Contestaţie la executare. Decizia nr. 490/2013. Tribunalul BIHOR

Decizia nr. 490/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 15-11-2013 în dosarul nr. 14782/271/2012*

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 490/R/.>

Ședința publică de la 15 Noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE C. M.- președintele instanței

Judecător D. V. E.

Judecător D. S.

Grefier A. B. G.

Pe rol fiind soluționarea recursului Litigii cu profesioniștii introdus de recurentul T. D., cu sediul în Oradea, ., .. 53, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimata . sediul în Beiuș, .. AN 2, jud. Bihor, împotriva Sentinței civile nr._/31.01.2013 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect contestație la executare.

Atât la primul apel nominal făcut în ședința publică, cât și la al doilea, nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că prezentul recurs este la al doilea termen de judecată, este motivat, nu s-a achitat taxa judiciară de timbru aferentă cererii de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților de către intimată, procedura de citare este legal îndeplinită cu părțile, după care:

Instanța invocă din oficiu excepția de timbrare a recursului, și rămâne în pronunțare asupra acesteia.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de față, instanța constată că prin Sentința civilă nr._/31.01.2013 pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a admis excepția tardivității contestației la executare formulată de contestatorul T. D., cu domiciliul in Oradea, . ., județ Bihor in contradictoriu cu intimata . sediul in Beiuș .. AN2, jud. Bihor în ceea privește contestația împotriva executării silite însăși in dosarul execuțional nr. 160/E/2012 al executorului judecătoresc A. (Pantis) A. B. si in consecința respinge contestația la executarea silită însăși ca fiind tardiv formulată .

Instanța de fond a respins ca nefondate celelalte capete de cerere .

A constatat ca a ramas fara obiect capătul de cerere privind suspendarea executării silite.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Împotriva contestatorului a fost începută în dosar execuțional nr. 160/E/2012 executarea silită în baza titlului executoriu reprezentat de Ordonanța de Plata nr. 1540/2011 a Judecătoriei Beiuș, investită cu formulă executorie la data de 22.02.2012 pentru suma totală de 2387,82lei: din care suma de 1756,55 lei reprezintă debit neachitat, 44 lei cheltuieli de judecata plus cheltuieli de executare, cf. procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare (f 34 dosar).

Instanța de fond a constatat că, în speță, contestatorul contestă executării silite însăși, respectiv împotriva tuturor actelor de executare prima instanța a constatat următoarele:

Constituind cea de-a doua faza a procesului civil, executarea silita trebuie sa se desfășoare cu respectarea stricta a prevederilor art. 371 ind. 1 si urm. C.pr.civ.. încălcarea lor deschide părții interesate posibilitatea de a formula contestație la executare prin intermediul căreia pot fi invocate, in principiu, numai aspecte legate de pretinsele neregularități savarsite de reprezentantul forței publice.

Sub aspectul termenului în care se poate formula contestația la executare silită, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 401 c pr. Civilă (1) Contestația se poate face in termen de 15 zile de la data când: a) contestatorul a luat cunoștința de actul de executare pe care-l contesta [….]si c) debitorul care contesta executarea insasi a primit somația ori de la data când a luat cunoștința de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somația sau executarea se face fara somație.

Din analiza actelor dosarului, prima instanță a constatat că în cadrul dosar execuțional s-au emis si comunicat contestatorului următoarele acte de executare: somația din data de 13.03.2012 care s-a afișat la data de 03.04.2012 (f 27 dosar execuțional); somație nr. 160/E/2012 din data de 13.07.2012 care s-a afisat la data de 18.07.2012 (fila 36 dosar).

Conform art. 100 alin (4) Cod pr. Civilă, procesul verbal întocmit de cel însărcinat cu înmânarea actului de procedură face dovada până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat. Raportat la acestea instanța de fond a reținut că în cuprinsul înscrisurilor „Dovadă de primire si proces verbal de predare” a actelor procedurale astfel cum acestea au fost identificate mai sus, agentul procedural (factorul poștal) a procedat la afișarea actelor procedurale întrucât nici o persoană de la pct. 1 ( destinatar, soț, rudă cu destinatarul, etc) nu a fost găsită.

Față de toate aceste probe, instanța de fond a apreciat că a luat la cunoștință contestatorul de executarea silită cel târziu la data de 18.07.2012 față de care contestația la executare depus la oficiul poștal la data de 17.08.2012 (f.15 dosar), este tardiv formulată, cu depășirea termenului de 15 zile de la luarea la cunoștință, care s-a împlinit în data de 03.08.2012.

Pentru aceste motive, instanța de fond a admis excepția tardivității în ceea ce privește formularea contestației la executare împotriva executării si a respins contestația la executare ca tardiv formulată cu privire la executarea silită.

În ceea ce privește cererea de a se dispune încetarea executării silite întrucât a intervenit stingerea datoriei pe care contestatorul debitor solidar alături de . (al cărui administrator este contestatorul ) o are fata de creditor prima instanță a reținut următoarele:

S-a retinut că debitorul nu contestă existența datoriei (constatată prin Ordonanța de plata nr. 1540/2011 irevocabilă prin neatacare cu cerere in anulare ) ci se invocă de către contestator achitarea debitului prin predarea la data de 09.04.2012 a unor articole de îmbrăcăminte unei persoane, angajat al creditoarei, ocazie cu care s-a încheiat procesul verbal de predare (fila 6 dosar) înregistrat la dosarul execuțional la data de 25.07.2012.(Aspect de natura a confirma concluzia anterioara a instanței referitoare la tardivitatea formulării contestației la executarea silita însăși). Ulterior s-a emis de către de . factura fiscală nr. FLD 001/09.04.2012 (fila 5 dosar) .

Intimata creditoare a contestat aceste susțineri. Arată că o eventuală compensare nu putea sa intervină neexistând acordul valabil al creditorului, acord care nu putea fi dat decât de către administratorul (unic ) al societății si nicidecum de un angajat al acesteia fără mandat in acest sens .

Instanța de fond nu a putut constata stingerea datoriei debitorului prin operațiune juridică circumscrisă noțiunii de dare in plata. Astfel darea in plata este acea operațiune juridica prin care debitorul executa către creditorul sau o altă prestație decât aceea la care s-a obligat la încheierea raportului juridic obligațional. Aceasta schimbare a prestației (in speța o suma de bani cu marfă) se face numai cu consimțământul creditorului deoarece, potrivit principiului înscris in art. 1100 cod civil vechi (aplicabil in speța in temeiul art. 3 si art. 102 din legea 71/7011), creditorul nu poate fi obligat să primească o altă prestație decât cea care i se datorează, chiar daca valoarea prestației oferite este egala sau mai mare . Or, in speța supusă analizei se constată că procesul verbal de predare primire pe care isi întemeiază susținerile contestatorul nu poartă semnătura sociala a creditoarei intimate . 6 dosar), nefiind identificata persoana care a preluat marfa si nici mandatul/delegația acesteia pentru încheierea operațiunii juridice de dare in plată.

Prin urmare in speța instanța de fond a constatat că nu a intervenit nici compensația. Potrivit art. 1143 cod civil vechi „ când doua persoane sunt datoare una alteia, se operează intre dânsele o compensație care stinge amândouă datoriile”,or creditoarea nu a devenit debitor al contestatorului.

În considerarea acestor aspecte instanța de fond a respins ca neîntemeiată contestația la executare.

De asemenea, prima instanță a constatat ca a rămas fara obiect capătul de cerere privind suspendarea a executării silite pana la soluționarea contestației la executare, având in vedere ca prin prezenta hotărâre a fost soluționata contestația la executare.

Instanța de fond a luat act că nu s-au solicitat de către intimata cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal, T. D. solicitând admiterea recursului și constatarea sentinței primei instanțe ca fiind netemeinică și nelegală.

Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, Secția I Civilă la data de 28.02.2013 și a fost transpusă Secției a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal prin încheierea de ședință din data de 03.05.2013.

În ședința publică din 14.06.2013, instanța a dispus citarea recurentului cu mențiunea de a timbra corespunzător, cu taxă de timbru în cuantum de 97 lei și 2,5 lei timbru judiciar, sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat.

În ședința publică din data de 15 noiembrie 2013, Tribunalul a invocat din oficiu excepția netimbrării recursului declarat de recurent.

Examinând cu prioritate, conform dispozițiilor art. 137 din Codul de procedură civilă, excepția netimbrării, Tribunalul constată că este întemeiată pentru următoarele motive:

La transpunerea dosarului pe rolul Secției a II-a Civile, de C. Administrativ și Fiscal, în ședința publică s-a stabilit, în baza art. 20 alin. 3 și art. 11 alin. 1 din Legea nr. 146/1997- privind taxele judiciare de timbru, obligația în sarcina recurentului de a achita taxă judiciară de timbru în sumă de 97 lei și timbru judiciar de 2,5 lei, care fost citat cu această mențiune, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 8 din dosar.

La termenul de judecată din 15 noiembrie 2013, Tribunalul a constatat că recurentul nu a înțeles să se conformeze dispoziției de a timbra.

Față de considerentele de fapt și de drept arătate, văzând și dispozițiile art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997, potrivit cărora taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sau până la primul termen de judecată, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit sancționându-se cu anularea cererii, Tribunalul urmează ca în baza art. 312 din codul de procedură civilă să dispună anularea recursului ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Anulează ca netimbrat recursul introdus de recurentul T. D., cu sediul în Oradea, ., .. 53, jud. Bihor, în contradictoriu cu intimata . sediul în Beiuș, .. AN 2, jud. Bihor, împotriva Sentinței civile nr._ din 31.01.2013 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o păstrează în totalitate.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 15 Noiembrie 2013.

Președinte,

C. M.

Judecător,

D. V. E.

Judecător,

D. S.

Grefier,

A. B. G.

Jud. fond.:C.M.G.

Red.: D.S./05.12.2013

Dact.: A.G. 2 exemplare/03 Decembrie 2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 490/2013. Tribunalul BIHOR