Spete procedura insolventei. Decizia 612/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 612
Ședința publică din 9 septembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR: - - GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr. 910/S/08.05.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată T, reprezentată prin lichidator judiciar
La apelul nominal se prezintă pentru lichidatorul debitoarei intimate, lipsind creditoarea recurentă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care se constată că în data de 8 septembrie 2008, lichidatorul debitoarei a depus, prin registratura instanței, întâmpinare, precum și copii după două ordine de plată.
Reprezentantul lichidatorului judiciar depune la dosar delegație de reprezentare și arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursului declarat de instituția creditoare.
Reprezentantul lichidatorului judiciar solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe pentru motivele arătate în cuprinsul întâmpinării, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 910/S/08.05.2008 pronunțată în dosarul nr- (nr. în format vechi 14/S/2001) judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Timișa admis cererea formulată de lichidatorul judiciar T, în contradictoriu cu creditorii Suc. T, Corpul Gardienilor Publici T, T, T, T, Retim T, T, Romtelecom T, T, B, Consiliul Local T, T, B, Profal T, Industria Câmpia, B, G, Copșa, O, Miniera V D, C-N, B, B M, Mediaș, Casa Județeană de Pensii T, și, precum și intervenientul, și a dispus, în conformitate cu art. 131 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii de insolvență a debitoarei T, descărcându-l, totodată, în temeiul art. 135 pe practician de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții sau asociați. De asemenea, tribunalul a dispus notificarea sentinței debitorului, creditorilor, administratorilor și de pe lângă Tribunalul Timiș, precum și radierea debitoarei din registrul comerțului, admițând și cererea de antrenare a răspunderii administratorului debitoarei.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că lichidatorul judiciar a solicitat judecătorului-sindic să dispună închiderea procedurii insolvenței declanșată față de societatea debitoare.
Constatând că debitoarea se află în insolvență, stare de fapt dovedită cu titlu executoriu și necontestată, că în cauză s-a întocmit raportul asupra situației financiare din care rezultă că bunurile debitoarei au fost valorificate în vederea acoperirii creanțelor și că se propune antrenarea răspunderii administratorului social, persoană care a și fost "condamnată penal la despăgubiri", împrejurare care conduce la antrenarea răspunderii organelor de conducere întrucât există probe din care rezultă că în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006, că fostul administrator al debitoarei "a fost obligat și penal" la plata sumei totale de 417.389,60 lei și, nu în ultimul rând, că niciun creditor nu s-a opus închiderii procedurii, în temeiul art. 131 alin. 1 din Legea insolvenței prima instanță a dispus închiderea procedurii față de debitoarea T, cu toate consecințele care rezultă din aceasta.
În ceea ce privește cererea creditoarelor Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B și Mediaș, precum și a practicianului desemnat în cauză având ca obiect antrenarea răspunderii administratorului, raportat la dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, întrucât așa cum rezultă din raportul precizat al lichidatorului s-a constatat existența unei împrejurări concrete care să permită încadrarea activității fostului administrator al debitoarei în sfera ținerii unei contabilități fictive și, mai mult decât atât, în sarcina acestuia s-a reținut și "răspunderea penală pentru pagube aduse debitorului" ca urmare a modului necorespunzător în care și-a îndeplinit îndatoririle manageriale, tribunalul le-a considerat întemeiate, având în vedere și rectificarea la raportul final din care rezultă suma de 63.654,42 lei plătită din creanța totală a creditoarei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B solicitând casarea sentinței civile atacate și dispunerea continuării procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, pentru următoarele motive:
Fiindcă recursul este îndreptat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, calea de atac nu este limitată la motivele de casare prevăzute de art. 304 din Codul d e procedură civilă, instanța de recurs având posibilitatea să examineze cauza sub toate aspectele, conform art. 3041din același cod.
O hotărâre este recurabilă când instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă (art. 304 pct. 5), precum și când hotărârea atacată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9).
În conținutul sentinței tribunalului se reține că în cadrul procedurii insolvenței care s-a desfășurat față de T instituției creditoare recurente i s-ar fi achitat suma de 63.654,42 lei, deși în contul Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului B din sumele distribuite s-a încasat numai suma de 54.587,42 lei. Diferența rezultă din două distribuiri care ar fi trebuit să fie efectuate către recurentă, din cele trei realizate în dosar de lichidator.
În atare condiții, creditoarea consideră că se impune admiterea recursului său așa cum a fost formulat, casarea sentinței tribunalului și să i se pună în vedere lichidatorului judiciar să distribuie către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B toate sumele potrivit planurilor de distribuție depuse la dosarul cauzei.
În drept a invocat prevederile art. 129 din Legea nr. 85/2006, art. 304 pct. 5, art. 304 pct. 9 și art. 3041din Codul d e procedură civilă.
Lichidatorul judiciar al debitoarei intimate, legal citat, s-a prezentat la dezbateri și a formulat întâmpinare (fila 13) prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, precizând că prin calea de atac declarată Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B susține în mod eronat că în conținutul hotărârii recurate s-ar fi reținut că în cadrul procedurii insolvenței față de T către această instituție s-ar fi achitat doar suma de 54.587,42 lei, deși în realitate s-a virat suma de 63.654,42 lei. Această sumă provine din următoarele documente de plată: nr. 83/09.02.2006 în valoare de 54.587,42 lei și nr. 2/12.09.2007 în valoare de 9.067 lei, astfel că se impune respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță.
În probațiune a anexat copii de pe cele două ordine de plată la care a făcut referire (filele 14-15).
Examinând recursul declarat, prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor art. 304 pct. 5 și 9 și cele ale art. 3041din Codul d e procedură civilă, cât și din oficiu în baza art. 306 alin. 2 din același cod, Curtea constată că acesta nu este fondat, hotărârea primei instanțe fiind temeinică și legală, în conformitate cu prevederile incidente în cauză.
Astfel, creditoarea recurentă susține fără nici un fundament că în mod greșit lichidatorul judiciar desemnat să administreze procedura de insolvență față de debitoarea T - T - nu i-ar fi distribuit întreaga sumă de 63.654,42 lei care îi revenea potrivit planurilor de distribuție întocmite de practician și aprobate de către judecătorul-sindic.
Într-adevăr, așa cum o recunoaște și lichidatorul debitoarei intimate prin întâmpinarea depusă la dosar, instituției de specialitate a administrației publice centrale menționate, din procedura de lichidare judiciară a averii falitei T, îi revenea suma totală de 63.654,42 lei, sumă care, așa cum rezultă fără putință de tăgadă din cuprinsul ordinelor de plată nr. 83/09.02.2006 și nr. 2/12.09.2007, a și fost virată în contul Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului B deschis la Trezoreria Operativă a Municipiului B, practicianul plătindu-i creditoarei întreaga sumă cuvenită, recurenta omițând să aibă în vedere și cei 9.067 lei achitați în cursul anului 2007.
În aceste condiții, este evident faptul că recursul său apare ca fiind nefondat, în speță nefiind incidente cele două motive invocate - cazurile de la pct. 5 și 9 ale art. 304 din Codul d e procedură civilă. De altfel, primul motiv, cel reglementat de pct. 5, nici nu a fost dezvoltat în vreun fel, ceea ce face ca instanța de control judiciar să fie în imposibilitate să-l analizeze, instituția creditoare neprecizând în concret care forme de procedură, prevăzute sub sancțiunea nulității de alin. 2 al art. 105 din Codul d e procedură civilă, ar fi fost încălcate de către judecătorulu-sindic prin hotărârea pronunțată.
Nu în ultimul rând, chiar dacă sentința tribunalului nu poate fi atacată cu apel, ceea ce face ca în speță să fie incidente și prevederile art. 3041din Codul d e procedură civilă, în conformitate cu care recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304, instanța de recurs având posibilitatea să examineze cauza sub toate aspectele, aceasta nu înseamnă că un recursomisio mediodevine în mod automat admisibil. Aceasta, pentru că instanța de control judiciar, soluționând calea de atac a recursului, nu trebuie să procedeze la o judecată din nou a procesului, ci numai să verifice dacă hotărârea primei instanțe a fost sau nu pronunțată cu respectarea legii, acest examen urmând să fie făcut numai în raport cu motivele invocate de recurent sau cele care ar putea fi ridicate din oficiu. Însă, din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. 2 din același cod, instanța poate ridica numai motive de ordine publică, asemenea motive nefiind identificate în speță.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr. 910/S/ 08.05.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată T, reprezentată prin lichidator judiciar
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 9 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.- 17.09.2008
Tehnored. - 19.09.2008
2 ex.
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Judecător:
Președinte:Csaba Bela NaszJudecători:Csaba Bela Nasz, Maria Ofelia Gavrilescu
