Acţiune în constatare. Sentința nr. 2013/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 10-12-2013 în dosarul nr. 11469/111/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA COMERCIALĂ_ /2013
Ședința publică de la 10.12.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. I.
GREFIER: P. E. G.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei de Litigii cu profesioniștii privind pe reclamantul ., prin administrator judiciar PROMPT INSOLV IPURL, în contradictoriu cu pârâții B. L. ROMANIA SA - AGENTIA ALEȘD și ., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura este completă cu părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 26.11.2013 și când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 03.12.2013 și 10.12.2013, după care:
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei comerciale de față, instanța constată următoarele:
P. acțiunea înregistrată în data de 30.09.2011, reclamanta . în contradictoriu cu pârâții B. L. ROMANIA SA și . a solicitat să se constate că nu au fost respectate prevederile legale cu privire la operațiunea bancară care a dus la înregistrarea incidentului minor de plată prin nedecontarea BO ._ și să se dispună pârâtului B. L. ROMANIA SA să solicite CIP din cadrul BNR să radieze incidentul de plată înregistrată față de reclamantă ca urmare a refuzului de plată a BO ._ emis de reclamantă, în alb, în favoarea . .
Fără cheltuieli de judecată.
În fapt se arată că între pârâta . și reclamanta . s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr.263 din 24.08.2010 în baza căruia creditoarea pârâta . s-a obligat să livreze reclamantei, combustibil ce urma să fie vândută de reclamantă cu amânuntul prin stația de livrare produse din B. nr.358/A, .. După facturarea produselor reclamanta era obligată la plata acestora în termen de 15 zile de la primirea acestora. Reclamanta susține că în vederea garantări plății a emis în favoarea pârâtei . o filă CEC în alb pe care acesta urma să o completeze cu suma aferentă, în cazul în care reclamanta nu și-ar fi îndeplinit obligațiile.
Reclamanta recunoaște că pe la sfârșitul anului 2010 a înregistrat întârzieri la plată, motiv pentru care creditoarea nu le-a mai livrat marfa. Urmare unor înțelegeri reciproce au modificat de mai multe ori scadența instrumentelor de plată, eliberând în paralel B.O. ._, eliberat în alb și semnat de reclamantă.
Se arată că ultima înțelegere de plată avea scadența la 30.07.2011 iar din restanța de 81.230,31 lei reclamanta a achitat suma de 43.500 lei până în data de 13.08.2011. Reclamanta susține că contrar înțelegerii creditoarea . a introdus la plată fila CEC DAFB196_ pentru suma de 125.000 lei, ajunsă la plată în data de 17.08.2011. Apoi, deși pentru același debit depusese fila CEC DAFB196_ pentru suma de 125.000 lei în data de 17.08.2011, în data de 19.08.2011 a depus și B.O. DAFB3AE_ pentru suma de 94.300 lei.
Reclamanta susține că a existat o înțelegere cu administratorul creditoarei cu privire la plata sumei de 81.230,31 lei în termen de 30 de zile, în contul societății nu se găsea provizionul necesar acoperirii sumei înscrisă în instrumentul de plată, respectiv a sumei de 81.230,31 lei, mai ale că depusese pentru aceeași creanță fila CEC DAFB196_ pentru suma de 125.000 lei, în data de 19.08.2001 a fost înregistrat un nou incident de plată.
Reclamanta susține că suma înscrisă în B.O. DAFB3AE_ este exagerată în raport cu obligația reală pe care o are față de pârâta ., în condițiile în care suma facturată și rămasă la plată este de 81.230,31 lei, din care afirmativ a achitat suma de 43.500 lei.
Reclamanta susține că instrumentul de plată a fost eliberat cu titlu de garanție și a fost completat de reprezentanții pârâtei, care nu au ținut cont de datoria reală și nici de plățile pe care le-au efectuat.
Reclamanta susține că valoarea creanței este alta decât cea înscrisă în BO DAFB3AE_, neavând caracter cert, în condițiile în care din creanța totală de 81.230 lei a achitat suma de 43.500 lei, motiv pentru care nu sunt îndeplinite condițiile pentru care să fi fost depus în plată B.O. DAFB3AE_ și implicit nici înregistrarea incidentului de plată în CIP din cadrul BNR.
Pentru aceste motive, s-a solicitat să se constate că nu există temeiuri pentru întroducerea în sistemul de decontare bancară a B.O. DAFB3AE_ și implicit a înregistrării incidentului de plată cu acest instrument în CIP din cadrul BNR și ca urmare, pârâta B. L. ROMANIA SA să solicite radierea incidentului de plată înregistrat față de reclamantă și ca urmare a refuzului parțial de plată a Biletului la ordin DAFB3AE_ emisă de reclamantă în favoarea pârâtei ., din data de 18.07.2011.
În probațiune s-a anexat:
- B.O. DAFB3AE_ pentru suma de 94.300 lei;
- ordine de plată privind plățile realizate;
P. întâmpinarea înregistrată în data de 11.01.2011, pârâta a invocat excepția insuficientei timbrări a acțiunii, solicitând anularea acesteia ca fiind insuficient timbrată. S-a susținut că reclamantului îi revine obligația de a timbra acțiunea la valoarea petitului cererii conform dispozițiilor art.2 alin.1 litera f din Legea nr.146/1997 cu taxa de timbru în suma de 3.721,20 lei.
S-a invocat excepția lipsei capacității procesual active al reclamantului pentru a solicita anularea incidentului de plată. În acest sens sunt invocate dispozițiile art.36 alin.2 din Regulamentul nr.1/2001 privind organizarea și funcționarea la BNR a CIP și art.2 lit.h din Regulamentul nr.1/2001 privind organizarea și funcționarea la BNR a CIP.
S-a solicitat constatarea unui incident de plată major potrivit prevederilor art.2 lit.c2), linia 4 și nu incident de plată minor așa cum susține reclamanta.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât din data de 17.08.2011 și până la data de 10.01.2012 soldul este 81.230,31 lei fără a se fi plătit alte sume, contrar celor susținute de reclamantă.
În baza art.242 alin.2 C.proced.civ. s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În drept sunt invocate dispozițiile art.115 și urm. C.proced.civ., art.2 alin.1 din legea nr.146/1997, art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997, art.36 alin.2 din Regulamentul nr.1/2001 privind organizarea și funcționarea la BNR a CIP, art.2 lit.b și h din Regulamentul nr.1/2001 privind organizarea și funcționarea la BNR a CIP.
P. cererea înregistrată în data de 26.08.2013, pârâta . a invocat excepția de perimare a judecării cererii de chemare în judecată (fila 60).
P. notele de ședință depuse și înregistrate în data de 14.11.2013 pârâta B. L. ROMANIA SA a invocat excepția de perimare a judecării cererii de chemare în judecată (fila 72).
Analizând cu prioritate excepțiile invocate, instanța stabilește următoarele:
În ceea ce privește excepția de perimare, termenul de perimare a început sa curgă la data de 12.01.2012 (zi de joi), când instanța a dispus suspendarea judecării cererii in temeiul art. 155 ind.1 C.proced.civ. Calcularea termenului de perimare se face conform dispozițiilor art. 101 alin. 3 C.pr.civ., termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârșesc in ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare. În cazul de față termenul de 1 an s-ar fi împlinit în data de 12.01.2013 (zi de sâmbătă), motiv pentru care sunt incidente dispozițiile art.101 alin.5 C.proced.civ. conform căruia „Termenul care se sfârșește într-o zi de sărbătoare legală, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.”
Reclamanta prin administrator statutar a solicitat în data de 14.01.2013 (zi de luni) repunerea cauzei pe rol, deci în termenul imperativ de 1 an stabilit conform prevederilor art.248 C.proced.civ.
Cererea de repunere pe rol fiind depusă în termenul imperativ de 1 an, va respinge excepția de perimare.
În ceea ce privește excepția insuficientei timbrări, față de obiectul cererii - obligație de a face -, așa cum a fost precizat (fila 36) nu se impune obligarea acesteia la plata unei diferențe de taxă de timbru până la suma de 3.721,20 lei taxă de timbru ce s-ar calcula conform prevederilor art.2 alin.1 litera f din Legea nr.146/1997.
În ceea ce privește excepția lipsei capacității procesual active al reclamantei;
P. cererea introductiva s-a solicitat instanței de judecata, in conformitate cu dispozițiile Regulamentului BNR nr. 1/2001, să oblige pârâta B. L. ROMANIA SA Agenția Aleșd să solicite radierea incidentului de plată privind biletul la ordin DAFB5AE_ emis de reclamantă în favoarea . Cluj N. în data de 18.07.2011.
Cererea a fost formulată în contradictoriu cu pârâții B. L. ROMANIA SA București prin Agenția Aleșd și . și nu in contradictoriu cu Centrala Incidentelor de Plata, care este doar un centru de intermediere, care gestionează informația specifică incidentelor de plăți atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont) cât și din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere).
Aceasta (C.I.P.) colectează informațiile privind incidentele de plăți majore (instrumente de plată trase în descoperit de cont, cecuri emise fără autorizarea trasului, cecuri emise cu dată falsă sau cărora le lipsește o mențiune obligatorie, cecuri circulare sau de călătorie emise "la purtător", cecuri emise de către un trăgător aflat în interdicție bancară, cambii scontate fără a exista creanța cedată în momentul cesiunii acesteia) înregistrate pe numele unei persoane fizice/juridice, informații ce nu pot fi șterse din această bază de date, decât în cazul în care se anulează, de către aceeași persoană declarantă care le-a transmis anterior la CIP, din proprie inițiativă sau ca urmare a hotărârii unei instanțe judecătorești.
In art. 2 al REGULAMENTULUI nr. 1 din 23 februarie 2001 privind organizarea si funcționarea la Banca Naționala a României a Centralei Incidentelor de Plați, sunt definite: "f) nod de acces - persoana declaranta care, ca urmare a asigurării condițiilor tehnice corespunzătoare, are posibilitatea accesării in mod direct a sistemului informatic al CIP;
h) persoane declarante - băncile, persoane juridice române, inclusiv unitățile teritoriale ale băncilor, sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, denumite in continuare "bănci".
În speța dedusa judecații, persoana declaranta care poate fi obligata, prin hotărârea instanței, la anularea incidentului de plata este B. L. ROMANIA SA, dar pentru opozabilitate, hotărârea trebuie să se pronunțe și în contradictoriu cu .
Astfel potrivit art. 36 alin. 2 din Regulamentul BNR nr.1/2002 “(1) CIP nu poate anula sau modifica din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți, odată primite de la persoanele declarante-bănci.
(2) Anularea informațiilor privind incidentele de plăți înregistrate în FNIP și în FNPR se poate face numai de către persoanele declarante, din proprie inițiativă sau la solicitarea instanțelor judecătorești, în baza unei cereri de anulare.”
Așadar instanțele de judecată pot dispune, prin hotărâre, anularea informațiilor din CIP.
Pentru motivele sus arătate va respinge excepția lipsei capacității procesual active.
În ceea ce privește fondul cauzei; Conform prevederilor art.1 alin.1 din Regulamentul nr. 1/2001 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, aceasta este un „centru de intermediere care gestionează informația specifică incidentelor de plăți, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor”.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 2 lit.b din regulament, incidentul de plată reprezintă „neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor participanților, înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului, obligații rezultate prin efectul legii și/sau al contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoștința C.I.P de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public”.
Actul normativ deși reglementează înființarea și funcționarea Centralei Incidentelor de Plăți nu stabilește competența de soluționare a acțiunilor în legătură cu incidentele de plată.
Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat însă pe calea recursului în interesul legii și, prin Decizia nr. LXXXV(85)/10.12.2007, a stabilit că instanța competentă să soluționeze aceste acțiuni este instanța comercială de drept comun, respectiv tribunalul, având în vedere natura juridică a activității Centralei Incidentelor de Plăți.
Astfel, din interpretarea dispozițiilor Regulamentului și a Anexei nr.1, referitoare la fluxul informațional privind incidentele de plăți, rezultă că Centrala Incidentelor de Plăți este organizată și funcționează la nivelul Băncii Naționale a României, iar operațiunile desfășurate de aceasta sunt operațiuni de bancă în sensul dispozițiilor art. 3 pct.11 din Codul Comercial.
Potrivit acestei norme legale sunt considerate ca fapte de comerț „operațiunile de bancă și schimb”. Se poate constata însă, că legiuitorul codului nu definește în ce constă operațiunea fundamentală de bancă ca faptă de comerț obiectivă. În această situație, ea poate fi precizată prin raportare la reglementarea activității bancare, denumită și comerț de bancă, principalul act normativ în acest sens fiind Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99/2006, privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 227/2007.
Conform dispozițiilor art. 285 din ordonanță „băncile sunt instituții de credit cu vocație universală, care pot desfășura oricare dintre activitățile prevăzute în secțiunea 1.2 a capitolului II din titlul I, partea I”, iar potrivit art. 18 alin.1 lit.r „instituțiile de credit pot desfășura, în limita autorizației acordate orice alte activități sau servicii, în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementează respectivele activități, dacă este cazul”
Alineatul 3 al aceluiași articol precizează că „dispozițiile alin 1 se interpretează și se aplică astfel încât activitățile enumerate la alin.1 să acopere orice operațiuni, tranzacții, produse și servicii care se înscriu în sfera acestor activități sau pot fi asimilate acestora, inclusiv serviciile auxiliare acestor activități”.
P. urmare, deși Codul comercial nu definește operațiunile de bancă și schimb, acestea sunt stabilite prin secțiunea 1.2 a capitolului II din titlul I, partea I a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 99/2006.
În raport de aceste considerente, se poate constata că activitatea de gestionare a informației specifice incidentelor de plăți este o activitate bancară, o operațiune de bancă accesorie efectuată de Banca Națională a României, prin Centrala Incidentelor de Plăți, având deci o natură comercială.
Chiar dacă printre utilizatorii informațiilor gestionate de Centrala Incidentelor de Plăți se află și persoane fizice sau persoane juridice care nu au calitatea de comerciant, în virtutea dispozițiilor art. 56 din Codul comercial, „dacă un act este comercial numai pentru una din părți, toți contractanții sunt supuși încât privește acest act, legii comerciale”.
Înscrierea în CIP a unui incident de plată reprezintă o sancțiune pentru fapta culpabilă de a nu fi asigurat disponibilul necesar la scadența instrumentului de plată. Într-o cerere de anulare a incidentului de plată nu trebuie să se probeze decât că banca declarantă a procedat în mod nelegal, ceea ce în prezenta cauză nu s-a probat, reclamanta recunoscând că la data introducerii BO spre decontare nu avea disponibil în cont.
Pentru aceste motive, va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta .-societate în insolvență - prin administrator judiciar PROMPT INSOLV IPURL (fosta Cabinet Individual de Insolvență Z. D.) în contradictoriu cu pârâții B. L. ROMANIA SA prin Agenția Aleșd și . .
Va respinge cererea pârâtei B. L. ROMANIA SA privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată întrucât nu s-au depus dovezi de achitare a cheltuielilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția de perimare invocată de pârâții . și B. L. ROMANIA SA .
Respinge excepția de insuficientei timbrări precum și excepția lipsei capacității procesual active al reclamantei.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta .-societate în insolvență- prin administrator judiciar PROMPT INSOLV IPURL (fosta Cabinet Individual de Insolvență Z. D.) cu sediul în Oradea, ..11, . în contradictoriu cu pârâții B. L. ROMANIA SA cu sediul social în mun.București, ., Sector 1 prin Agenția Aleșd cu sediul în Aleșd, P-ța Unirii, nr.16, jud.Bihor și . cu sediul procesual ales la Cabinetul de avocat A. M., Cluj N., ..1/8A, jud.Cluj.
Respinge cererea pârâtei B. L. ROMANIA SA privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată in ședința publica din 10.12.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
V. I. P. E. G.
Red. VI/dact. PEG
Red. 20.12.2013
5 ex/3 .>
| ← Suspendare executare silită. Decizia nr. 284/2013. Tribunalul... | Constatare nulitate act. Decizia nr. 584/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
