Contencios administrativ - litigiu privind funcţionarii publici; Drepturi salariale.

Jurisprudenţă şi speţe de drept comercial

Dosar nr. 3681/83/2008SENTINŢA CIVILĂ NR. 511/CA/03 decembrie 2008Domeniu asociat: contencios administrativ; litigiu privind funcţionarii publici; drepturisalariale.Notă: soluţia nu este irevocabilă, fiind declarată împotriva acesteia calea deatac a recursului.

Întrucât actele normative care au reglementat suspendarea exerciţiul dreptuluifuncţionarilor publici la suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizareprevăzute de legea privind Statutul funcţionarilor publici au fost adoptate pentruperioade de timp determinate datorită unor condiţii financiare deosebite, respectivpentru anul bugetar în curs, acestea şi-au încetat aplicabilitatea la expirareaperioadei de timp pentru care au fost adoptate.

Deşi dreptul funcţionarilor publici la suplimentul postului şi suplimentul trepteide salarizare prevăzute de legea privind Statutul funcţionarilor publici a reintrat dedrept în vigoare, iar aceştia sunt îndreptăţiţi la plata retroactivă a acestor drepturi,exercitarea drepturilor salariale ale acestora este îngrădită de lipsa preocupăriiautorităţilor statului de a adopta reglementări minimale în domeniu, respectiv de astabili cuantumul sporurilor la salariul de bază prevăzut de art. 31 lit. c) şi d) dinLegea nr. 188/1999.

Potrivit hotărârilor judecătoreşti depuse la dosarul cauzei de către reclamanţi,în situaţii litigioase identice, instanţele judecătoreşti din România au pronunţathotărâri judecătoreşti irevocabile, prin care au stabilit cuantumul celor două sporuricuvenite funcţionarilor public ca fiind de câte 25\% fiecare din salariul de bază.

Faţă de existenţa unui număr considerabil de hotărâri judecătoreşti adoptateîn sensul amintit şi care au dobândit puterea de lucru judecat, s-a apreciat că, deşipractica judecătorească nu constituie izvor de drept în sistemul de drept românesc,aceasta poate crea justiţiabililor o speranţă legitimă în sensul îndreptăţirii acestora laun drept recunoscut de instanţele judecătoreşti unor persoane aflate în situaţiiidentice cu aceştia.

Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la instanţă sub dosar nr.de mai sus de reclamantul D.A.C. a chemat în judecată în calitate de pârâtINSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ SATU MARE solicitând instanţei ca,prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să anuleze actul administrativ nr.11562/16.09.2008 emis de pârât şi să oblige pârâtul la plata către reclamant asumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25\% din salariul debază şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25\% din salariulde bază începând cu 01.01.2004 şi până la data pronunţării hotărârii, actualizate cuindicele de inflaţie până la data plăţii efective.

În motivare se arată că prin cererea înregistrată la pârâtul INSPECTORATULTERITORIAL DE MUNCĂ SATU MARE sub nr. 10377/20.08.2008. a solicitat platasumelor de bani reprezentând sporul pentru suplimentul postului în procent de 25\%şi a sporului corespunzător treptei de salarizare în procent de 25\% - în total 50 \%aplicat la salariul de bază începând cu data de 01.01.2005 şi până la încetarearaporturilor de serviciu, actualizate cu indicele de inflaţie de la data naşterii dreptuluipână la data plăţii efective, drepturi prevăzute de art. 31 alin. 1 lit. c şi d din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi efectuarea înscrierilorcorespunzătoare în carnetul de muncă conform Decretului nr. 92/1976.

Pârâtul, prin răspunsul nr. 11562/16.09.2008, i-a respins solicitarea, motivândcă nu există temei legal pentru plata sporurilor solicitate şi nu au fost prevăzute înbugetul instituţiei sume pentru acordarea acestor sporuri. Consideră acest refuzneîntemeiat şi solicită instanţei să se constate că drepturile solicitate sunt prevăzuteexpres în nome legale, fără nici o condiţionare.

Potrivit art. 38 şi art. 39 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, careprevăd în mod imperativ că salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le suntrecunoscute prin lege, iar limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate, salariaţilorfiindu-le garantat dreptul la egalitate de şanse şi tratament, de aceea consideră cădreptului la suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare îi corespundeobligaţia corelativă a debitorului, care nu doreşte şi nu vrea să-şi execute obligaţialegală în mod voluntar.

Funcţionarii publici au un statut legal, care se realizează în conformitate cudispoziţiile legii privind stabilirea unui sistem unitar de salarizare.

Elementele specifice acestei structuri salariale sunt sporul de vechime,suplimentul postului şi cel al gradului, la care se pot adăuga prime şi alte drepturisalariale, cu condiţia ca acestea să fie prevăzute de lege.

Prevederile art. 31 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, republicată, stipulează că:funcţionarii publici beneficiază de prime şi alte drepturi salariale, în condiţiile legii",iar prevederile art. 117 din statut: Dispoziţiile prezentei legi se completează cuprevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civileadministrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţieispecifice funcţiei publice".

Prin neplata acestor sporuri salariale de la apariţia actului normativ şi până înprezent, acest drept tinde să fie lipsit de conţinut, iar pentru această îngrădire pârâtulnu are justificare printr-o cauză de utilitate publică.

Este de principiu că o normă legală, o dată reglementată, trebuie să-şiproducă efectele, fiind împotriva raţiunii de a exista legile şi să aibă doar caracterformal.

Potrivit art. 1 din Protocolul Adiţional 1 la Convenţia pentru ApărareaDrepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale: Orice persoană fizică sau juridicăare dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sadecât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi deprincipiile generale ale dreptului".

Dreptul la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului şi suplimentultreptei de salarizare este un drept de creanţă şi prin urmare, este un bun în înţelesulart. 1 din Protocolul adiţional 1 la Convenţia menţionată.

De asemenea, potrivit art. 1082 Cod civil, solicită ca pârâtul să fie obligat laplata acestor sume actualizate cu rata inflaţiei de la data plăţii efective.

În drept, invocă art. 31 pct. 1 lit. c şi d coroborat cu art. 3 lit. f, art. 109 dinLegea nr. 188/1999, Decretul nr. 92/1976, Legea nr. 554/2004, art. 1 din Protocoluladiţional 1 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale,Legea nr. 193/2006, Legea nr. 142/1998, Legea nr. 251/2006 şi Codul muncii.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul invocă excepţia prescripţieidreptului la acţiune al reclamantului şi solicită respingerea acţiunii reclamantului canefondată.

În motivare se arată că reclamantul este funcţionar public numit, în condiţiilelegii, în cadrul Inspectoratului TERITORIAL DE MUNCĂ SATU MARE, căruia îi suntaplicabile prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,republicată şi cele ale legislaţiei specifice care reglementează drepturile salariale aleacestei categorii de personal.

Drepturile salariale şi alte drepturi ale funcţionarilor publici sunt expres şiexhaustiv prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţeiîn exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice în mediul de afaceri, prevenireaşi sancţionarea corupţiei, s-a completat art. 29 din Legea nr. 188/1999 privindStatutul funcţionarilor publici, introducându-se astfel, în componenţa salariului,suplimentul postului şi suplimentul gradului.

Prevederile art. 29 alin. 3 din Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificatprin Legea nr. 161/2003, stipulează faptul că salarizarea funcţionarilor publici seface în conformitatea! prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar desalarizare pentru funcţionarii publici".

Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999privind Statutul funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial nr. 574 din 04 iulie2006, modifică lit. d)a alin. 1 al art. 29 înlocuind noţiunea suplimentul gradului" cusuplimentul corespunzător treptei de salarizare" şi totodată, la art. XIII se prevede căart. 29 din Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificările şi completările ulterioare,intră în vigoare la 01 ianuarie 2007. Prin republicarea în Monitorul Oficial nr. 365 din29 mai 2007 a Legii nr. 188/1999, s-a dat o nouă numerotarea textelor, articolul 29devenind articolul 31.

În perioada 2004-2006, prevederile referitoare la suplimentul postului şisupliment! corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin OUG nr.92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilorpublici pentru anul 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 76/2005,şi pil Ordonanţa Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale şi aaltor drepţii ale funcţionarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări şicompletări prin Legea nr. 417/2006.

În ceea ce priveşte anul 2007 şi 2008, sistemul unitar de salarizare alfuncţionalilor publici a fost legiferat de OG nr. 6/2007 privind unele măsuri dereglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici până laintrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi alefuncţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care se acordă funcţionarilorpublici în anul 2007, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de OG nr.9/2008 pentru modificarea OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare adrepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici până la intrarea învigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilorpublici, precum şi creşterile salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007 şi pentru acordarea unorcreşteri salariale pentru funcţionarii publici în anul 2008.

Astfel, în art. 1 din OG nr. 6/2007 modificată şi completată de Legea nr.232/2007 şi de OG nr. 9/2008, se prevede că Prezenta ordonanţă reglementeazădrepturile salariale şi alte drepturi ale funcţionarilor publici până la intrarea în vigoarea legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici".

Subliniază faptul că, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitarde salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, salarizarea funcţionarilor publicia fost reglementată prin actele normative special aplicabile acestei categorii,menţionate anterior şi în care nu sunt prevăzute suplimentele cerute de reclamant, cuatât mai puţin procentul stabilit de acesta.

În drept, invocă dispoziţiile art. 115 şi urm.C.proc.civ., cât şi pe dispoziţiile dinactele normative precizate în conţinutul întâmpinării.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Reclamantul are calitatea de funcţionar public în cadrul autorităţii publicepârâte.

Potrivit art. 31 din Legea nr. 188/1999, privind statutul funcţionarilor publici,pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici au dreptul la un salariu compusdin:

a) salariul de baza;

b) sporul pentru vechime în munca;

c) suplimentul postului**);

d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare**).

Funcţionarii publici beneficiază de prime şi alte drepturi salariale, în condiţiilelegii.Salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legiiprivind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici."

Drepturile salariale ale funcţionarilor publici au fost reglementate în modsuccesiv de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementareadrepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pe anul 2005, aprobatăprin Legea nr. 76/2005, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2006 privind reglementareadrepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2006,aprobată prin Legea nr. 417/2006, Ordonanţa de Guvern nr. 6/2007 privind unelemăsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilorpublici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi altedrepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care se acordăfuncţionarilor publici în anul 2007, aprobată prin Legea nr. 232/2007 şi prinOrdonanţa de Guvern nr. 9/2008 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturiale funcţionarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar desalarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile salariale carese acordă funcţionarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr.232/2007, şi pentru acordarea unor creşteri salariale pentru funcţionarii publici înanul 2008.

Referitor la suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare, se reţinecă, prin art. 44 din OUG nr. 92/2004 şi art. 48 din OG nr. 2/2006, anterior arătatepentru perioada 2004-2006, dreptul funcţionarilor publici la plata acestui spor a fostsuspendat.

Din analiza acestor acte normative, instanţa constată că acestea nu cuprindvreo referire la eventualitatea desfiinţării dreptului la cele două sporuri, ci doar lasuspendarea exerciţiului acestuia. Această suspendare a exerciţiului unui drept nuînlătură existenţa dreptului la sporul privind suplimentul postului şi suplimentul trepteide salarizare cuvenită funcţionarilor publici pentru că, astfel, s-ar contravenit atât art.53 din Constituţia României revizuită privind cazurile când se poate restrângeexerciţiul unui drept, cât şi reglementările date prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţionalal Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativăpentru elaborarea actelor normative în cazuri speciale aplicarea unui act normativpoate fi suspendată printr-un alt act normativ de acelaşi nivel sau de nivel superior. Înaceastă situaţie, se vor prevedea în mod expres data la care se producesuspendarea, precum şi durata ei determinată.

La expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziţia afectată desuspendare reintră de drept în vigoare.

Prelungirea suspendării ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori adispoziţiei suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziţiiexprese, cu aplicare de la data expirării suspendării".

Reţinând ca esenţială această dispoziţie legală în interpretarea actelornormative incidente în cauză, instanţa constată că suspendarea aplicării prevederilorprin care s-au stabilit drepturi salariale în favoarea reclamanţilor a fost dispusă prinactele normative amintite pe o durată determinată 2004-2006, iar prelungirea durateiacestei suspendări nu a fost dispusă în mod expres prin actele normative ulterioareprin care s-a dispus din nou suspendarea exerciţiului dreptului.

Prin urmare, potrivit art. 62 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, la expirarea durateide suspendare actul normativ sau dispoziţia afectată de această suspendare reintrăde drept în vigoare, după cum, din acest moment reintră în vigoare dreptul la acţiuneal reclamantului, suspendat la rândul său pe durata suspendării exercitării dreptului acărui realizare se solicită pe calea acţiunii în justiţie..

Prin art. 38 din Codul muncii se prevede, în mod imperativ că, drepturileperoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacţii, renunţări saulimitări, ele fiind apărate de stat împotriva împotriva oricăror încălcări, a manifestărilorde subiectivism, abuz sau arbitrariu.

De aceea, fiind un drept câştigat, derivat dintr-un raport de muncă, suplimentulpostului şi suplimentul treptei de salarizare nu puteau fi anulate pe calea unor actenormative de suspendare a aplicării acestora.

În situaţia dată, pentru ca un drept prevăzut de lege să nu devină doar onormă lipsită de conţinut trebuie reţinut că, suspendarea exerciţiului dreptului la celedouă sporuri, nu echivalează cu însăşi înlăturarea acestora, cât timp existenţaacestora nu a fost înlăturată prin vreo dispoziţie legală.

Prin urmare, instanţa a apreciat că solicitarea formulată de funcţionarii public,în sensul constatării îndreptăţii acestora la plata retroactivă a celor două sporuriîncepând cu data naşterii dreptului şi până la zi, la valoarea actualizată a acestordrepturi este întemeiată.

În privinţa cuantumului celor două sporuri cuvenite funcţionarilor public,instanţa constată că acesta nu a fost prevăzut de lege sau de vreun alt act normativemis în aplicarea legii, reclamanţii solicitând plata acestora în cuantum de 25 \% dinsalariul de bază pentru ambele sporuri, justificând această solicitare prin prisma altordispoziţii legale care reglementează sporuri salariale, prin raportare la proiectul deact normativ ce urma să cuantifice acest spor şi prin cea a existenţei unor hotărârijudecătoreşti irevocabile prin care aceste sporuri au fost acordate în cuantum de 25\%fiecare.

Respectarea principiului statului de drept presupune şi implică asigurareaaplicării legilor adoptate, în spiritul şi litera lor, concomitent cu eliminarea oricăreitendinţe de reglementare a unor situaţii juridice fictive astfel că este necesar catitularii unor drepturi (şi cu atât mai mult titularii unor drepturi salariale) să se bucureefectiv de acestea pentru perioada în care sunt prevăzute de lege.

În acest sens, se constată că, deşi dreptul funcţionarilor publici la suplimentulpostului şi suplimentul treptei de salarizare prevăzute de legea privind Statutulfuncţionarilor publici a reintrat de drept în vigoare, iar aceştia sunt îndreptăţiţi la plataretroactivă a acestor drepturi, exercitarea drepturilor salariale ale acestora esteîngrădită de lipsa preocupării autorităţilor statului de a adopta reglementări minimaleîn domeniu, respectiv de a stabili cuantumul sporurilor la salariul de bază prevăzutde art. 31 lit. c) şi d) din Legea nr. 188/1999.

Din această perspectivă, instanţa constată că, potrivit hotărârilor judecătoreştidepuse la dosarul cauzei de către reclamanţi, în situaţii litigioase identice, instanţelejudecătoreşti din România au pronunţat hotărâri judecătoreşti irevocabile, prin careau stabilit cuantumul celor două sporuri cuvenite funcţionarilor public ca fiind de câte25\% fiecare din salariul de bază.

Faţă de existenţa unui număr considerabil de hotărâri judecătoreşti adoptateîn sensul amintit şi care au dobândit puterea de lucru judecat, instanţa a apreciat că,deşi practica judecătorească nu constituie izvor de drept în sistemul de dreptromânesc, aceasta poate crea justiţiabililor o speranţă legitimă în sensul îndreptăţiriiacestora la un drept recunoscut de instanţele judecătoreşti unor persoane aflate însituaţii identice cu aceştia.

În practica Curţii Europene privind Drepturile Omului, încălcarea acesteisperanţe legitime de către instanţele judecătoreşti a fost apreciată ca o atingereadusă unui bun şi ca o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 ( Cauza Stere împotrivaRomâniei din 26.02.2006).

De asemenea, în practica aceleiaşi instanţe europene, Cauza Beian împotrivaRomâniei nr. 1 din 06.12.2007, s-a statuat că divergenţele de jurisprudenţă pot creainsecuritate juridică şi reducerea încrederii publicului în sistemul judiciar care are caefect lipsirea reclamantului de efectele unei legi, în timp ce altor persoane care s-auaflat în situaţie identică li s-a recunoscut acelaşi drept prevăzut de lege.

Faţă de existenţa unei jurisprudenţe majoritare în sensul admiterii acţiunilorreclamanţilor, instanţa a apreciat că, pentru apărarea unui drept salarial recunoscutde lege al cărui cuantum este stabilit prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, cuantumcare astfel constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la ConvenţiaEuropeană a Drepturilor Omului şi pentru recunoaşterea acestui bun este necesarăaplicarea cu prioritate a Convenţiei Europene privind Drepturile Omului şi a practiciianterior amintite a Curţii Europene privind Drepturile Omului în această materie însensul recunoaşterii dreptului funcţionarilor publici la sporul privind suplimentulpostului şi la sporul treptei de salarizare în cuantumul recunoscut şi altor funcţionaripublici aflaţi în situaţii juridice identice.

Prin urmare, instanţa de contencios administrativ a apreciat că acţiuneareclamantului este întemeiată motiv pentru care, în temeiul art. 2 pct. 1 lit. d), art. 137C.proc.civ., art. 8,10,18 din Legea nr. 554/2004, art. 109 din Legea nr. 188/1999, art.20 din Constituţia României şi a textelor de lege anterior amintite, urmează sărespingă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune al reclamantului invocată de pârât,să anuleze actul administrativ emis de autoritatea publică pârâtă în legătură cudrepturile salariale ale reclamatului şi să o oblige la plata către reclamant a sumelorde bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25\% din salariul de bază şisuplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25\% din salariul debază începând cu 01.01.2004 şi până la data pronunţării prezentei, actualizate cuindicele de inflaţie până la data plăţii efective, conform dispozitivului prezentei.PENTRU ACESTE MOTIVE,ÎN NUMELE LEGIIHOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârât.

Admite acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantul DANALIN CLAUDIU domiciliat în Satu Mare, str. Independenţei bl.UH 25 ap. 4, jud. SatuMare împotriva pârâtului INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ SATU MARESATU MARE cu sediul în Satu Mare, B-dul Lucian Blaga nr. 41, jud. Satu Mare, însensul că,

Anulează actul administrativ nr. 11562/16.09.2008 emis de pârâtă.

Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumelor de bani reprezentândsuplimentul postului în procent de 25\% din salariul de bază şi suplimentulcorespunzător treptei de salarizare în procent de 25\% din salariul de bază începândcu 01.01.2004 şi până la data pronunţării prezentei, actualizate cu indicele de inflaţiepână la data plăţii efective.

Dispune efectuarea înscrierilor corespunzătoare în carnetul de muncă alreclamantului.

Fără cheltuieli de judecată.Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 03 decembrie 2008.Preşedinte,Adriana VîlcuGrefier,Anamaria KencsanRed: VA-12.12.2008Tehnored: NM-15.12.20084 ex.com.câte un ex.cu: -Dan Alin Claudiu

-Inspectoratul Teritorial de Muncă Satu Mare7

← Contencios administrativ fiscal - taxă de primă înmatriculare.		Contencios administrativ - litigiu privind funcţionarii... →

Contencios administrativ - litigiu privind funcţionarii publici; Drepturi salariale.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Contencios administrativ - litigiu privind funcţionarii publici; Drepturi salariale.