Pretenţii. Decizia nr. 73/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 73/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 09-12-2013 în dosarul nr. 421/177/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA A II-A CIVILA, DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 73/A/.> Ședința publică de la 09 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. T.
Judecător A. R. P.
Grefier C. A. H.
Pe rol fiind judecarea apelului litigii cu profesioniștii formulat de apelanta S. R. DE RADIODIFUZIUNE cu sediul în București, sector 1, .. 60-64, în contradictoriu cu pârâta . cu sediul în com. Aștileu, Chistag, ., jud. Bihor, împotriva Sentinței civile nr. 909/04.07.2013 pronunțată de Judecătoria Aleșd având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la termenul de judecată din data de 02.12.2013 au avut loc dezbaterile asupra apelului, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care a fost amânată pronunțarea pentru acest termen.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND:
Asupra apelului de față Tribunalul constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 909/04.07.2013 pronunțată de Judecătoria Aleșd a respins acțiunea formulată de reclamanta S. R. DE RADIODIFUZIUNE, cu sediul în București, .. 60-64, sector 1, Cod fiscal RO8296093, cont nr. RO74RNCB_0768, deschis la B.C.R. sector 1 în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în loc. Chistag, ., ., înregistrată în Registrul Comerțului sub nr.J_, CUI_.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Din cuprinsul facturilor . nr._ din data de 03.03.2010, . nr._ din data de 04.06.2010, . nr._ din data de 05.06.2010, . nr._ din data de 06.03.2010, . nr._ din data de 07.06.2010, . nr._ din data de 08.11.2010, . nr._ din data de 09.05.2010, . nr._ din data de 10.05.2010, . nr._ din data de 11.11.2010, . nr._ din data de 12.05.2011, . nr._ din data de 01.05.2011, . nr._ din data de 02.09.2011, . nr._ din data de 03.07.2011, . nr._ din data de 04.10.2011, . nr._ din data de 05.12.2011, . nr._ din data de 06.07.2011, . nr._ din data de 07.05.2011, . nr._ din data de 08.04.2011, . nr._ din data de 09.11.2011, . nr._ din data de 10.11.2011, . nr._ din data de 11.10.2011 și . nr._ din data de 12.08.2011, instanța de fond a reținut că reclamanta S. R. de Radiodifuziune în considerarea dispozițiilor art. 40 alin. 3 a solicitat pârâtei ., achitarea taxei pentru serviciul public de radiodifuziune în cuantum total de 254,24 lei, aferentă perioadei martie 2010- decembrie 2011.
Întrucât pârâta nu a făcut dovada achitării acestei sume la momentul emiterii facturilor fiscale, reclamanta având în vedere prevederile art. 6 alin .1 și 2 din HG 977/2003 conform cărora "Pentru neplata la termen a taxei lunare pentru serviciul public de radiodifuziune plătitorii plătesc penalități pentru fiecare zi de întârziere", a calculat până la data de 10.01.2013, penalități de întârziere în cuantum de 34,24 lei.(fila 4)
Potrivit art. 40 alin. 3 din Legea nr. 41/1994, privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările ulterioare, „persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agențiile și reprezentanțele acestora, precum și reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii”.
Această dispoziție este strâns legată de cele prevăzute în art.3 alin. 2 din HG 977/2003 și art. 3 alin. 2 din HG 978/2003, care se referă la faptul că persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele acestora, precum și sucursalele și celelalte subunități ale lor fără personalitate juridică și sucursalele sau reprezentantele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația sa plătească o taxa lunară pentru serviciul public de radiodifuziune și de televiziune, prevederi care au fost anulate prin sentința civilă nr. 185/2010 a Curții de Apel Cluj N., menținută prin Decizia 607/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
După cum rezultă din conținutul acestei ultime decizii, nicăieri în cuprinsul Legii nr. 41/1994 rep., nu se regăsește o definiție a noțiunii de „beneficiar”, astfel încât sensul acestei noțiuni nu poate fi decât cel comun, respectiv „cel care beneficiază de ceva” sau „ o autoritate, instituție, societate, etc., pentru care se face o lucrare”.
Conform, deciziei nr. 297/2004 a Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 alin. 3, din Legea nr. 41/1994 a fost respinsă cu motivarea că „Obligația prevăzută de text este doar în sarcina persoanelor juridice care beneficiază, în diferite modalități, de serviciile publice respective”. Aceleași considerente au fost avute în vedere și prin pronunțarea deciziei nr. 331/2006 a Curții Constituționale.
Acceptând argumentația folosită de Înalta Curte de Casație și Justiție la pronunțarea deciziei nr. 607/2011, potrivit căreia sensul noțiunii de beneficiar se referă la persoana fizică/juridică care beneficiază de ceva, instanța de fond a apreciat din punct de vedere al sarcinii probei, că aceasta incumbă reclamantei care este obligată să facă dovada calității de beneficiar a pârâtei a serviciilor de radiodifuziune și televiziune, prin deținerea de receptoare.
În contextul în care din probele administrate în cauză, nu rezultă că pârâta ar deține receptoare pentru a beneficia de astfel de servicii, cum prezumția deținerii lor a fost înlăturată, instanța de fond având în vedere și sentința civilă nr. 185/2010 a Curții de Apel Cluj menținută prin decizia nr. 607/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, (care relevă în mod elocvent practica judiciară a instanțelor în privința chestiunii de drept mai sus arătate) a apreciat ca nefondată acțiunea formulată de reclamantă, motiv pentru care a respins-o.
În baza art. 453 din N.C.p.c. a respins ca nedovedită cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal apelanta S. R. DE RADIODIFUZIUNE solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a hotărârii atacate și, pe fond, admiterea acțiunii introductive de instanță și obligarea pârâtei la plata sumei de 254,24 lei reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune în cuantum de 220 lei aferentă perioadei martie 2010-decembrie 2011, și penalități de întârziere în cuantum de 34,24 lei, stabilite la data de 10.01.2013; obligarea pârâtei la cheltuieli de judecată ocazionate de acest proces.
În motivarea apelului se arată că cererea de chemare în judecată este întemeiată pe dispozițiile cuprinse în art. 40 al.3 și 4 din L.41/1994 în vigoare la acest moment, potrivit cărora, toate persoanele juridice cu sediul social în România au obligația de a achita taxa de radio în calitate de beneficiari ai serviciului public de radiodifuziune.
Ori, prin aceste dispoziții legale este instituită o prezumție legală potrivit căreia toate persoanele juridice sunt beneficiarele acestui serviciu.
În opinia apelantei, dacă legiuitorul ar fi dorit ca această taxă să fie achitată doar de către cei cu privire la care se poate stabili calitatea de beneficiar al serviciului respectiv, cum apreciază instanța de fond, legiuitorul ar fi reglementat și în cazul persoanelor juridice posibilitatea de a se scuti de această obligație printr-o declarație pe proprie răspundere, astfel cum s-a procedat în cazul persoanelor fizice.
Apelanta invocă în acest sens și Decizia nr. 1930/02.04.2009 a Inaltei Curți de Casație și Justiție, pe care instanța de fond nu a avut-o în vedere la adoptarea sentinței, decizie prin care Curtea s-a pronunțat deja asupra noțiunii de „beneficiar de servicii radio” în cazul persoanelor juridice.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 470 și urm C.pr.civ., L.41/1994 republicată, HG 977/2003.
Intimata, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu și-a delegat reprezentant în instanță pentru a-i preciza poziția.
Examinând actele și lucrările dosarului, sentința apelată, instanța reține următoarele:
Apelanta, în calitate de instituție publică ce furnizează serviciul public de radiodifuziune, a emis pe seama intimatei facturi pentru suma totală de 254,24 lei, din care 220 lei reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, la care au fost calculate și penalități de întârziere în sumă de34,24 lei.
Temeiul juridic care a stat la baza emiterii acestora îl constituie dispozițiile art. 40 alin. 3 din L. 41/1994, potrivit cărora obligația plății taxei revine tuturor persoanelor juridice, în calitate de beneficiari ai serviciului public de radiodifuziune.
Întrucât sintagma „beneficiari” nu a primit interpretare explicită nici în cuprinsul L.41/1994, nici prin dispozițiile HG 977/2003 privind normele de aplicare ale acesteia, sarcina interpretării noțiunii a revenit practicii judiciare.
În acest sens, apelanta se prevalează de Decizia nr. 1930/02.04.2009 a Inaltei Curți de Casație și Justiție, care a interpretat în sens larg noțiunea de „beneficiar”, ca făcând referire la toate persoanele juridice, în cazul acestora existând prezumția legală că beneficiază de acest serviciu.
Apelanta, omite, cu bună știință, a se referi la o decizie mai recenta a Inaltei Curți de Casație și Justiție și anume, Decizia nr. 607/03.02.2011, potrivit căreia doar persoanele juridice pentru care s-a făcut dovada că sunt efectiv beneficiari ai serviciilor de radio și TV sunt obligați să plătească taxa lunară, dovadă care nu a fost făcută, în speță.
Față de cele reținute, apreciind că hotărârea apelată este legală și temeinică, că nu există nici un motiv pentru a o anula sau schimba, în temeiul dispozițiilor art. 408 al.1 C.pr.civ., va respinge, ca neîntemeiat apelul.
Va constata că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta S. R. DE RADIODIFUZIUNE cu sediul în București, sector 1, .. 60-64, în contradictoriu cu pârâta . cu sediul în com. Aștileu, Chistag, ., jud. Bihor, împotriva Sentinței civile nr. 909/04.07.2013 pronunțată de Judecătoria Aleșd, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ
Pronunțată în ședința publică de la 09 Decembrie 2013
Președinte, A. T. | Judecător, A. R. P. | |
Grefier, C. A. H. |
Red.Jud. T.A./09.01.2014
Red.jud.fond.V.E.C.
Tehn.red. H.C.
4ex
2 . RADIODIFUZIUNE
- .
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 497/2013. Tribunalul BIHOR | Pretenţii. Decizia nr. 180/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
