Contract de ipotecă. Forma. Clauză în contractul de credit.
Comentarii |
|
Semnificaţie ,
Clauza din contractul de credit, de constituire a unei ipoteci, reprezintă o obligaţie de a face, ce trebuie urmată de consimţământul pârtilor la încheierea contractului de ipotecă.
(Secţia comercială, decizia nr. 425/1995)
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Bucureşti, reclamanta “B.R.C.E.”
- S.A. Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta Societatea Comercială “T:”
- SA. Bucureşti, solicitând a se dispune obligarea la îndeplinirea obligaţiei asumată prin convenţia de credit, anume încheierea contractului de ipotecă.
S-a arătat că, prin contractul de credit, s-a acordat un credit pârâtei.
în contract s-a prevăzut că rambursarea creditului, plata dobânzilor şi a comisioanelor sunt garantate de “T.” - S.A. prin ipoteci de rangul I asupra avioanelor şi motoarelor Boeing 7.7 şi BAC, din flota actuală, precum şi de alte ipoteci şi gajuri fără deposedare asupra altor active de “T.” - S.A.
Cu toate demersurile făcute, nu s-a constituit ipotecă.
Prin sentinţa civilă nr. 917/27.04.1995, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea, ca nefondată.
S-a reţinut că, constituirea ipotecii trebuia făcută la încheierea contractului de credit şi că nu s-a produs dovada proprietăţii pârâtei asupra aeronavelor ce ar putea fi ipotecate.
împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta.
Curtea de Apel Bucureşti - secţia comercială a respins apelul, ca nefondat.
S-a reţinut că, clauza din contractul de credit nu era suficientă pentru constituirea ipotecii, care trebuia instituită printr-un contract accesoriu, concomitent celui de creditare.
Clauza din contractul de credit, de constituire a unei ipoteci, reprezintă o obligaţie de a face, ce trebuia să fie urmată de consimţământul părţilor la încheierea contractului de ipotecă.
Ipoteca convenţională, contract accesoriu încheiat cu scopul de a garanta executarea obligaţiilor din contractul de creditare, este un contract supus unor alte condiţii legale.
Art. 1772 cod civil prevede că ipoteca convenţională se va putea constitui doar prin act autentic.
Deci, conform acestor prevederi, ipoteca convenţională este un act solemn, a cărui naştere este subordonată realizării acordului de voinţă al părţilor contractante.
Instanţa nu poate obliga părţile la încheierea acestui contract, deoarece astfel s-ar contraveni principiului libertăţii de voinţă la încheierea convenţiilor.
Acordul de voinţă trebuie constatat printr-un înscris încheiat în forma autentică, sancţiunea nerespectării acestei condiţii fiind nulitatea absolută a ipotecii.
Prin art. 1774 Cod civil s-a prevăzut necesitatea determinării imobilelor, prevăzându-se că ipoteca convenţională nu este valabilă dacă prin actul de constituire nu se specifică anume natura şi situaţia fiecărui imobil al debitorului, asupra căruia se consimte ipoteca creanţei.
Toate condiţiile contractului de ipotecă trebuie să fie stabilite de părţi prin acordul lor, instanţa neputând obliga pârâta Ia încheierea contractului de ipotecă.
Notă: Soluţia a fost menţipută prin decizia nr. 129/1996 a Curţii Supreme
de Justiţie - secţia comercială.
← Contract de impresariat artistic. Obligaţiile părţilor.... | Contract de închiriere. Inflaţie. Solicitarea unei chirii... → |
---|