Contencios administrativ fiscal - datorii vamale.
| Comentarii |
|
Dosar nr. 250/83/2007SENTINŢA CIVILĂ NR. 484/CA/ 19 decembrie 2007Domeniu asociat: contencios administrativ fiscal; datorii vamale.
În mod eronat organele vamale au apreciat că titularul operaţiunii vamaleneîncheiate este mandatarul DLG şi nu mandantul PE în numele şi pe seama căreiaa fost întocmită declaraţia vamală de tranzit.
Astfel fiind, se constată că reclamantul mandatar nu este debitorul uneiobligaţii fiscale vamale şi că, titlurile de creanţă şi executorii emise de organelevamale în sarcina acestuia sunt nelegale pentru acest motiv.
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la instanţă sub dosar nr.de mai sus, reclamantul DLG, în contradictoriu cu pârâţii D.G.F.P. SATU MARE,ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A VĂMILOR, DIRECŢIA REGIONALĂ VAMALĂCLUJ şi BIROUL VAMAL PETEA, a solicitat instanţei să dispună anularea Decizieinr. 5041/13.03.2006 emisă de D.G.F.P. SATU MARE privind modul de soluţionare acontestaţiei reclamantului, să anuleze titlurile de creanţă fiscală emise pe seamaacestuia respectiv a Actului constatator nr.156/21.11.2000 şi a procesului verbalprivind calculul majorărilor de întârziere, dobânzi, penalităţi accize şi TVA emise deBiroul Vamal Petea..
În fapt se arată că în anul 1998 a introdus în ţară un autoturism pentru numitaPE în calitate de mandatar al acesteia. Aceasta avea posibilitatea în temeiul dreptuluide repatriere în România să-şi aducă în ţară, fără plata taxelor vamale un autoturism.În acest sens i-a dat reclamantului o procură autentică care a fost predată organelorvamale. De altfel, chiar în cuprinsul actului constatator atacat se face referire lanumita PE.
Pe lângă faptul că taxele vamale au fost calculate în mod eronat în sarcinareclamantului, deoarece a făcut dovada către Biroul Vamal Petea că nu esteproprietarul autoturismului introdus în ţară, ci susnumita, consideră că, în mod eronats-au calculat şi majorări de întârziere, dobânzi şi penalităţi. Câtă vreme reclamantuluinu i s-a comunicat actul constatator privind datoriile către bugetul statului, iar actulconstatator este emis în anul 2000 pentru o faptă din 1998 consideră că este incorectsă se calculeze accesorii începând cu anul 1998 şi până în 2005.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, DIRECŢIA REGIONALĂ VAMALĂ CLUJ(fostă D.R.V. Oradea) în nume propriu şi în reprezentarea AUTORITĂŢIINAŢIONALE VAMALE Bucureşti invocă excepţia tardivităţii formulării acţiunii încontencios administrativ depusă de către reclamant.
Astfel, arată că A.C. nr. 156/21.11.2000 a fost comunicat contestatorului îndata de 08.12.2001, conform confirmării de primire pe care o depune în probaţiune.
În data de 12.07.2002 reclamantului i s-a comunicat somaţia prin publicareaacesteia la Monitorul Oficial, împotriva acesteia reclamantul a formulat contestaţie laexecutare, care însă a fost respinsă prin Sentinţa civilă nr. 4968/2006 pronunţată deJudecătoria Satu Mare în dosar 5649/2006. Ca urmare, în opinia pârâtei acţiunea încontencios administrativ este tardivă.
Pe fond, arată că în data 02.01.1998 cu declaraţia vamală de tranzit nr. 7reclamantul a introdus în ţară prin Biroul Vamal Petea un autoturism. Reclamantul nus-a prezentat în termenul stabilit prin declaraţia vamală de călători la Biroul Vamal dedestinaţie - pentru a-şi încheia operaţiunea de import, ca urmare s-a trecut laîncheierea acesteia din oficiu.
Susţinerile reclamantului că ar fi introdus autoturismul pentru o altă persoanăsunt nerelevante întrucât el este titularul regimului vamal de tranzit şi avea obligaţiasă încheie regimul vamal suspensiv. Prin actul constatator nr. 156/21.11.2000autoritatea vamală a stabilit în sarcina reclamantului suma reprezentând drepturivamale rezultate din operaţiunea privind importul autoturismului. Reclamantul fiindtitularul regimului de tranzit vamal, trebuia să prezinte biroului vamal de destinaţiemărfurile în stare intactă, în termenul stabilit de autoritatea vamală. Cum reclamantulnu şi-a îndeplinit obligaţia legala de a încheia în termen operaţiunea vamalăsuspensivă de la plata drepturilor vamale - operaţiunea vamală de tranzit auto intern- ca titular de drept al acestei operaţiuni şi cu emiterea unei declaraţii vamale deimport definitiv, Biroul Vamal Petea a procedat legal şi corect întocmind actulconstatator în sarcina acestuia.
Astfel, fiind vorba de un control ulterior al autorităţii vamale şi în conformitatecu dispoziţiile art. 4 lit. c din O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetareaplicabile la momentul stabilirii datoriei vamale în sarcina contestatorului debitorfiscal, titlul de creanţa, devenit titlu executoriu prin neplată şi necontestare, estedocumentul care cuprinde rezultatele verificării sau constatării, în speţa actulconstatator nr. 156/2000 încheiat de Biroul Vamal Petea în sarcina reclamantului, dinoficiu. Doar ca urmare a controlului ulterior s-au putut stabili drepturile cuvenitebugetului statului, pentru importul autovehiculului, care nu a fost încheiat decontestator prin declaraţii vamale de import definitiv.
Declaraţia vamală de călători, din simpla observare a acesteia, nu cuprinde şinu poate cuprinde sume de plată, fiindcă prin ea se acordă un regim vamalsuspensiv de la plata drepturilor de import, fiind asimilată declaraţiei vamale sumare,urmând ca datoria vamală să fie stabilită în declaraţia vamală de import definitiv, decătre biroul vamal de destinaţie, în cazul în care titularul operaţiunii vamale de tranzitîşi îndeplineşte obligaţia legală de a se prezenta la acest birou vamal cu bunulintrodus în ţară.
Pârâta D.G.F.P. SATU MARE, nu a formulat întâmpinare în cauză.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:
Potrivit declaraţiei vamale de tranzit intern, la data de 02 ianuarie 1998,reclamantul DLG a introdus în ţară un autoturism marca BMV pentru PE. În cuprinsuldeclaraţiei vamale sunt cuprinse următoarele menţiuni: "în vederea repatrierii ad. rep.Nr.14/24192/18.03.1997, ad. stab. dom. nr. 218132/27.11.1997 Pol. Mun. Cluj,Încheiere aut. nr. 4123/10.12.1997".
La solicitarea instanţei de judecată de a i se comunica înscrisurile la care seface referire în cuprinsul declaraţiei vamale de mai sus, pârâta Direcţia RegionalăPentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj comunică faptul că, la data întocmiriideclaraţiei vamale 1998, nu se reţineau în anexă documentele prezentate,declaraţia vamală de călători substituind declaraţia vamală de tranzit (fila nr. 124).
Apreciind că reclamantul este titularul operaţiunii de tranzit vamal şi că acestanu a încheiat operaţiunea vamală în termenul de tranzit, pentru nerespectareaprevederilor art. 93, 98, 99 din Legea nr. 141/1991 pe numele reclamantului s-aîntocmit la 21.11.2000 Actul constatator nr. 156/21.11.2000 pentru sumelereprezentând datorii vamale neachitate (fila nr. 7), iar la 10.10.2005, Procesul verbalprivind calculul accesoriilor nr. 198/10.10.2005 (fila nr. 8).
Se constată că, şi în cuprinsul Actului constatator se face referire la numita PE.
Împotriva acestor acte administrativ fiscale reclamantul a formulat contestaţieînregistrată sub nr. 5041/27.01.2006, soluţionată de către D.G.F.P. SATU MARE prinDecizia nr. 5041/13.03.2006 în sensul respingerii acesteia (fila nr. 27).
Excepţia tardivităţii introducerii acţiunii invocată de către pârâta D.R.V. Cluj afost soluţionată de instanţă prin încheiere interlocutorie în şedinţa publică din19.09.2007. Excepţia a fost respinsă pentru considerentele de fapt şi de dreptcuprinse în încheiere (fila nr. 112 ).
Referitor la legalitatea actelor administrativ fiscale contestate prin prezentaacţiune, instanţa a reţinut că într-adevăr art. 141 alin. 2 din Legea nr. 141/1997privind Codul Vamal al României, în vigoare la data emiterii Actului constatatorcontestat prevedeau debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaraţieivamale acceptate şi înregistrate", iar potrivit art. 165 alin. 1 din Regulamentul deaplicare a Codului vamal aprobat prin HG nr. 626/1997 declaraţia vamală de tranzitvamal constituie titlu executoriu pentru plata taxelor vamale şi a drepturilor de import,în cazul în care transportatorul nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinaţie întermenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri ori substituiri".
În speţă, însă, se constată ca fiind incidente şi dispoziţiile art. 1532 şiurmătoarele cod civil privind instituţia mandatului. Art. 1532 Cod civil defineştemandatul ca fiind un contract în puterea căruia o persoană se obligă, fără plată, de aface ceva pe seama unei alte persoane de la care a primit însărcinare".
În baza acestei definiţii legale, a existenţei unor indicii temeinice în sensul căla data întocmirii declaraţiei vamale s-au prezentat organelor vamale toateînscrisurile enumerate în cuprinsul declaraţiei vamale, inclusiv a procurii - înscrisconstatator al contractului de mandat încheiat între numita PE, în calitate de mandantşi DLG în calitate de mandatar, a recunoaşterilor organelor vamale exprimate în chiarcuprinsul actelor fiscale întocmite de aceştia - se constată că, la data de 02.01.1998,reclamantul a introdus în ţară un autoturism şi a întocmit declaraţia vamală de tranzitîn numele şi pe seama altei persoane şi nu în nume propriu.
Prin urmare, în mod eronat organele vamale au apreciat că titularul operaţiuniivamale neîncheiate este mandatarul DLG şi nu mandantul PE în numele şi pe seamacăreia a fost întocmită declaraţia vamală de tranzit.
Astfel fiind, se constată că reclamantul mandatar nu este debitorul uneiobligaţii fiscale vamale şi că, titlurile de creanţă şi executorii emise de organelevamale în sarcina acestuia sunt nelegale pentru acest motiv.
Constatând că motivul de nelegalitate al actelor administrativ fiscale invocat,în principal, de către reclamant este fondat, în temeiul art. 182 alin. 2 C.proc.fiscală,art. 8, 10, 18 din Legea nr. 554/2004, art. 276 C.proc.civ. şi a textelor de legeamintite, instanţa a admis acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantşi a anulat actele administrativ fiscale contestate.3
| ← Contencios administrativ - refuz nejustificat, obligarea... | Contencios administrativ fiscal - prescripţia dreptului de a... → |
|---|
