Contencios administrativ - refuz nejustificat, obligarea autoritate publică la emitere act administrativ.

Dosar nr. 539/83/2008SENTINŢA CIVILĂ nr. 265/CA/18 Iunie 2008Domeniu asociat: contencios administrativ; refuz nejustificat, obligarea autoritatepublică la emitere act administrativ.

Hotărârea de Consiliu Local al Municipiului Satu Mare nr. 177/20.09.2007privind procedura de vânzare prin negociere directă a terenurilor din domeniul privatal Municipiului Satu Mare, care la art. 2 prevede: "vânzarea prin negociere directă aterenurilor din domeniul privat al municipiului Satu Mare pe care sunt ridicateconstrucţii, se vând constructorilor sau deţinătorilor de bună credinţă, curespectarea art. 123 alin. 2 şi 3 din legea nr. 215/2001 republicată", a HCL nr.228/29.11.2007 pentru punerea în aplicare a HCL nr. 177/20.09.2007 şi dispoziţiileart. 123 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 215/2001.

Reclamanţii nu sunt îndreptăţiţi să cumpere terenul în litigiu, deoarece, pe deo parte acesta nu se află în domeniul privat al Municipiului Satu Mare, iar pe de altăparte, cu privire al suprafaţa de 25 mp refuzată a fi vândută, reclamanţii nu suntdeţinători de bună credinţă.

Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la instanţă sub dosar nr.de mai sus, reclamanţii DC şi DI au chemat în judecată în calitate de pârâtMUNICIPIULUI SATU MARE prin PRIMAR pentru COMISIA DE VÂNZARE -CUMPĂRARE HCL NR. 228/2007, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce o vapronunţa în cauză să anuleze actul administrativ nr. 2660/21.01.2008 şi să obligepârâtul să le vândă întreg terenul aferent construcţiei situată în Satu Mare, str.Martirilor Deportaţi nr. 2, respectiv diferenţa de 337 mp. teren cuprins în CF nr. 4760cu nr. top 818/1,cu cheltuieli de judecată.

În motivare reclamanţii arată că,prin contractul de vânzare - cumpărare nr.680/20.06.2006 au cumpărat de la Consiliul Local Satu Mare spaţiul comercial situatîn Satu mare, str. Martirilor Deportaţi nr. 2 în suprafaţă construită de 26,40 mp şiteren în suprafaţă de 27 mp. înscris în CF nr. 4760 Satu Mare.

Reclamanţii au solicitat pârâtei vânzarea întregii suprafeţe de teren.

Prin actul contestat,li se aduce la cunoştinţă că li se poate vinde terenul, maipuţin suprafaţa de 25 mp., deoarece pe această porţiune este amplasat un garaj,garaj construit ilegal, nu se ştie când.

Pentru această suprafaţă de teren nu există contract de închiriere pentru altăpersoană fizică sau juridică, garajul a fost construit fără autorizaţie, astfel că nuexistă niciun impediment legal pentru a li se vinde şi acea suprafaţă de teren, carecade sub incidenţa HCL nr. 228/2007.

În drept invocă art. 11,18, din Legea nr. 554/2004, art. 274 C.proc.civ.

În probaţiune se depune: extras CF nr. 4760 Satu Mare din care rezultă căimobilul de sub nr. top 818/1 în natură casă curte este proprietatea Statului Român,adresa nr. 2660/21.01.2008 prin care pârâtul răspunde la cererea reclamanţilorînregistrată sub nr. 33155/24.11.2006.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, Primarul Municipiului Satu Mare, solicitărespingerea acţiunii promovată de reclamanţi ca netemeinică şi nelegală, în primulrând pe calea excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a comisiei de vânzare prinnegociere directă şi a excepţiei prematurităţii introducerii acţiunii urmare aneîndeplinirii procedurii prealabile, iar în al doilea rând ca nefondată.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesual pasive a comisiei de vânzare prinnegociere directă a terenurilor din domeniul privat al Municipiului Satu Mare se aratăcă Municipiul Satu Mare este proprietarul terenului, comisia având doar calitatea de averifica legalitatea cererii.

Reclamanţii nu au respectat dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004,deoarece nu au solicitat revocarea actului administrativ contestat.

Pe fondul cauzei, se arată că, prin HCL nr. 228/2007, coroborat cu HCL nr.177/2007, s-a aprobat vânzarea prin negociere directă a terenurilor deţinute înfolosinţă.

După cum rezultă şi din conţinutul acţiunii, reclamanţii nu deţin folosinţaasupra parcelei de teren pe care este amplasat garajul, acesta fiind folosit de un terţ.

În drept se invocă art. 115 C.proc.civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa a constatat următoarele:

Prin cererea adresată Comisiei de vânzare prin negociere directă a terenurilordin domeniul privat al Municipiului Satu Mare înregistrată sub nr. 33155/24.11.2006,reclamanţii au solicitat cumpărarea terenului aferent unui spaţiu comercial cumpăratanterior de aceştia în temeiul Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comercialeaflate în domeniul privat al statului.

Prin adresa nr. 2660/21.01.2008, comunicată reclamantului la data de23.01.2008, a cărei anulare se solicită emisă de Municipiul Satu Mare - Comisia devânzare prin negociere directă a terenurilor din domeniul privat al Municipiului SatuMare se aduce la cunoştinţa reclamanţilor faptul că o parte din terenul solicitat lacumpărare, în suprafaţă de 25 mp nu poate fi vândut, deoarece pe acesta se aflăamplasat un garaj aflat în posesia unui terţ.

Reclamanţii apreciază că acest act administrativ cuprinde un refuz nejustificatde soluţionare a cererii.

Faţă de această apreciere a reclamanţilor şi faţă de dispoziţiile exprese aleart. 7 alin. 5 din Legea nr. 554/2004, care prevăd că în această situaţie proceduraprealabilă nu este obligatorie, instanţa a apreciat că excepţia prematurităţiiintroducerii cererii invocată de pârât este neîntemeiată, astfel că, în temeiul textuluide lege amintit, raportat la art. 137 C.proc.civ., aceasta urmează a fi respinsă.

În ce priveşte calitatea procesuală pasivă a Comisiei de vânzare prinnegociere directă a terenurilor din domeniul privat al Municipiului Satu Mare invocatăde Primarul Municipiului Satu Mare, instanţa constată că aceasta este nefondată.

În primul rând, instanţa apreciază că, această comisie a emis actuladministrativ a cărui anulare se solicită, în numele Municipiului Satu Mare, astfel căaceasta a dobândit calitatea de emitent al actului administrativ contestat, chemareaîn judecată a acesteia fiind obligatorie.

În al doilea rând, instanţa constată că, prin cererea de chemare în judecată,reclamanţii au chemat în judecată în calitate de pârât Municipiul Satu Mare - Comisiade vânzare prin negociere directă a terenurilor din domeniul privat al MunicipiuluiSatu Mare,precum şi faptul că, în calitate de pârâtă în cauză a fost citată unitateaadministrativ teritorială în nume propriu şi pentru comisie.

Prin urmare şi această excepţie urmează a fi respinsă prin dispozitivulprezentei.

Pe fondul cauzei, instanţa constată în fapt că, deşi reclamanţii sunt proprietariasupra spaţiului comercial situat pe o parte din terenul în litigiu şi pe o suprafaţă de27 mp, aceştia, pentru diferenţa de teren înscrisă în cartea funciară nu deţin vreuncontract de închiriere sau vreun alt act juridic emis în formă scrisă din parteaproprietarului/ administratorului terenului, iar pentru o suprafaţă de 25 mp pe care seaflă situat un garaj, nu deţin nici posesia faptică.

De asemenea, din extrasul de carte funciară depus în probaţiune rezultă căterenul în litigiu se află în proprietatea Statului Român şi nu a unităţii administrativteritoriale.

În drept, instanţa a constatat incidenţa Hotărârii de Consiliu Local alMunicipiului Satu Mare nr. 177/20.09.2007 privind procedura de vânzare prinnegociere directă a terenurilor din domeniul privat al Municipiului Satu Mare, care laart. 2 prevede: "vânzarea prin negociere directă a terenurilor din domeniul privat almunicipiului Satu Mare pe care sunt ridicate construcţii, se vând constructorilorsau deţinătorilor de bună credinţă, cu respectarea art. 123 alin. 2 şi 3 din legea nr.215/2001 republicată", a HCL nr. 228/29.11.2007 pentru punerea în aplicare a HCLnr. 177/20.09.2007 şi dispoziţiile art. 123 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 215/2001.

Coroborând dispoziţiile legale aplicabile în materie cu starea de fapt anteriordescrisă, instanţa constată că reclamanţii nu sunt îndreptăţiţi să cumpere terenul înlitigiu, deoarece, pe de o parte acesta nu se află în domeniul privat al MunicipiuluiSatu Mare, iar pe de altă parte, cu privire al suprafaţa de 25 mp refuzată a fi vândută,reclamanţii nu sunt deţinători de bună credinţă.Astfel fiind, instanţa constată că, în mod legal autoritatea publică pârâtă arefuzat vânzarea terenului în litigiu reclamanţilor.

În aceste condiţii se constată că, actul administrativ contestat nu poate ficircumscris noţiunii de "refuz nejustificat" astfel cum acesta este definit de Legea nr.554/2004, ci este expresia aplicării (cel puţin parţial şi în măsura în care estecontestat - doar pentru suprafaţa de 25 mp teren) a prevederilor legale pendintecauzei, în sensul constatării faptului că reclamanţii nu îndeplinesc condiţiile legalepentru a beneficia de exerciţiul unui drept prevăzut de lege.

În consecinţă, instanţa constată că acţiunea în contencios administrativînaintată de reclamanţi pentru anularea actului nelegal şi recunoaşterea dreptuluipretins este neîntemeiată, motiv pentru care, în temeiul art. 1,2,8,10,10 din Legea nr.554/2004, art. 274 C.proc.civ. şi a textelor de lege anterior amintite, aceasta a fostrespinsă fără a se acorda cheltuieli de judecată acestea nefiind solicitate şi nicijustificate de către pârât.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Contencios administrativ - refuz nejustificat, obligarea autoritate publică la emitere act administrativ.