Excepţii procedurale. Lipsă calitate procesuală activă. Inadmisibilitate

Comentarii

0

Legea nr. 31/1990, art. 198 Legea nr. 26/1990, art. 5 alin. (2)

Calitatea de parte interesată a acţionarului reclamant, legitimează activ demersul său judiciar, de a solicita anularea unor acte încheiate între societatea la care este acţionar şi pârâţi, astfel încât nu poate fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a acestuia.

Decizia nr. 95/Ap din 12 iulie 2006 - Ş.G.

Tribunalul Braşov a admis excepţiile lipsei calităţii de reprezentant al S.C. „F.S.” S.N.C. a lui T.V. şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului T.V. şi a respins acţiunea formulată de reclamanţii SC „F.S.” S.N.C., prin reprezentant T.V. şi T.V. în nume propriu, în contradictoriu cu pârâţii S.C. „B.I.” S.R.L., S.C. ,,F’ S.R.L., Oraşul Predeal prin Primar şi N.M.

Prima instanţă a reţinut următoarele:

în temeiul art. 137 C. proc. civ., s-au pus în discuţia părţilor excepţiile ridicate prin întâmpinare de către pârâtele S.C. „B.I.” S.R.L. şi S.C. ,,F’ S.RL., respectiv excepţia prematurităţii introducerii acţiunii faţă de lipsa concilierii directe, excepţia lipsei calităţii de reprezentant al SC „F.S.” S.N.C. a reclamantului T.V. şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului T.V.

Potrivit art. 137 C. proc. civ. „instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii”.

Procedând la cercetarea celor trei excepţii, instanţa a respins excepţia prematurităţii acţiunii faţă de neîndeplinirea procedurii prealabile a concilierii directe prevăzută de art. 720 C. proc. civ., întrucât, potrivit sus-menţionatului text, reclamantul are obligaţia de a încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte numai în procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani.

Cât priveşte excepţia lipsei calităţii de reprezentant al reclamantei S.C. „F.S.” S.N.C. a lui T.V., instanţa a reţinut că, potrivit art. 1 din Legea nr. 26/1990 republicată, cu modificările ulterioare, comercianţii, înainte de începerea comerţului, au obligaţia să ceară înmatricularea în registrul comerţului, iar în cursul exercitării şi la încetarea comerţului sau, după caz a activităţii respective, să ceară înscrierea în acelaşi regim a menţiunilor privind actele şi faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege.

Potrivit art. 198 din Legea nr. 31/1990 republicată, cu modificările ulterioare, transmiterea părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi are efect faţă de terţi numai din momentul înscrierii, în afară de cazul în care se face dovada că ele erau cunoscute de aceştia [art. 5 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 republicată, cu modificările ulterioare].

Potrivit adresei nr. 22342/8.10.2003, calitatea de reprezentant - în speţă de administrator al S.C. „F.S.” SNC - aparţine pârâtului N.M., iar contractul de cesiune şi actul adiţional autentificat sub nr. 328/4.07.2001 la B.N.P. F.R. nu a fost menţionat în registrul comerţului, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 26/1990 şi Legea nr. 31/1990.

Este notabil şi faptul că, prin contractul de cesiune şi actul adiţional autentificat, nu i s-a transmis lui T.V. calitatea de reprezentant al SC „F.S.” S.N.C., aceasta continuând a fi reprezentată în continuare de N.M., conform art. 6.1. din contractul de societate.

Prin urmare, T.V. nu a dovedit, în condiţiile publicităţii legale efectuată prin registrul comerţului, nici calitatea sa de asociat la S.C. „F.S.” S.N.C. şi nici pe cea de reprezentant al acesteia.

în aceste condiţii, instanţa a constatat că, faţă de obiectul dedus judecăţii, respectiv anularea unor acte juridice încheiate de către S.C. „F.S.” S.N.C., reclamantul T.V. nu a făcut dovada interesului său în ceea ce priveşte nulităţile absolute şi nici nu a indicat dispoziţia legală care îl ocroteşte în ceea ce priveşte nulităţile relative, situaţie în care calitatea sa procesuală activă este nedovedită.

în concluzie, instanţa a admis atât excepţia lipsei calităţii de reprezentat al S.C. „F.S.” S.N.C. al lui T.V., cât şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului T.V. şi pe cale de consecinţă a respins acţiunea.

Prin decizia nr. 193/Ap/2004, Curtea de Apel Braşov a respins apelul declarat de reclamanta S.C. „F.S.” SNC şi a admis apelul declarat de reclamantul T.V. şi a anulat sentinţa nr. 422 l/C/29.10.2003 a Tribunalului Braşov, stabilind termen de judecată pentru evocarea fondului.

Instanţa de apel a stabilit că, prima instanţă în mod greşit a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului persoană fizică, întrucât există identitate în persoana acestuia între titularul dreptului invocat şi titularul acţiunii, motiv pentru care, constatând că, urmare a admiterii excepţiei, instanţa nu s-a pronunţat asupra fondului cauzei, în temeiul art. 297 C. proc. civ., apelul acestuia a fost admis, a fost anulată hotărârea şi s-a fixat termen de judecată pentru evocarea fondului cauzei.

A fost respins apelul societăţii, întrucât, potrivit menţiunilor cuprinse în actele constitutive şi cele efectuate în evidenţele de publicitate, calitatea de reprezentant al societăţii reclamante o are pârâtul N.M., astfel încât excepţia lipsei calităţii de reprezentant invocată de pârâtă a fost corect rezolvată.

Asupra fondului cauzei, Curtea a reţinut următoarele:

Reclamantul T.V. a solicitat admiterea în parte a acţiunii introductive, respectiv anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6032/6.12.2002 şi anularea actului adiţional la contractul de cesiune nr. 7296/1999 înregistrat la Primăria Predeal sub nr. 124/8.01.2006 şi respingerea, ca rămas fără obiect, a capătului de cerere privind anularea contractului de închiriere încheiat la 17.12.2002 între S.C. „B.I.” S.R.L. şi S.C. ,,F’ S.RL. - devenită S.C. „X.C.” S.R.L.

în cauză au fost invocate excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantului T.V. care, în calitate de simplu asociat la S.C. „F.S.” S.N.C., este un terţ raportat la obiectul pricinii - respectiv anularea unor convenţii pentru motive de nulitate relativă şi a inadmisibilităţii acţiunii, întrucât contractul de vânzare-cumpărare, privit ca un act de executare silită putea fi atacat doar pe calea contestaţiei la executare prevăzută de art. 124 şi urm. din O.G. nr. 61/2002.

Soluţionând cu prioritate excepţiile invocate, Curtea a reţinut următoarele:

Referitor la prima excepţie, deşi a mai fost invocată şi soluţionată prin chiar decizia de anulare din apel, Curtea a reanalizat-o, întrucât, motivele în susţinere invocate sunt diferite şi nu pot fi circumscrise autorităţii lucrului judecat. Astfel, excepţia lipsei calităţii procesuale active a fost respinsă, întrucât, faţă de motivele invocate, circumscrise atât nulităţilor relative, cât şi absolute, calitatea de parte interesată a acţionarului reclamant, legitimează activ demersul său judiciar.

Referitor la excepţia inadmisibilităţii, Curtea a reţinut că acel contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6032/6.12.2002 nu poate fi circumscris unui act de executare silită conform O.G. nr. 61/2002, întrucât nu conţine nici o referinţă în acest sens, ci doar menţiunea existenţei unui sechestru în favoarea M.F.P. - D.G.F.P. Braşov pentru suma de 317.575.700 lei, care a consimţit la încheierea acelui contract.

în consecinţă, nu poate fi refuzat dreptul reclamantului de a-şi valorifica în justiţie pretenţiile proprii, potrivit regulilor şi căilor generale.

în ceea ce priveşte fondul cauzei, Curtea a reţinut că, deşi reclamantul a invocat ca motive încălcarea legii şi a bunelor moravuri, nu a înţeles să individualizeze în concret şi să aducă dovezi în această direcţie, nefăcând altceva decât să prezinte o stare conflictuală în care se găseşte cu celălalt asociat al S.C. „F.S.” SNC.

în consecinţă, având în vedere că pârâta S.C. „B.I.” S.R.L. a făcut toate verificările necesare înainte de încheierea contractului şi a obţinut consimţământul titularului sechestrului pentru perfectarea convenţiei, instanţa a constatat că nu există motive care să fundamenteze încălcarea dispoziţiilor legale şi a bunelor moravuri ceea ce a condus la respingerea acţiunii, cu observaţia că petitul nr. 2 al acţiunii, subsidiar, urmează soarta petitului principal al acţiunii referitor la vânzarea-cumpărarea construcţiei.

<

Vezi şi alte speţe de drept comercial: