Obligatia de a face. Sentința nr. 1151/2014. Tribunalul ILFOV

Sentința nr. 1151/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 27-10-2014 în dosarul nr. 2233/1748/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ILFOV

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 660 A

Ședința publică de la 27 Octombrie 2014

Tribunalul constituit din:

PREȘEDINTE C. D.

Judecător N. P. G.

Grefier O. S.

Pe rol soluționarea apelului Litigii cu profesioniștii formulat împotriva sentinței civile nr. 1151 pronunțată la data de 04.02.2014 de Judecătoria Cornetu, în cauza având ca obiect obligația de a face, privind pe apelantul - pârât R. M. F. în contradictoriu cu intimata – reclamantă . SRL.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata reclamantă prin avocat cu delegație la dosar fila 2 dosar judecătorie, lipsind apelantul pârât.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței obiectul cauzei, părțile, stadiul procesual – recurs, și faptul că apelantul pârât nu s-a conformat dispozițiilor instanței de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, după care,

Tribunalul din oficiu invocă excepția netimbrării cererii de apel.

Având cuvântul intimatul reclamant prin avocat solicită admiterea excepției și anularea recursului ca netimbrat.

Tribunalul reține cauza în pronunțare spre soluționare asupra excepției netimbrării recursului.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 18.03.2013 sub nr._ reclamanta . SRL a chemat in judecata pe paratul Raduca M. F. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună obligarea acestuia sa predea reclamantei apartamentul nr. 29, tip 4 EST situat in Orasul P., Splaiul Unirii, nr. 9, ., ..

In fapt se arata ca prin antecontractul depus la dosar, completat si modificat ulterior, reclamanta s-a obligat sa vanda paratului imobilul respectiv (calitatea de promitenta-vânzătoare a dobândit-o totuși prin contractul nr. 2437/2012, autentificat de BNP M. S. S.). Ulterior imobilul a fost predat paratului.

Cu toate acestea, paratul nu a achitat ratele corespunzătoare conform înțelegerii intervenite intre parti, la momentul promovării acțiunii nefiind achitate un număr de 7 rate lunare, aferente lunilor august 2012 – februarie 2013. Pentru luna august s-a efectuat o plata parțiala. F. de aceasta atitudine a paratului a devenit incident pactul comisoriu de gradul IV cuprins in antecontract. Cum in speța au fost îndeplinite condițiile rezoluțiunii, iar aceasta a luat naștere de drept, reiese ca este întemeiata cererea de predare a imobilului.

In drept se invoca prevederile art. 969 si art. 1066 si urm. Din vechiul Cod civil.

Cererea este legal timbrata.

Paratul a formulat întâmpinare prin care a arătat ca cererea este neîntemeiata, in speța neintervenind pactul comisoriu de gradul IV. Astfel, articolul in temeiul căruia se pretinde ca a intervenit pactul comisoriu de gradul IV nu prevede un termen pentru plata ratelor. In aceste condiții devine aplicabil art. 9 din același contract, care face referire la aplicarea penalităților de întârziere.

Oricum in data de 14.12.2013 paratul a ajuns la o înțelegere asupra ratelor si a început sa le achite. Dar in luna februarie 2013 reclamanta a refuzat a mai primi plăti partiale si a solicitat întreaga suma restanta.

In drept se invoca prevederile C. proc. civ. si C. civ. de la 1864.

Prin răspunsul la întâmpinare s-a arătat ca incidenta art. 10 din antecontract este logica, având in vedere si disp. art. 5 alin. 9 din același act.

In cauza s-a administrat proba cu înscrisuri si cu interogatoriul reclamantei.

Prin sentința civilă nr.1151/04.02.2014 s-a admis acțiunea reclamantului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

Prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 257/14.04.2009 de către BNP I. I., astfel cum a fost completata si modificat prin contractul de cesiune de creanța si novatiune cu schimbare de debitor din data de 28.01.2010, prin actul adițional nr. 1 din 28.01.2010 si nr. 2, autentificat sub nr. 2381/2010 de cutre BNP M. S. S. s-a stabilit obligația lui . ESTATE SOLUTIONS SRL de a vinde imobilul in cauza paratului Raduca M. F. . 10 zile de la momentul achitării integrale a prețului. Paratul s-a obligat sa achite pretul prin mai multe transe lunare pana in anul 2019 (luna aprilie). In temeiul art. 6 pct. 1 din contract s-a stabilit si faptul ca imobilul este predat paratului.

Prin contractul nr. 2437/2012, autentificat de BNP M. S. S., locul . ESTATE SOLUTIONS SRL a fost luat de reclamanta din prezenta speța, aceasta dobândind toate drepturile antecesorului sau.

Reclamanta arata ca paratul nu a achitat ratele datorate pentru lunile august 2012 – februarie 2013, numai pentru august efectuându-se o plata parțiala. Din conținutul antecontractului de vânzare-cumpărare reiese ca paratul avea ..

Pe de altă parte, instanța a ținut cont de faptul că o regulă de probă este aceea că în ipoteza prestațiilor pozitive reclamantul este suficient să exhibe titlul său pentru ca existența datoriei să se presupună, incumbând pârâtului să facă dovada unei eventuale stingeri a datoriei. Dar paratul nu a putut face dovada ca a achitat ratele aferente perioadei respective.

In aceste condiții, in care este clar ca paratul nu si-a îndeplinit obligațiile contractuale, rămâne de observat daca a putut opera rezolutiunea.

Art. 10 din contract conține un pact comisoriu de gradul IV, ceea ce presupune ca rezolutiunea poate avea loc, fata de neexecutarea obligației, prin simpla scadenta, fara vreo punere in întârziere.

In speța este clar ca paratul nu si-a îndeplinit obligațiile la termen (nu se pot retine cele arătate in întâmpinare, cata vreme este clar, din coroborarea art. 10 cu art. 4 si 5 din antecontract ca fiecare rata trebuia achitata in cursul lunii pentru care este datorata), astfel ca art. 1020-1021 din vechiul cod civil sunt deplin aplicabile, iar pactul comisoriu a operat in condiții legale.

Câta vreme convenția a fost desființata reiese ca paratul nu mai are nici un temei pentru a păstra posesia imobilului, astfel ca, dat fiind ca proprietatea aparține reclamantului (art. 480 C. civ. de la 1864), instanța a dispus obligarea paratului sa predea reclamantei apartamentul nr. 29, tip 4 EST situat in Orașul P., Splaiul Unirii, nr. 9, ., . (in urma rezolutiunii restitutio in integrum).

Împotriva acestei sentințe pârâtul a formulat apel, solicitând admiterea acestuia.

În motivarea în fapt a cererii de apel, s-a arătat că în luna februarie 2013 a fost de nenumărate ori la intimata – reclamantă pentru a plăti ratele, însă aceste sume i-au fost refuzate, neprecizându-i nici un motiv temeinic pentru acest refuz. Ulterior intimata – reclamantă i-a comunicat că a demarat o acțiune în instanță întrucât sumele restante nu au fost achitate.

Apelantul pârât a mai arătat că dorește să păstreze imobilul și să achite în continuare ratele către intimata – reclamantă, sau mai există posibilitatea ca societatea reclamantă să-i ofere un alt imobil mai mic în valoarea sumei deja achitate.

Intimata – reclamantă a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului și menținerea sentinței de fond ca legală și temeinică.

La termenul de judecată din data de 27.10.2014 tribunalul a invocat din oficiu excepția netimbrării cererii de apel.

Examinând actele și lucrările dosarului, cu privire la excepția de netimbrare a cererii, se rețin în fapt și în drept următoarele:

Prin rezoluția de primire a cererii de apel, constatând că cererea nu este timbrată, tribunalul a dispus citarea apelantului cu mențiunea achitării sumei de 4 lei, cu titlu de taxă judiciară de timbru și a sumei de 0,15 lei, cu titlu de timbre judiciare, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și prin raportare la dispozițiile Legii nr. 146/1997 și O.G. nr. 32/1995.

Deși a fost citatat cu mențiunea de a achita suma de 4 lei, cu titlu de taxă judiciară de timbru și timbre judiciare de 0,15 lei, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 6 din dosar, apelantul nu a îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa.

F. de cele de mai sus, Tribunalul urmează a retine ca, în speță, devin aplicabile prevederile art. 20 din Legea nr. 146/1997, potrivit cărora, dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea obligației de plata până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii (art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru coroborat cu art. 35 alin. 5 din Ordinul Ministerului Justiției nr. 760/C/1999 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997).

În consecință, constatând că, deși i s-a pus în vedere cuantumul taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar datorate, apelantul nu și-a îndeplinit obligația de plată, având în vedere și dispozițiile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997 care stabilesc că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, Tribunalul va admite excepția invocată și va anula cererea ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția netimbrării.

Anulează apelul formulat de apelantul - pârât R. M. F. domiciliat în București, .. 32, .. 1, ., sector 3 în contradictoriu cu intimata – reclamantă . SRL, cu sediul ales la Moisi F. D. din București, .. 7 D - 7E, Complex Hotelier Rin Grand Hotel, Spațiul nr. 11, sector 4, împotriva sentinței civile nr. 1151 pronunțată la data de 04.02.2014 de Judecătoria Cornetu, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2014.

Președinte,

C. D.

Judecător,

N. P. G.

Grefier,

O. S.

O.S. 21 Noiembrie 2014

Redactat CD – 4 ex.

.>

Jud. fond C. A. C.– Jud. Cornetu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligatia de a face. Sentința nr. 1151/2014. Tribunalul ILFOV