Contract de închiriere. Spaţiu comercial. Chirie. Inflaţie.
| Comentarii |
|
Echilibru contractual
Intervenţia unor elemente noi, imprevizibile la data încheierii contractului - cum ar fi inflaţia - îl fac inechitabil pentru una din părţi, astfel încât aceasta poate solicita restabilirea echilibrului contractual.
(Secţia comercială, decizia nr. 412/1994)
Prin sentinţa civilă nr. 243/1994, pronunţată de Judecătoria sectorului
1 Bucureşti, s-a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. “M. A.S.D.” - S.A. împotriva pârâtei S.C. “P.B.” - S.R.L., reţinându-se că între părţi s-a încheiat un contract de închiriere, în baza căruia reclamanta s-a obligat să pună la dispoziţia pârâtei spaţiul situat în Şos. Bucureşti-Ploieşti, sectorul 1, Bucureşti, iar pârâta s-a obligat să plătească o chirie de 130 lei/m.p.
Instanţa de fond a concluzionat că Primăria Municipiului Bucureşti nu are dreptul legal să stabilească chiriile practicate de alţi proprietari, încercarea de a modifica unilateral contractul de închiriere de către reclamantă fiind în contradicţie cu clauzele contractului pe care aceasta l-a semnat.
împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta, considerând soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală, deoarece actele normative invocate, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 85/1991 completează Legea nr. 5/1973, măsură ce s-a impus faţă de devalorizarea monetară şi de preţul derizoriu de 8 lei/m.p., stabilit de Legea nr. 5/1973.
Prin decizia civilă nr. 484/8.09.1994 a Tribunalului Bucureşti - secţia comercială s-a respins apelul, concluzionându-se că actele normative pe care reclamanta îşi susţine pretenţiile, respectiv deciziile Primăriei Municipiului Bucureşti nr. 366/1991, 123/1992 şi 27/1993 fiind acte administrative, nu pot deroga şi nu pot modifica o lege, în speţă fiind aplicabile dispoziţiile Legii nr. 5/1973, în baza căreia părţile au încheiat contractul, iar Hotărârea Guvernului nr. 85/1991 nu are aplicabilitate în speţă, deoarece se referă la taxe şi impozite, or în cauză este vorba de chirie.
împotriva ambelor hotărâri a formulat recurs S.C. “M. A.S.D.” - SA., solicitând casarea lor şi, pe fond, admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.
Recurenta critică hotărârile pronunţate sub aspectul greşitei interpretări a dispoziţiilor legale, în sensul că nu este vorba de o modificare a Legii nr. 5/1973, ci de o completare a acesteia, având în vedere condiţiile noi create de economia de piaţă şi creşterea vertiginoasă a preţurilor, astfel încât este derizoriu ca pârâta să plătească pentru un metru suprafaţă de spaţiu comercial doar 8 lei chirie.
Curtea, analizând recursul, reţine că între recurenta-reclamantă şi pârâta-intimată s-a încheiat un contract de închiriere pentru spaţiul comercial în litigiu, contract ce are caracter sinalagmatic şi cu titlu oneros, voinţa ambelor părţi fiind de obţinere a unor avantaje materiale şi a unor câştiguri în beneficiul lor.
Intervenţia unor elemente noi, imprevizibile la data încheierii contractului (spre exemplu, inflaţia), fac ca această convenţie să devină inechitabilă pentru reclamanta-recurentă, astfel încât aceasta a fost nevoită să solicite pârâtei-intimate plata unei chirii majorate, corespunzătoare tarifelor practicate în prezent.
Refuzul pârâtei de a achita această chirie majorată face dovada relei credinţe a pârâtei-intimate în executarea obligaţiilor asumate prin contract, neînţelegând că între cele două contraprestaţii trebuie să existe un echilibru.
Pentru considerentele de mai sus, potrivit dispoziţiilor art. 316, raportat la art. 296 Cod procedură civilă, curtea va constata recursul întemeiat şi va casa hotărârile, în sensul că în fond se va admite acţiunea formulată de reclamantă şi se va dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 9.254.896 Iei, chirie şi 1.841.779 lei, cheltuieli de judecată.
| ← Contract de închiriere. Reziliere. Interes | Contract de închiriere. Spaţiu comercial. Lucrări de amenajare → |
|---|
