nu va acorda cheltuieli de judecată deoarece acestea nu s-au solicitat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
RESPINGEca nefondatăcontestația în anulare declarată de contestatorul domiciliat în O,-,.1,.1, Județ B, în contradictoriu cu intimații- -cu sediul în O, Str.-.-, Nr.20, AP.9, județ B,prin lichidator - SRLcu sediul în O,-, Județ B șiOficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihorcu sediul în O,-, județ, împotriva deciziei nr.44 din 13 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea.
Fără cheltuieli de judecată în contestație.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 mai 2008.
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: JUDECĂTOR: GREFIER:
- - - - - -
Red.dec.jud. în concept. 26.05.2008
Jud.rec. / /
Dact.
2 exemplare/ 28 mai 2008
Președinte:Florica VîrtopJudecători:Florica Vîrtop, Ovidiu Blaga, Ioana Dina
