Constatare nulitate act. Sentința nr. 3031/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3031/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 01-07-2013 în dosarul nr. 34585/215/2010*
Dosar nr._
ROMANIA
TRIBUNALUL D.
SECTIA A II-A CIVILA
DECIZIE Nr. 443/2013
Sedinta publica de la 01 Iulie 2013
Completul compus din:
P. T. I. H.
Judecator L. D.
Judecator V. V.
Grefier A. F.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurent parat . BUCURESTI impotriva sentintei nr. 3031/16.02.2011 pronuntata de Judecatoria C. in dosar nr._ in contradictoriu cu intimati reclamanti P. T., si P. B. N. avand ca obiect constatare nulitate act
La apelul nominal facut in sedinta publica, au raspuns pentru recurent Parat - . BUCURESTI avocat M. T. lipsind intimati reclamanti P. T., si P. B. N. .
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, dupa care,
Avocat M. T., pentru recurent parat,depune la dosar imputernicire de reprezentare juridica ,ordin de plata nr. 7021/2013 in suma de 322 lei si timbru judiciar de 3 lei si solicita sa se ia act de contractul de tranzactie incheiat intre parti si autentificat de BNP F. M. M., actele aditionale nr.2/28.03.2013 incheiate la conventiile de credit.
INSTANTA
Asupra cauzei de fata deliberand asupra recursului constata urmatoarele,
Prin actiunea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei C. la 24.11.2010 sub nr._, reclamantii P. T. si P. B. N. au chemat in judecata pe parata ., solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate abuzive si sa se dispuna anularea clauzelor prevazute de art. 3 lit. d si art. 5 lit. a din conventiile de credit nr._/26.04.2007,_/26.04.2007 si_/25.09.2007 si sa fie obligata parata la restituirea sumei de 3042 CHF reprezentand comision de risc.
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca la data de 26.04.2007, au incheiat cu parata conventiile de credit nr._ si_, iar la data de 25.09.2007 au incheiat cu parata conventia nr._ pentru acoperirea cheltuielilor personale, in baza careia reclamantii au imprumutat suma de_,86 CHF, respectiv_ CHF si_ CHF.
Reclamantii arata ca art. 3 lit d „data ajustarii dobanzii: Banca isi rezerva dreptul de a revizui structura ratei dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara, comunicand imprumutatului noua structura a ratei dobanzii, rata astfel modificata se va aplica de la data comunicarii”, constituie o clauza abuziva in sensul art. 4 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori.
Se arata ca aceasta clauza pune sub semnul intrebarii echilibrul contractului, deoarece banca are dreptul de a stabili noul nivel al dobanzii fara a fi negociat cu clientul. Sustin reclamantii ca, in conformitate cu art. 1 alin a din Anexa la Lg. 193/2000, nu este abuziva o clauza care da dreptul furnizorului de a modifica rata dobanzii curente in mod unilateral cu conditia ca acest lucru sa se faca in baza unui motiv intemeiat prevazut in contract si cu conditia informarii clientului care sa aiba posibilitatea de a continua sau rezilia contractul, motivul trebuind sa fie suficient de clar, astfel incat clauza sa fie previzibila.
Mentioneaza reclamantii ca parata in mod unilateral a inteles sa modifice nejustificat si nelegal dobanda, in sensul majorarii acesteia, motivand aceasta prin intervenirea unor schimbari semnificative pe piata monetara, motivul neindeplinind conditiile susmentionate.
In ceea ce priveste art. 5 lit. a „ comision de risc: 0,1% aplicat la soldul creditului, platibil lunar in zile de scadenta pe toata perioada de derulare a conventiei de credit” este un comision ce este perceput in mod nelegal si totodata este nejustificata plata acestuia.
Arata reclamantii ca clauza prevazuta de art. 5 lit a, din conventia de credit, este considerata abuziva avand in vedere ca incalca dispozitiile legii 193/2000.
De asemenea, se precizeaza ca nu este justificata perceperea unui asemenea comision de risc, avand in vedere ca pe de o parte, reclamantii in calitate de imprumutati, pentru acoperirea tuturor riscurilor bancii, au constituit in favoarea acesteia garantii imobiliare, iar pe de alta parte au cesionat in favoarea bancii o polita de asigurare a imobilului adus in garantie.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 1, 2, 4, 13 si 14 din legea 193/2000, art. 3 lit a si de din conventiile de credit incheiate intre parti, art. 948 alin 4, art. 966 C.civ, art. 132 C..
Parata a formulat intampinare invocand exceptia prematuritatii cererii, exceptia lipsei obiectului si exceptia prescriptiei dreptului de a solicita restituirea sumelor achitate.
Arata parata ca, raportat la obiectul cauzei, procedura concilierii directe se impune.
In ceea ce priveste exceptia lipsei obiectului, parata arata ca, a ramas fara obiect capetul de cerere cu privire la art. 3 lit d, avand in vedere ca banca a propus clientilor sai modificarea acestuia prin acte aditionale.
Pe fond, parata a solicitat respingerea cererii privind restituirea comisionului de risc, motivat de faptul ca anularea unei clauze dintr-un contract cu executare succesiva, nu poate produce efecte retroactive .
Parata arata ca la data incheierii conventiei reclamantul a luat cunostinta de toate clauzele contractuale.
Arata de asemenea ca, clauza contractuala privind comisionul de risc reprezinta parte integranta a pretului contractului si nu se poate anula de catre instanta, in lipsa unui temei legal care sa-i confere instantei autoritatea de a interveni in aceasta sfera.
Se invoca de asemenea prescriptia dreptului de a solicita restituirea sumelor achitate in baza contractului . Arata parata ca reclamantul este indreptatit sa solicite doar sumele achitate cu mai putin de trei ani inainte de data introducerii actiunii.
In ceea ce priveste clauza inscrisa la art. 3 lit d, arata parata ca a ramas fara obiect. Se sustine ca aceasta nu incalca prevederile legale, ea fiind negociata cu reclamantii si, de asemenea nu creeaza un dezechilibru intre drepturile si obligatiile partilor, facand parte din chiar miezul obiectului conventiei de credit.
S-a invocat in acest sens art. 4 al Directivei 93/13//CEE si art. 4 alin 6 din lg. 193/2000.
Atasat intampinarii, parata a depus practica judiciara.
Analizand cu precadere exceptia lipsei obiectului pentru capatul de cerere referitor la art. 3 lit d, instanta constata ca este neintemeiata Faptul ca parata a facut o propunere de modificare a contractelor prin acte aditionale nu lipseste de obiect cererea reclamantilor, cu atat mai mult cu cat nici nu s-a facut dovada semnarii de catre acestia a actelor aditionale.
In consecinta instanta respinge exceptia lipsei obiectului in ceea ce priveste capatul de cerere referitor la art. 3 lit d, invocata de catre parata.
Prin sentinta nr. 3031/16.02.2011 pronuntata in dosar nr._ Judecatoria C. a admis exceptia prescriptiei, a admis in parte actiunea formulata de reclamantii P. T., si P. B. N., impotriva paratei ., a constatat ca art. 3 lit. d si art. 5 lit. a din conditiile speciale ale contractelor de credit bancar nr._/2007,_/2007,_/2007 sunt clauze abuzive si dispune anularea lor si a obligat parata sa restituie reclamantilor suma de 2729,3 CHF reprezentand comision de risc si la plata catre reclamanti a sumei de 1000 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca la data de 26.04.2007, respective 25.09.2007, reclamantii au incheiat cu parata conventiile de credit nr._,_,_, pentru acoperirea cheltuielilor personale, in baza careia reclamantii au imprumutat suma de_,86, respectiv_ si_ CHF.
In Conditiile speciale ale conventiilor a fost stipulat la art. 3 – dobanda in cuantum de 4,25% p.a, iar la pct 3 lit d ca „ banca isi rezerva dreptul de a revizui rata dobanzii curente in cazul in intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara, comunicand imprumutatului noua rata a dobanzii.”. La pct 5 lit a s-a precizat existenta unui „ comision de risc de 0,1% aplicat la soldul creditului, platibil lunar pe toata durata de derulare a Conventiei”.
Conventiile de credit nr._,_,_ reprezinta contracte ale caror clauze intra sub incidenta Lg. 193/2000, privind clauzele abuzive incheiate intre comercianti si consumatori.
Potrivit art. 4 alin. 1 din Lg. 196/2000, o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. La alin. 2 se arata ca o clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv.
Contractele incheiat de parti sunt unele preformulate, standard, iar eventualele diferente dintre ele si alte contracte nu se datoreaza negocierii cu clientii, ci particularitatilor fiecarui client in parte.
In acest sens instanta are in vedere ca Legea 193/2000 transpune prevederile Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii, iar potrivit art. 6 pct. 2 alin 3 al acestei directive „in cazul in care orice vanzator sau furnizor pretinde ca s-a negociat individual o clauza standard, acestuia ii revine sarcina probei”, in cauza nefiind dovedit acest lucru prin nici un mijloc de proba, conform art. 1169 Cod civil.
Instanta apreciaza ca fiind abuziva clauza prev. de art. 3 lit d din Conditiile Speciale ale conventiilor.
Astfel, instanta are in vedere prevederile alin 1 lit a din Anexa la lg. 193/2000, conform carora “ Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care: a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract.”
Ori, in cauza, instanta constata ca prin contract nu s-au stabilit care sunt motivele intemeiate care dau dreptul bancii sa modifice dobanda. Precizandu-se doar “schimbari semnificative pe piata monetara” se lasa la aprecierea bancii calificarea unor modificari ca fiind semnificative, ori prin motiv precizat in contract, in sensul legii, se intelege o situatie clar descrisa care sa ofere clientului posibilitatea sa stie, de la data incheierii contractului, ca, daca aceasta situatie se va produce, dobanda va fi majorata.
Totodata, motivul trebuie sa fie suficient de clar formulat ca, in eventualitatea majorarii dobanzii sa se poata verifica daca acea situatie, motiv de marire a dobanzii, chiar s-a produs.
Motivul “ unei schimbari semnificative pe piata monetara” nu indeplineste aceasta conditie neputandu-se aprecia, conform unor criterii obiective daca acesta s-a produs.
In ceea ce priveste comisionul de risc instanta constata ca si acesta intra sub incidenta prevederilor lg. 193/2000.
Conform art. 4 din Lg. 193/2000, “ O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.”
Instanta constata ca acesta nu este definit in Conditiile generale ale contractului astfel ca nici reclamantii la momentul incheiarii contractului si nici instanta nu poate aprecia asupra legalitatii perceperii acestui comision, cat timp motivatia perceperii lui nu este detaliata nici in conditiile generale nici in conditiile speciale ale conventiei.
Cu toate acestea instanta constata ca fiecare credit a fost garantat prin constituirea unei ipoteci de rang I, respectiv rang II asupra unui imobil situat in C., proprietatea reclamantilor .
F. de cele retinuite mai sus, instanta apreciaza ca sunt incidente prevederile art. 4 din Lg. 193/2000, prin perceperea unui comision de risc (a carui valoare se situeaza intre 1/4 si 1/3 din valoarea dobanzii), desi fusese instituita ipoteca asupra unui imobil, pentru garantarea fiecarui credit, creandu-se un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.”
Pentru a se pronunta astfel, instanta are in vedere si Ordonanta din 16 noiembrie 2010, pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauza C-70/10, avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata in temeiul articolului 267 TFUE de Krajsky sud v Presove – Curtea regionala din Presov (Slovacia), care priveste interpretarea Directivei 93/13/CEE privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii, din motivarea hotararii rezultand concluzia ca sistemul de protectie pus in aplicare prin Directiva 93/13 se bazeaza pe ideea ca un consumator se gaseste . inferioritate fata de un vanzator sau un furnizor in ceea ce priveste atat puterea de negociere, cat si nivelul de informare, situatie care il conduce la adeziunea la conditiile redactate in prealabil de vanzator sau furnizor.
In ceea ce priveste apararea paratei referitoare la faptul ca reclamantii au fost de acord si au semnat contractul in forma propusa de parata, instanta o va inlatura, apreciind ca aceasta nu are relevanta, prevederile legale retinute mai sus aplicandu-se tocmai contractelor insusite de consumatori in forma propusa de comerciant.
Instanta apreciaza ca argumentele paratei si explicatiile acesteia referitoare la notiunea de risc bancar nu sunt in masura sa conduca la o alta concluzie decat cea retinuta.
Astfel, asa cum insasi parata sustine riscul de credit, ca principal risc bancar, este riscul inregistrarii de pierderi sau neinregistrarii de profit ca urmare a neindeplinirii de catre clienti a obligatiilor contractuale constand in rambursarea creditului si a costurilor aferente, ori, aceste risc este acoperit de garantiile constituite de reclamant.
In ceea ce priveste riscul operational care, conform art. 126 din OG 99/2006 consta in aplicarea defectuasa a dispozitiilor legale, sau cel legal si reputational ( definit de art. 175 din Regulamentul BNR nr. 18/2009), instanta apreciaza ca, dat fiind faptul ca acestea depind de modul de organizare al paratei iar nu de comportamentul clientilor, suportarea lor nu poate fi pusa in sarcina acestora din urma.
Acest fapt rezulta chiar si din Regulamantul BNR care mentioneaza calea care trebuie urmata de institutia de credit pentru reducerea riscului legal si reputational, si anume “programe de educare a clientilor”.
In consecinta, in considerarea celor de mai sus, instanta constata ca art. 3 lit. d, art. 5 lit. a din conditiile speciale ale contractelor de credit bancar nr._/2007,_/2007,_/2007 sunt clauze abuzive.
Este de principiu ca obligatia are o cauza ilicita atunci cand scopul urmarit de cei ce se obliga contravine dispozitiilor legale imperative, ordinii publice, sociale si economice sau regulilor de convietuire sociala.
F. de cele retinute mai sus si avand in vedere prevederile art. 966 C.Civ, instanta constata nule clauzele prevazute de art. 3 lit d si art. 5 lit. a din contractele partilor.
Un act lovit de nulitate nu poate produce nici un efect, unul din principiile efectelor nulitatii fiind principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil.
Nulitatea, ca sanctiune de drept civil, nu reprezinta altceva decat mijlocul juridic cu ajutorul caruia se restabileste legalitatea care a fost incalcata la data incheierii actului juridic, ceea ce s-a urmarit prin edictarea nulitatii fiind tocmai inlaturarea efectelor care ar contrazice scopul dispozitiei legale incalcate, adica a efectelor sale care ar aduce atingere preeminentei ordinii de drept.
In ceea ce priveste inadmisibilitatea capatului de cerere privind restituirea prestatiilor, ca o exceptie de la principiul „restitutio in integrum”, invocata de catre parata, motivat de faptul ca nu se poate restitui de catre reclamanti echivalentul folosintei banilor, instanta apreciaza ca nu este intemeiata, avand in vedere ca anularea clauzei privind comisionul de risc a avut la baza tocmai lipsa unei contraprestatii din partea paratei creandu-se astfel un dezechilibru intre prestatiile partilor, echivalentul folosintei banilor fiind dobanda incasata de catre parata, clauza care este in vigoare.
Instanta apreciaza ca printr-o astfel de interpretare este in deplina concordanta si cu prevederile art 6 din Directiva 93/13/CEE care mentioneaza ca: “clauzele abuzive . creaza obligatii pentru consumator “.
In ceea ce priveste restituirea sumei incasata cu titlul de comision de risc, instanta, fata de prevederile art. 1 coroborat cu art. 3 din D 167/1958, apreciaza intemeiata exceptia prescriptiei invocata de catre parata, o va admite si va constata prescris dreptul la actiune al reclamantilor pentru suma achitata anterior datei de 24.11.2007, respectiv pentru suma de 312,7 lei.
In consecinta, fata de considerentele de mai sus, instanta va admite in parte actiunea, va constata ca art. 3 lit. d si art. 5 lit. a din conditiile speciale ale contractelor de credit bancar nr._/2007,_/2007,_/2007 sunt clauze abuzive si dispune anularea lor.
Va obliga parata sa restituie reclamantilor suma de 2729,3 CHF reprezentand comision de risc.
Avand in vedere prevederile art. 274 alin 3 C.P.Civ, apreciind ca un onorariu de 1000 lei este corespunzator fata de complexitatea cauzei si munca depusa in cauza de fata de catre aparator, instanta va reduce onorariul avocatului reclamantilor la aceasta suma.
In acest sens se are in vedere ca prin reducerea onorariului instanta nu intervine in raportul juridic dintre avocat si clientul sau ( deci contractul de asistenta juridica isi va produce pe deplin efectele intre parti), ci doar se apreciaza in ce masura onorariul stabilit de partea care a avut castig de cauza trebuie suportat de adversarul sau ( fata de complexitatea spetei si efortul concret depus de avocatul creditorului) - restul acestui onorariu ramanand in mod definitiv in sarcina clientului.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata . BUCURESTI, fiind inregistrat pe rolul Sectiei Civile a Tribunalului D., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivare, recurenta parata a aratat ca instanta de fond a apreciat in mod gresit si netemeinic, fara a face aplicarea unor principii de baza ale dreptului procesual civil, ca fiind intemeiata actiunea formulata de catre reclamanti.
A aratat ca a fost incalcat principiul rolului activ consacrat de art. 129 alin 5 C.proc.civ. care implica cercetarea cu atentie si in detaliu precum si coroborarea de catre instanta a tuturor probelor aflate la dosarul cauzei. Instanta de fond in mod gresit interpreteaza si enumara ca si conditie pentru ca o clauza contractuala sa fie calificata abuziva, conditia nenegocierii directe cu consumatorul; or, aceasta nu este o conditie, este o premisa, chiar permisa de lege, iar pentru ca o clauza care nu a fost negociata cu consumatorul sa fie abuziva trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile prevazute de lege si anume :"creeaza in detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor si contrar cerintelor bunei-credinte;
Or, arata recurenta, potrivit art. 1169 Cod civil, cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca, deci art .4 alin1 din Legea nr .193/2000 permite introducerea in contracte a unor clauze standard, preformulate, fara a fi negociate cu consumatorii, insa cu indeplinirea celor doua conditii; mai mult decat atat, imprumutatii au cunoscut de la data semnarii Conventiei cat va fi cuantumul comisionului de risc de platit pentru toata perioada de derulare a creditului.
A mentionat ca instanta de fond nu motiveaza in fapt nici macar celelalte doua conditii, rezumandu-se doar sa afirme ca acestea sunt indeplinite, dar o justificare concreta nu se retine, aceasta nu reuseste sa motiveze de ce aceasta clauza creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, intrucat simpla invocare a valorii acestuia nu poate fi primita, atata vreme cat consumatorul a avut cunostinta de la data incheierii conventiei de valoarea ce o avea sa o achite pentru acest imprumut.
A sustinut ca in mod eronat instanta de fond a retinut ca recurenta ar fi trebuie sa justifice mai in detaliu cauzele perceperii comisionului de risc, intrucat apreciaza ca acesta reprezinta pretul contractului – care este lege a partilor, si prin urmare comisionul de risc a fost un cost asumat si acceptat de catre client.
De asemenea, instanta de fond a retinut in mod gresit ca respectiva clauza este ab initio abuziva, caci instanta nu este chemata sa verifice daca a intervenit sau nu riscul, intrucat trebuie inteles faptul ca, insasi acordarea unui imprumut, reprezinta un risc pentru cel care acorda imprumutul.
S-a invocat, totodata, in cuprinsul cererii de recurs, nerespectarea principului egalitatii partilor in fata justitiei, instanta asezand partile pe pozitii inegale si neavand in vedere faptul ca recurenta este o societate comerciala ce face acte de comert in vederea obtinerii de profit.
De asemenea, nu s-a respectat principiul dreptului la un proces echitabil, intrucat nu a fost luat in considerare nici un argument formulat de recurenta parata in cadrul intampinarii depuse si nici nu au fost combatute cele sustinute de recurenta in fata instantei de fond, iar daca clientii nu erau de acord cu prevederile conventiei de credit respective si aveau neclaritati cu privire la cauzele perceperii comisionului de risc, aveau posibilitatea de a nu semna contractul de credit si sa se orienteze spre oferta altei banci.
In drept au fost invocate dispozitiile. art. 300 alin 1, art. 34 alin 2 din O.G. nr. 2/2001, art.304 alin 9, art.304 ind.1, art.312 C.proc.civ. si s-a solicitat si judecata in lipsa.
La termenul din 16 iunie 2011 recurenta parata a depus la dosar cerere de inaintare a intrebarilor preliminare si cerere de hotarare preliminara intemeiata pe dispozitiile art. 267 din tratatul de functionare a Uniunii Europene, prin care solicita inaintarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene a intrebarilor preliminare.
In motivarea cererii de inaintare a intrebarilor preliminare, a aratat ca este necesar a fi interpretate dispozitiile comunitare transpuse in legislatia nationala aplicabila in cauza, respectiv: 1. in ce masura art. 4 alin 2 din Directiva 93/13 poate fi interpretat in sensul in care notiunile de obiect al contractului si de pret, cuprind elementele ce formeaza contraprestatia la care o institutie de credit este indrituita conform unui contract de credit, respectiv dobanda anuala efectiva a unui contract de credit, formata in special dobanda fixa sau variabila, comisioanele bancare si alte costuri incluse si definite in contract; 2. in ce masura art. 4 alin 2 din Directiva 93/13 poate fi interpretat in sensul permiterii unui stat membru, care a transpus aceasta dispozitie in dreptul intern, de a proceda, in exercitarea puterii judecatoresti, la verificarea caracterului abuziv a unor clauze contractuale ce privesc obiectul contractului si caracterul adecvat al pretului; 3. in ce masura o parte poate invoca . persoane private in fata instantelor nationale prevederile art. 4 alin 2 din Directiva 93/13 in conditiile transpunerii incomplete/ inadecvate a Directivei in legislatia nationala. In drept cererea a fost intemeiata pe disp. art. 267 TFUE.
Intimata reclamanta a sustinut ca aceste clauze ar putea fi considerate abuzive in temeiul Legii 193/2000 care prevede conditiile si criteriile dupa care se apreciaza caracterul abuziv al unei clauze. Legea nr. 193/2000 astfel cum a fost republicata in Monitorul Oficial nr. 305/ din 18 aprilie 2008, reprezinta transpunerea in dreptul pozitiv roman a Directivei 93/13/CEE, astfel cum reiese din art. 17 al legii.
Prin incheierea din data de 16 iunie 2011 Sectia Civila din cadrul Tribunalului D. a dispus inaintarea cauzei spre competenta solutionare Sectiei Comerciale a Tribunalului D..
Dosarul a fost versionat pe rolul Sectiei Comerciale sub nr._ cu termen la data de 24 octombrie 2011.
La data de 24 octombrie 2011, recurenta parata ., a formulat cerere de suspendare a cauzei pana la pronuntarea hotararii de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene cu privire la intrebarile preliminare in cadrul dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului Comercial Cluj, avand identitate de obiect, respectiv anularea clauzei continute in conventia de credit privind comisionul de risc si clauzele abuzive din contractele incheiate intre parti.
In motivare a aratat ca in cauza sunt indeplinite conditiile art. 244 alin.1 pct.1 C.pr.civ., in doctrina aratandu-se ca masura suspendarii se poate dispune si atunci cand cererea se refera la chestiuni prejudiciale a caror solutionare ar putea avea o influenta hotaratoare asupra rezolvarii cauzei.
Prin incheierea din data de 31 octombrie 2011 Tribunalul D. a admis cererea formulata de recurenta si in temeiul art. 244 al.1 pct.1 Cod procedura civila a dispus suspendarea solutionarii prezentei cauze pana la pronuntarea CJUE asupra cererii de intrebari preliminare inaintata de catre Tribunalul Comercial Cluj in cadrul dosarului nr._ .
La data de 2 aprilie 2013 recurenta parata . a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, aratand ca nu mai subzista motivul suspendarii, iar intre parti a fost incheiata o tranzactie.
La dosarul cauzei a fost depus contractul de tranzactie incheiata intre parti la data de 28.03.2013, autentificat de BNP F. M. M. sub nr. 1337/28.03.2013 precum si actele aditionale nr. 2/28.03.2013 la contractul nr._/02.05.2007 si nr.2/28.03.2013 incheiat la conventia nr._/25.09.2007.
Conform dispozitiilor art. 271 alin 1 C.proc.civ. partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea o hotarare care sa consfinteasca invoiala lor, iar potrivit dispozitiilor art. 272 C.proc.civ. invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii.
Tribunalul constata ca partile s-au prezentat in fata notarului public F. M. M. si au semnat tranzactia ce a fost autentificata sub nr. 1741/17.04.2013, iar aceasta intruneste conditiile prevazute de art. 271- 273 C.proc.civ, reprezentand vointa libera si neviciata a partilor de a stinge litigiul dintre ele cu privire la drepturi de care acestea pot dispune, astfel incat in temeiul art. 312 alin 1 coroborat cu art. 272, 273 C.proc.civ. va admite recursul, va fi modifica Sentinta nr. 1050/21.01.2011 pronuntata de Judecatoriei C., in sensul ca se va lua act de tranzactia incheiata si va consfinti invoiala partilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurent parat . BUCURESTI cu sediul in Bucuresti, sector 2, .. 171, impotriva sentintei nr. 3031/16.02.2011 pronuntata de Judecatoria C. in dosar nr._ in contradictoriu cu intimati reclamanti P. T., si P. B. N., ambii cu domiciliul in C., ., nr. 59, ., .> Modifica sentinta nr. 3031/16.02.2011 a Judecatoriei C. in sensul ca ia act de tranzactia partilor:
CONTRACT DE TRANZACTIE
Incheiat astazi 28.03.2013
Partile subscrise:
..A. (“BANCA”) cu sediul social in Bucuresti, Sector 2, ., etaj 3-8 si 10, societate administrata in sistem dualist, inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J_, Registrul Bancar nr. RB-PJR-048/10.04.2000, cod unic de inregistrare_, prin Sucursala C., inmatriculata la Registrul Comertului sub nr J_, CUI_, cu adresa in C., judet D., reprezentata de: Dna S. D. I., in calitate de Director Sucursala si de Dl A. B. C., in calitate de Manager R. Clienti,
si
Dnul P. T. , casatorit, nascut la data de 29.04.1974 in mun. C., jud. D., identificat(a) cu CI . nr._ eliberat(a) de SPCLEP C. la data de 23.02.2006 CNP_ domiciliat(a) in Mun. C., . 59, ., telefon - telefon mobil_ e-mail: -,
Dna P. B. N., casatorita, nascut(a) la data de 16.10.1975, in mun. C., jud. D., identificat(a) cu CI . nr._ eliberat(a) de SPCLEP C. la data de 23.02.2006, CNP_, domiciliat(a) in Mun. C., . 59, ., telefon - telefon mobil_ e-mail: -,
in calitate de CLIENt
denumiti in cele ce urmeaza, separat, „Parte” si/sau „Partea” si impreuna „Parti” si/sau „Partile”.
Avand in vedere urmatoarele:
(A) Partile au semnat ;
-Conventia de credit nr._/25.09.2007 prin care Banca a pus la dispozitia domnilor P. T. si P. B. N. un credit in suma de 11.900 (unsprezecemiinouasute) CHF, cu o dobanda anuala efectiva (D.) de 6.35% pentru acoperirea cheltuielilor personale curente;
- Conventia de credit nr._/26.04.2007 prin care Banca a pus la dispozitia domnilor P. T. si P. B. N. un credit in suma de 17.000 (saptesprezecemii) CHF, cu o dobanda anuala efectiva (D.) de 5.71% pentru acoperirea chletuielilor personale curente;
- Conventia de credit nr._/26.04.2007 prin care Banca a pus la dispozitia domnilor P. T. si P. B. N. un credit in suma de 22.923,86 (douazecisidouademiinouasutedouazecisitreivirgulaoptzecisisase) CHF, cu o dobanda anuala efectiva (D.) de 4.25% pentru refinantarea unui credit acordat de Banca Romaneasca;
B) Intre Banca, pe de o parte, si Clienti, pe de alta parte, exista la data semnarii prezentului Contract („Data Semnarii”) o situatie litigioasa decurgand din Dosarul nr._ pe rolul Tribunalului D., avand ca obiect recurs impotruva sentintei civile prin care instanta a constatat ca abuzive clauzele prevazute la: pct. 3 lit. d) „Data ajustarii dobanzii” si pct. 5 lit. a) „Comisionul de risc” din Conditiile Speciale ale Conventiilor prevazute la Punctul (A) din prezenta. Clientii au solicitat si restituirea sumelor de bani reprezentand comisionul de risc, achitat in baza Conventiilor de Credit nr._/25.09.2007, nr._/26.04.2007, nr._/26.04.2007.
C) Ca urmare a cererii Bancii adresata Curtii de Justitie a Uniunii Europene, la termenul din data de 31.10.2011 dosarul a fost suspendat pana la pronuntarea unei hotarari preliminare de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene. („Litigiul”).
D) Partile prezentului Contract, doresc sa stinga in mod complet, definitiv si irevocabil Litigiul precum si toate situatiile litigioase si potential litigioase prezente sau viitoare avand ca izvor pretentiile prevazute la pct.(B), care isi au originea in cauze anterioare sau concomitente Datei Semnarii.
In considerarea celor de mai sus si in urma negocierilor purtate Partile au convenit in mod liber si neviciat in temeiul dispozitiilor art. 2.267-2.278 Cod civil, art. 438-441 Cod procedura civila, sa incheie prezentul Contract, dupa cum urmeaza:
Art. 1 – Stingerea Litigiilor
1.1 In vederea realizarii celor prevazute la pct. (B) de mai sus, Partile convin sa stinga pe cale amiabila Litigiul existent intre ele la Data Semnarii, precum si sa preintampine orice potentiale situatii litigioase avand cauze anterioare sau concomitente Datei Semnarii cu privire la costurile Conventiilor de Credit nr._/25.09.2007, nr._/26.04.2007, nr._/26.04.2007.
1.2 In vederea aducerii la indeplinire a prezentului Contract, Partile convin in mod expres sa modifice Conventiile de Credit nr._/25.09.2007, nr._/26.04.2007si nr._/26.04.2007 potrivit termenilor si conditiilor ce au fost negociati cu buna-credinta de catre Parti asa cum rezulta din actele aditionale de diminuare costuri nr 2/28.03.2013, nr.2/28.03.2013 si nr.2/28.03.2013 la Conventii. Actele aditionale mentionate constituie parte integranta din prezentul contract de tranzactie, fiind anexate acestuia.
1.3 In vederea stingerii Litigiului Banca a platit Clientilor in contul nr. RO81VBBU2511DJ_ deschis la Sucursala C. suma de 719, 31 (saptesutenouasprezecevirgulatreizecisiunu) CHF, suma de 746,88 (saptesutepatruzecisisasevirgulaoptzecisiopt) CHFsi suma de 1007,97 (unamiesaptevirgulanouazecisisapte) CHFprin oridine de plata din data de 29.03.2013.
1.4 Banca si Clientii se obliga reciproc sa nu solicite unul celuilalt cheltuielile de judecata efectuate in cursul procedurilor judiciare avand ca obiect de Conventiile de credit nr._/25.09.2007, nr._/26.04.2007 si nr._/26.04.2007 .
1.5 Prin incheierea Actelor aditionale de diminuare costuri nr 2/28.03.2013, nr.2/28.03.2013 si nr.2/28.03.2013 aferente Conventiilor de credit nr._/25.09.2007, nr._/26.04.2007 si nr._/26.04.2007 si prin plata sumei de 719, 43 (saptesutenouasprezecevirgulapatruzecisitrei)) CHF de catre Banca, Clientii declara ca nu mai au nici o pretentie prezenta si viitoare asupra Bancii in legatura cu costurile generate de Conventiile de credit de mai sus.
Art. 2 - Indeplinirea formalitatilor in vederea inchiderii Litigiilor
2.1. Partile prezentului Contract, doresc sa stinga in mod complet, definitiv si irevocabil Litigiul precum si toate situatiile litigioase si potential litigioase prezente sau viitoare avand ca izvor pretentiile prevazute la pct.(B), care isi au originea in cauze anterioare sau concomitente Datei Semnarii.
2.2 Partile se obliga sa depuna prezentul contract de tranzactie in dosarul nr_ aflat pe rolul Tribunalului D. pentru a se lua act de acesta la primul termen acordat de instanta dupa repunerea pe rol a cauzei si pentru a se consfinti intelegerea lor prin pronuntarea unor hotarari de expedient. Totodata partile se obliga sa depuna prezentul contract de tranzactie in Cauza aflata pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene pentru a lua act de acesta.
Art. 3 – Confidentialitate
3.1. Toate informatiile, datele si documentele pe care una dintre Parti le obtine de la cealalta sau pe care le dezvaluie celeilalte in scopul realizarii si indeplinirii obiectului prezentului Contract sau pe durata acestuia, sunt considerate informatii confidentiale iar Partea careia i s-au dezvaluit respectivele informatii se obliga sa pastreze confidentialitatea pe o durata nelimitata.
3.2. Fiecare dintre Parti va folosi informatiile, datele si documentele confidentiale numai in vederea realizarii obiectului Contractului, fiind obligata sa nu le utilizeze in nici un alt scop.
Art. 4. Orice modificare ulterioara de catre parti a prezentei tranzactii face parte integranta din aceasta fara a fi necesara obtinerea unei hotarari de expedient.
Art. 5. Partile cunosc ca, potrivit art. 440 din Codul de procedura civila, hotararile care consfintesc invoiala partilor se dau fara drept de apel, fiind definitive si executorii.
Art. 6. In conformitate cu dispozitiile art. 120 din OUG 99/2006 prezenta conventie, inclusiv actele aditionale, constituie titlu executoriu.
Prezentul contract impreuna cu actele aditionale mentionate mai sus, fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui.
Prezentul contract a fost incheiat la 28.03.2013, . 5 exemplare, din care cate 2(doua) pentru Banca, 1 (unul) pentru cealalta parte, 1 (unul) pentru a fi prezentat in fata instantei de judecata si 1 (unul) pentru Birou Notarial “Consens”.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica de la 01 Iulie 2013.
P., T. I. H. | Judecator, L. D. | Judecator, V. V. |
Grefier, A. F. |
Red.jud.T.I.H.
Tehn.red./A.F. 03 Iulie 2013
Red.jud.fond.M.C.Virtopeanu
| ← Obligatia de a face. Sentința nr. 332/2013. Tribunalul DOLJ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 414/2013. Tribunalul DOLJ → |
|---|
