Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 1161/2014. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2014

Decizia nr. 1161/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 15-12-2014 în dosarul nr. 1562/309/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR.1161/A/2014

Ședința publică din data de 15 decembrie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. C., judecător

JUDECĂTOR: M. Ș.

GREFIER: M. B.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR – V. T.

S-a luat spre examinare apelul formulat de inculpatul B. C. împotriva sentinței penale nr.88 din 30 iunie 2014 a Judecătoriei Simleu Silvaniei, pronunțată în dosarul nr._, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.23 al.1/1 lit.c rap.la art.6 al.2 li.a din Lgea nr.205/2004.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul B. C. asistat de av.B. A. M. în substituirea apărătorului ales al inculpatului av.B. A. și apărătorul ales al părții civile G. F. V. av.I. B., toți avocați din cadrul Baroului S., cu delegațiile la dosar, lipsă fiind părțile civile G. F. V. și P. P. M..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la dosar s-a depus prin serviciul registratură, la data de 4 decembrie 2014, răspunsul de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor S..

Apărătorul ales al părții civile G. F. V. apreciază că răspunsul DSVSA S. este generic, motiv pentru care consideră că este necesar a se reveni cu o adresă pentru a se pune întrebarea dacă tehnic se poate, în urma desfacerii acestui crotal, a se aplica la un alt animal.

Față de cererea formulată, Curtea acordă cuvântul părților.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că proba este inutilă și neconcludentă întrucât răspunsul a fost dat solicitărilor instanței în ceea ce privește teza probatorie. Consideră că raportat și la materialul probator administrat în cauză este suficient a se crea o imagine cu privire la aspectul în discuție iar, pe de altă parte, consideră că nu se poate da un răspuns obiectiv cu privire la o modalitate de a înfrânge legea.

Apărătorul inculpatului B. C. consideră că răspunsul dat de DSVSA S. pentru acest termen este întocmai solicitării instanței, astfel că nu se impune a se reveni cu o altă adresă în acest sens.

Curtea deliberând, respinge cererea de revenire cu adresă pentru o nouă precizare la această instituție, având în vedere că prin coroborare cu restul probelor de la dosar se poate clarifica acest aspect.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul inculpatului B. C. în temeiul art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și, rejudecând cauza, a se dispune achitarea inculpatului în baza art.396 al.5 rap.la art.16 al.1 lit.b C.pr.pen., pentru fapta prevăzută de legea nr.205/2004 întrucât fapta reținută în sarcina sa nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, respectiv cu intenție, condiție esențială impusă de legiuitor ca fapta să constituie infracțiune.

În temeiul art.423 rap.la art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen., solicită desființarea în parte a sentinței penale atacate în ceea ce privește latura civilă, în sensul respingerii acțiunii formulate de către partea civilă P. P. M. și reducerii cuantumului despăgubirilor civile acordate părții civile G. F..

În susținerea apelului arată că situația de fapt reținută de prima instanță este neconformă realității în sensul că din întregul material probator administrat în cauză, nu rezultă intenția în ceea ce privește săvârșirea faptei reținute în sarcina inculpatului.

Instanța de fond a condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de omorâre cu intenție a animalelor, bazând-se exclusiv pe declarația martorului B. G. îngrijitorul ovinelor, acesta având calitatea de prepus a părții civile, fiind răspunzător pentru toate prejudiciile cauzate de ovinele aflate sub paza sa, dovedind subiectivism în cele relatate.

În acel moment, inculpatul efectua o manevră de întoarcere cu spatele a autovehiculului, astfel că dacă ar fi intenționat să omoare ovinele părții civile, ar fi intrat pe proprietatea privată a acestuia cu fața autovehiculului în turma de oi. In momentul în care efectua manevra respectivă, ovinele aflate în apropiere, pe cultura sa, fiind gonite în grabă de către cioban, s-au speriat întrând sub autoturismul mașinii, ocazie cu care au fost accidentate două dintre ele pe care inculpatul le-a și transportat în vederea predării părții civile G. F.. Conduita inculpatului confirmă faptul că nu a avut nici un moment intenția de a lovi ovinele părții civile. Mai mult, se poate observa subiectivismul și lipsa de sinceritate a martorului B. G., din declarațiile contradictorii date în faza de urmărire penală. Astfel, la fila 22 dosar urmărire penală, acesta afirmă că în timpul în care a fost la oi l-a cunoscut pe B. C. care era în relații bune cu proprietarul turmei de oi iar în declarația de la fila 23 dosar urmărire penală, afirmă că nu reține număr de înmatriculare al autoturismului care a lovit oile și nici nu cunoaște șoferul acestora.

De asemenea, instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului interpretând în mod greșit declarația acestuia din faza de urmărire penală în care arată că gestul său este justificat, deși în fraza imediat următoare arată că nu a lovit cu intenție ovinele părții civile.

Din acest context, rezultă că inculpatul s-a referit ca fiind justificat gestul său de a intra pe terenul proprietatea sa privată cu autovehiculul și nicidecum gestul de a omorî ovinele în discuție.

Așadar, consideră că situația de fapt expusă de martorul B. G. nu poate constitui o probă certă și concludentă în vederea condamnării inculpatului care să formeze instanței convingerea că a săvârșit cu intenție fapta prevăzută de legea penală, în condițiile în care nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în fața instanței de fond.

Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului și, în consecință, a se dispune achitarea inculpatului iar, în subsidiar, a se dispune reducerea pedepsei având în vedere că numărul dovedit al ovinelor decedate este net inferior numărului reținut de instanța de fond în momentul individualizării pedepsei.

În ce privește latura civilă a cauzei, arată că instanța își motivează soluția dată susținând că din adeverința eliberată de medicul veterinar la data de 16._ a consultat cele șapte ovine aparținând părții civile G. F. iar acestea au suferit contuzii toraco-abdominale și faciale, trăgând concluzia pripită că toate aceste ovine au decedat. De asemenea, se mai reține că au decedat încă trei ovine aparținând părții civile P. P. M..

Solicită a se avea în vedere și discordanța între cele reținute de prima instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente care au dus la pronunțarea unei alte soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

Mai mult, instanța de fond a motivat existența faptei și conduita părții civile de a nu prezenta ovinele decedate la medicul veterinar în vederea înregistrării deceselor, ca pe o normalitate presupusă de faptul că deplasarea implica conveniente de ordin material și timp pierdut, deși în hotărâre la pagina 6 se reține că oaia sacrificată a doua zi după accident, respectiv capul acesteia, a fost dus imediat la medic pentru a o scoate din evidență.

În atare situație, se întreabă retoric de ce pentru înregistrarea unui număr mai mare de ovine a fost imposibilă deplasarea părții civile la veterinar pentru înregistrarea acestora, din moment ce pentru o singură ovină care a fost sacrificată a doua zi, a fost posibilă deplasarea acestuia.

În consecință, apreciază că se impune obligarea inculpatului la plata a trei ovine dovedite ca fiind decedate, respectiv cele două recunoscute de inculpat și ovina sacrificată a doua zi după accident, ele aparținând părții civile G. F..

Apărătorul ales al părții civile G. F. V. solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.

În susținerea poziției procesuale arată că din declarația inculpatului rezultă faptul că acesta a acționat cu intenție. Susținerile privind faptul că aceste ovine ar fi fost ucise din greșeală când inculpatul urcându-se în mașină a dat cu spatele, nu poate fi primită întrucât pe un teren accidentat, cu viteză minimă și virând cu spatele este imposibil să fie lovite un număr de 10-11 ovine.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, consideră că din probele administrate în cauză se poate concluziona numărul ovinelor care au decedat și contravaloarea acestora, respectiv profitul nerealizat pe o perioadă de 2 ani.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că apelul declarat de inculpat este fondat parțial, sens în care solicită a fi admis.

Susține că fapta reținută în sarcina inculpatului prevăzută de Legea nr.205/2004 este dovedită având în vedere declarațiile părților vătămate, declarațiile martorului ocular B. G. și declarațiile date inițial de inculpat în faza de urmărire penală, din care rezultă circumstanțele în care inculpatul a acționat cu intenția prevăzută de textul de lege, determinând uciderea animalelor, respectiv pe fondul stării create de conflictul cu privire la pășunarea zonelor respective.

În ceea ce privește urmarea produsă, consideră însă că starea de fapt precizată de prima instanță nu este cea care rezultă din probatoriul administrat întrucât este certă cauzarea decesului la un număr mai mic de animale, apreciind că acesta ar fi fost în număr de două. Solicită a se avea în vedere că inculpatul prin apărător face precizarea că ar fi fost vorba de trei ovine.

Cu privire la celelalte animale, susține că se pune problema dubiului din perspectiva întregului material probator.

Prin urmare, solicită a se avea în vedere toate împrejurările cauzei iar în ceea ce privește aspectul legat de condamnarea inculpatului a se menține dispoziția de condamnare, apreciind însă că o sancțiune constând în amendă ar fi potrivită în speță raportat la principiile de individualizare a pedepsei.

În ce privește latura civilă a cauzei solicită a se constata prejudiciul cauzat și necontestat de către părți.

Inculpatul B. C. având ultimul cuvânt susține că nu este vinovat de fapta imputată.

CURTEA :

Prin sentința penală nr. 88 din 30 iunie 2014 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de reprezentanta Ministerului Public.

În baza art. 23 alin. 1¹ lit. c rap. la art. 6 alin. 2 lit. a din Legea nr. 205/2004 cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul B. C., născut la data de 27.04.1977 în Z., jud.S., fiul lui T. și M., studii medii, cetățenia română, fără ocupație, domiciliat în Huseni nr.191, jud.S., căsătorit, fără antecedente penale, administrator, CNP_ la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omorâre a animalelor cu intenție.

În baza art.71 alin.1 Cod penal din 1969, au fost interzise inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 8 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpat, stabilit în condițiile art.82 Cod penal.

În baza art.71 alin.5 Cod penal din 1969, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a) teza a II-a și lit.b) Cod penal din 1969.

În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art. 19, 25 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art.1357 Cod civil, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă G. F.-V. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de cuantum de 7493.2 lei daune materiale .

În baza art. 19, 25 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art.1357 Cod civil, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă P. P. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de cuantum de 3382.8 lei daune materiale.

În baza art.272 rap. La art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei totale de 550 lei cheltuieli judiciare către stat . Obligă inculpatul la plata sumei de 3300 lei reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea părții civile G. F.-V..

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Simleu Silvniei din 22.11.2013, dosar nr.1017/P/2012, înregistrat la instanță sub nr._ din 25.11.2013 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. C. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.23 alin.1¹ lit.c rap. la art.6 al.2 lit.a din Legea nr.205/2004.

S-a reținut în actul de sesizare al instanței că la data de 16.07.2012 organele de cercetare penală din cadrul postului de Poliție Crasna s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că la aceeași dată, inculpatul B. C. care se afla la volanul unui autoturism de teren, pe câmp, a lovit intenționat mai multe ovine aparținând părților vătămate P. P.-M. și G. F.-V..

Din cercetările efectuate în cauză rezultă că la data de 16.07.2012 inculpatul B. C., în timp ce afla la volanul unui autoturism de teren, a lovit intenționat mai multe ovine care se aflau pe o pășune, pe raza localității Huseni, în apropierea unei parcele de teren aparținând inculpatului.

Aceste ovine aparțineau părților vătămate P. P.-M. și G. F.-V., fiind în turma păstorită de martorul B. G.. În urma acestui fapt, 10 ovine au suferit leziuni iar ulterior au murit. Două ovine, respectiv una moartă și una grav rănită, aparținând părții vătămate P. P. M. au fost duse de inculpat la locuința părții vătămate G. F.-V. care a refuzat însă să le primească.

Din declarația martorului B. G. (f.18), a rezultat faptul că inculpatul a adresat cuvinte injurioase și amenințări cu moartea la adresa sa, după care a manevrat în viteză autoturismul cu spatele intrând în turma de ovine. Întrucât inculpatul nu înceta agresiunile, martorul a strigat să se oprească însă inculpatul a precizat că vrea să omoare toate ovinele.

S-a stabilit faptul că din cele 10 ovine decedate, 3 ovine au aparținut părții vătămate P. P.-M. iar 7 ovine au aparținut părții vătămate G. F.-V..

Din adeverința eliberată de medicul veterinar B. A. rezultă că la data de 16.07.2012 a consultat cele 7 ovine aparținând părții vătămate G. F.-V. iar acestea au suferit contuzii toraco abdominale și faciale. Ulterior aceste ovine au decedat. De asemenea au decedat și 3 ovine ce au aparținut părții vătămate P. P.-M..

Inculpatul B. C. nu recunoaște faptul că ar fi lovit cu intenție animalele arătând că acestea s-au speriat și au intrat sub autoturism. Cu toate acestea, inculpatul arată că gestul său a fost justificat întrucât acestea se aflau pe terenul său.

B. G. nu a formulat plângere prealabilă pentru infracțiunea de amenințare prev. de art. 193 Cod pen., astfel, pentru această infracțiune față de inculpatul B. C., urmează a se dispune neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 10 lit. f C.p.p., întrucât lipsește plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Situația de fapt reținută prin rechizitoriu este dovedită prin următoarele mijloace de probă:declarații inculpat (f.17-18,20,21 );declarații părți civile (f.9-10,11,12,13,14); declarații martori (f.22,23); adeverința eliberată de medicul veterinar B. A.(f.24).

Partea vătămată P. P. M. s-a constituit parte civilă cu suma de 1500 lei, contravaloarea ovinelor decedate.

Partea vătămată G. florian-V. s-a constitui parte civilă cu suma de 4000 lei, contravaloarea ovinelor decedate.

În faza de judecată, s-a efectuat de referatul de evaluare al inculpatului (f.49), s-a efectuat expertiză de specialitate zootehnică (f140), s-au audiat părțile civile și s-a procedat la audierea de martori.

Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale instanța a constatat că starea de fapt reținută în actul de sesizare și recunoscută de inculpați este deplin dovedită de probele administrate în cauză. Astfel din coroborarea probelor administrate rezultă următoarea stare de fapt:

La data de 16.07.2012 organele de cercetare penală din cadrul postului de Poliție Crasna s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că la aceeași dată, inculpatul B. C. care se afla la volanul unui autoturism de teren, pe câmp, a lovit intenționat mai multe ovine aparținând părților vătămate P. P.-M. și G. F.-V..

S-a stabilit faptul că din cele 10 ovine decedate, 3 ovine au aparținut părții vătămate P. P.-M. iar 7 ovine au aparținut părții vătămate G. F.-V..

Starea de fapt reținută și vinovăția inculpatului rezultă fără urmă de îndoială din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile persoanelor vătămate ce se coroborează cu declarațiile martorilor, adeverința eliberată de medicul veterinar B. A.(f.24).

Deși s-a susținut de către apărarea inculpatului că există un dubiu care trebuie să-i profite inculpatului, instanța nu a ajuns la aceeași concluzie în urma analizării probelor administrate în cauză. Astfel, din declarația ciobanului turmei, respectiv B. G. (f. 64) rezultă că inculpatul a manevrat în viteză a autoturismul atât cu spatele cât și cu fața, intrând în turma de oi, fără a avea nici cea mai mică compasiune față de animale, fără a ține cont de faptul că rănește sau poate ucide mai multe animale. Ba dimpotrivă când ciobanul i-a reproșat „uite pe toate le-ai omorât” inculpatul a afirmat „las că le omor pe toate”. Martorul a declarat următoarele „ la un moment dat a apărut un jeep condus de B. C. care a intrat în oile pe care le păstoream, a dat și cu spatele și cu fața până ce sub mașină s-a umplut de oi”…”Știu că inculpatul a lovit atunci multe oi,sub mașina lui era plin de oi”. Această declarație se coroborează cu declarațiile persoanei vătămate G. F. –V. și a persoanei vătămate P. P. M., date atât în faza de urmărire penală cât și din faza de judecată. Astfel, în fața instanței, persoana vătămată G. F. a declarat (f. 57) „Mi-a spus(n.a. – inculpatul) că a intrat cu jeep-ul în oi întrucât le-a prins pe terenul său și i-a produs pagubă . Faptul că 7 oi au fost accidentate rezultă și din adeverința eliberată de medicul veterinar precum și din declarația dată de acesta în fața instanței. Deși inculpatul nu a dorit să dea declarații în fața instanței, declarația acestuia din faza de urmărire penală este elocventă în ceea ce privește lipsa de sinceritate a inculpatului cu privire la comiterea faptei. Astfel, deși inițial declară (f. 17 u.p.) că gestul său este justificat pentru că oile se aflau pe terenul său, în următoarea propoziție declară că nu a lovit intenționat oile. Este o contradicție evidentă, întrucât lipsa intenției de a acționa nu are cum să fie justificată în această modalitate. De altfel, declarația inculpatului în sensul că a lovit doar două oi, datorită acțiunii ciobanului, și nu cu intenție, oi care au și decedat și pe care le-a dus la domiciliul persoanei vătămate, se susține doar în parte. Astfel, din declarația persoanei vătămate și a ciobanului turmei rezultă că este adevărat că inculpatul a luat doi oi moarte și le-a băgat în portbagaj și le-a dus persoanei vătămate, dar din celelalte probe administrate în cauză, probe la care am făcut referire mai sus, rezultă că au fost mai multe oi decedate și rănite. Chiar dacă din declarația medicului veterinar rezultă că a identificat 7 oi rănite dintre care una singură avea fracturate coastele, motiv pentru care a doua zi a fost sacrificată, medicul admite, în fața instanței, că întrucât oile nu pot fi examinate foarte ușor decât în exterior (examinarea s-a făcut în condiții de teren), era posibil ca leziunile avute de oi să fie grave intern sau că acestea puteau să se complice ulterior. Medicul a mai declarat că nu este economic pentru a menține o oaie în viață doar dacă este productivă și nicidecum cu tare organice. În cazul în care aceasta prezintă tare organice este mai economică sacrificarea la carne a animalului. Deși din adeverința eliberată de medicul veterinar (f. 69), rezultă că din evidențele deținute că din cele 7 ovine accidentate nu a decedat nicio ovină și că ovina de la poziția 7 a fost sacrificată a doua zi, din declarația persoanei vătămate și a ciobanului rezultă că ulterior au murit și alte oi dar că, deși exista obligația prezentării la medicul veterinar a oilor decedate pentru a se înregistra decesele, având în vedere că deplasarea la medic prezenta inconveniente financiare precum și timp pierdut, s-a preferat să se îngroape oile respective și să nu mai fie prezentate la medic. Faptul că persoana vătămată a păstrat crotariile oilor decedate și le-a montat la alte oi în viață, pentru a beneficia în continuare de indemnizațiile de la APIA pentru oile care, în realitate, au decedat ca urmare a acțiunii inculpatului, nu înseamnă că infracțiunea nu există. Existența infracțiunii și vinovăția inculpatului este dovedită, aceasta rezultă din probele administrate iar eventuala răspundere a persoanei vătămate pentru inducerea în eroare a APIA, nu face obiectul acestui dosar, reprezentantul Ministerului Public sesizându-se în acest sens.

În drept, fapta inculpatului B. C. care la data de 17.07.2012 a lovit intenționat mai multe ovine care se aflau la pășunat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omorâre a animalelor cu intenție faptă prev. de art. 2 alin. 1 din Legea 205/2004 iar potrivit legii în vigoare la data săvârșiri faptelor de art. 23 alin. 1 ind. 1 lit. c rap. La art. 6 alin.2 lit. a din Legea 205/2004.

Analizând cu prioritate cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de Ministerul Public prin reprezentant și însușită de apărătorul inculpatului, instanța a apreciat-o ca nefondată a respins-o pentru următoarele motive:

Potrivit art. 5 alin. 1 NCP dacă de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale care incriminează fapta săvârșită, prevăzând însă condiții de incriminare,de tragere la răspundere penală sau de sancționare diferite, se va aplica legea ca mai favorabilă.

În speța de față ne aflăm în prezența unei situații tranzitorii de intervenire a două legi care incriminează aceleași fapte, motiv pentru care instanța a apreciat că nu intervine o modificare al conținutului concret al acestora, diferind doar limitele de pedeapsă. În această situație, se pune problema aplicării art. 5 alin. 1 NCP iar nu a aplicării prevederilor art. 386 NCPP.

Având în vedere succesiunea de legi penale în timp de la momentul comiterii faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și până la momentul judecării acestora, în temeiul art. 5 Cod penal se impune a se analiza comparativ cele două legi penale, pentru a stabili legea mai favorabilă inculpatului.

Din perspectiva regimului sancționator mai favorabilă inculpatului este legea nouă. Potrivit legii penale în vigoare la data pronunțării hotărârii, limitele de pedeapsă sunt reduse, respectiv de la 3 luni la 1 an sau amendă spre deosebire de limitele speciale ale legii vechi care sunt mai ridicate, respectiv 6 luni la 3 ani sau amendă.

Din punct de vedere al individualizării pedepsei, mai favorabilă este legea penală veche. Astfel, instanța a apreciat că infracțiunea săvârșită de inculpat este mult prea gravă pentru a fi sancționată cu amendă motiv pentru care se va orienta spre o pedeapsă cu închisoarea. Chiar dacă limitele speciale ale pedepsei închisorii sunt mai ridicate pe legea veche, instanța apreciază că o pedeapsă de 8 luni închisoare este suficientă pentru reeducarea inculpatului. Acest cuantum al pedepsei se încadrează în limitele legale, indiferent de legea veche sau legea nouă. În cazul în care instanța ar individualiza pedeapsa potrivit legii noi și ar dispune amânarea executării pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, regimul sancționator ar fi mai grav întrucât noile prevederi impun ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să execute o muncă neremunerată în folosul comunității, obligație care nu este impusă de legea veche.

Față de aspectele menționate mai sus instanța a făcut aplicarea prevederilor Codului penal din 1968, reținând în urma aprecierii globale că aceasta este mai favorabilă.

În consecință în temeiul art. 5 Cod penal, reținând lege penală mai favorabilă inculpatului Codul penal 1969 și reținând vinovăția inculpatului instanța a dispus condamnarea inculpatului în baza art. 23 alin. 1¹ lit. c rap. la art. 6 alin. 2 lit. a din Legea nr. 205/2004 cu aplicarea art. 5 C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omorâre a animalelor cu intenție.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului instanța a avut în vedere dispozițiile art.74 alin.1 și 2 Cod penal, respectiv criteriile stabilite pentru aprecierea gravității infracțiunii și a periculozității infractorului, criterii prevăzute pentru individualizarea pedepsei și de legea veche - dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 Cod penal 1969.

Astfel, raportat la modul de comitere a faptei, rezultă că inculpatul a manevrat în viteză a autoturismul atât cu spatele cât și cu fața, intrând în turma de oi, fără a avea nici cea mai mică compasiune față de animale, fără a ține cont de faptul că rănește sau poate ucide mai multe animale, astfel că instanța apreciază că fapta este gravă și trebuie sancționată ca atare.

Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului care este în vârstă de 37 de ani, este căsătorit,, a urmat 12 clase, este administrator, are antecedente penale fiind condamnat penal și sancționat administrativ pentru infracțiuni de lovire. Din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune S., rezultă că este perfecționist și ambițios și se apreciază de inspectorii care au întocmit referatul că interesul și preocuparea pentru activitățile lucrative sunt excesive chiar obsesive, manifestându-se ca o dependență. Ca în orice alt tip de dependență patologică, desfășurarea în exces a acestei activități i-a alterat modul de relaționare, i-a creat schimbări ale dispoziției afective și i-a favorizat manifestările comportamentale impulsive, cu atât mai mult cu cât s-a confruntat cu probleme reale în viața sa.

Principalele probleme întâmpinate în acest context și perpetuate în timp au fost distrugerile suferite de culturile sale din cauza animalelor lăsate nesupravegheate și a furturilor suferite din culturi, înainte de a le recolta. Întrucât cheltuielile financiare făcute sunt extrem de mari – achitat_ de lei semințe și ierbicide, are de achitat și alte cheltuieli.

Pierderile suferite i-au cauzat stări de nervozitate accentuate, resimțite atât pe moment cât și ulterior prin acumularea nemulțumirilor și sentimentelor de răzbunare. Acestea au stat la baza majorității conflictelor în care inculpatul a fost implicat, de regulă ca urmare a unui prejudiciu. S-a susținut în referat că ineficiența reclamațiilor făcute la organele abilitate, vinovații primind de regulă amenzi, pe care nu le plătesc, l-a determinat să reacționeze și să-și facă singur dreptate, afirmând că „nu te mai poți apăra de distrugeri și furturi” Contextul în care a avut loc prezenta infracțiune are legătură cu situațiile descrise în referat. Se mai arată că nu resimte remușcare față de pierderea suferită de proprietarul oilor.

Imaginea inculpatului este oscilantă în comunitatea locală, fiind și detestat pentru conflictele în care sete implicat și apreciat de alții pentru hărnicia sa.

Instanța a apreciat că deși inculpatul avea dreptul să fie nemulțumit pentru distrugerile create la culturile sale, aceasta nu justifică gestul său de o mare cruzime de a intra în plin cu mașina în turma de oi. De altfel, din adresele emise de Poliție nu rezultă că persoanele vătămate ar fi fost implicate în vreo anchetă legată de distrugerile culturilor inculpatului. Din adresa de la fila 137 dosar, emisă de IPJ S., rezultă că la data de 24 aprilie 2014, inculpatul a formulat plângere împotriva persoanei vătămate G. F. și că în urma verificărilor s-a constat că până în anul 2013, inculpatul i-a închiriat inculpatului o suprafață de teren din cursul acestui an refuză să-i mai închirieze și au convenit ambii să se deplaseze la fața locului și să se delimiteze terenurile (137-138).

Pe parcursul procesului penal inculpatul nu a recunoscut fapta nu a despăgubit persoanele vătămate și și-a motivat gestul de pătrunderea oilor pe terenul său deși nu recunoaște că a omorât oile.

Având în vedere toate aceste împrejurări ce țin de persoana inculpatului, instanța reține că acesta prezintă o periculozitate sporită, că nu manifestă respect față de valorile sociale protejate de normele penale și întrevede activitatea infracțională ca un mod justificat de a-și face singur dreptate.

Având în vedere circumstanțele reale și personale reținute anterior, legea penală mai favorabilă reținută în cauză, limitele de pedeapsă prevăzute de legea veche și prev. art.396 alin.10 Cod procedură penală, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse de 8 luni închisoare față de inculpatul B. C. care la data de 17.07.2012 a lovit intenționat mai multe ovine care se aflau la pășunat pentru săvârșirea infracțiunii de omorârea animalelor cu intenție, faptă prev. de art. 23 alin. 11 lit. c rap. la art. 6 alin. 2 lit. a din Legea nr. 205/2004, va fi de natură a conduce la atingerea scopului preventiv și de reeducare al pedepsei, fiind un mijloc suficient pentru prevenirea comiterii de noi infracțiuni și pentru îndreptarea comportamentului inculpatului, prin formare a unei atitudini corecte a acestuia față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială .

În ce privește modalitatea de executare a pedepsei închisorii aplicate inculpatului instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.

Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 alin.l Cod Penal, respectiv: pedeapsa aplicată inculpatului este de 8 luni, așadar se încadrează în limita prevăzută la lit.a; inculpatul nu are antecedente penale fiind astfel respectată și cerința de la alin.1 lit.b); experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-l determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de normele legale și regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.

Prin urmare, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni, termen calculat potrivit prevederilor art.82 alin.1 Cod penal.

În același timp, având în vedere că pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea unor drepturi pe durata executării pedepsei, în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, instanța a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

Instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal, conform cărora săvârșirea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și dispunerea executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

Cu privire la latura civilă, instanța a reținut următoarele:

În faza de urmărire penală, persoana vătămată P. P. M. s-a constituit parte civilă cu suma de 1500 lei, contravaloarea a 3 ovine decedate.

Persoana vătămată G. F.-V. s-a constituit parte civilă cu suma de 4000 lei, contravaloarea ovinelor decedate.

În faza de judecată (f. 55), partea civilă G. F. V. a declarat în scris că se constituie parte civilă cu suma de 5.000.000 RON iar verbal, în ședința publică din 23 ianuarie 2014, a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 5000 lei reprezentând contravaloarea oilor omorâte de inculpat precum și cuantumul profitului pe care l-ar fi realizat dacă oile nu ar fi fost omorâte (f. 58).

La termenul de judecată din data de 18 iunie 2014, partea civilă G. F. și-a majorat pretențiile la 8000 lei menționând că în conformitate cu expertiza efectuată s-a stabilit contravaloarea ovinelor, s-a stabilit profitul net pe oaie în sumă de 263 lei /an iar întrucât au trecut doi ani de la savârșirea faptei, prețul pentru profitul net realizat pe cap de ovină este de 526 lei, astfel că totalul prejudiciului se ridică la 8000 lei având în vedere că au decedat 8 ovine.

Instanța, analizând probele administrate în cauză, a ajuns la concluzia că rezultă cu certitudine că au murit 10 oi din care 3 aparținând părții civile P. P. M. iar 7 aparținând părții civile G. F.-V.. Astfel, declarația părții civile în sensul că au fost 11 oi moarte se coroborează doar parțial cu declarația ciobanului (f. 64) care a declarat că medicul a constatat că 7 oi sunt rănite, 2- sau trei au căzut ulterior plecării medicului iar 2 le-a dus inculpatul cu mașina anterior. A declarat că au murit în total 7 sau 8 oi(nu era sigur că erau 8 oi) în care include și oaia sacrificată și al cărei cap a fost dus la medic. În acest număr nu se includ și cele două oi moarte pe care inculpatul li-a luat și le-a pus în mașină.

Din raportul de expertiză rezultă că prețul celor 7 ovine aparținând numitului G. F. V. se ridică la suma de 3800 lei iar prețul ovinelor aparținând părții civile P. P. M. este de 1800 lei. Profitul net pe oaie este de 263,8 lei/an. Expertul a precizat că prețurile din anul 2012 față de acela din 2013-2013 nu au suferit modificări de luat în seamă.

În consecință, în baza art. 19, 25 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art.1357 Cod civil, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă G. F.-V. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de cuantum de 7493.2 lei daune materiale .

În baza art.272 rap. La art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei totale de 550 lei cheltuieli judiciare către stat. Va obliga inculpatul la plata sumei de 3300 lei reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea părții civile G. F.-V..

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul B. C. solicitând instanței de control judiciar, admiterea căii de atac promovate, desființarea hotărârii atacate ca nelegală și netemeinică, deoarece probatoriul administrat în cauză nu a fost corect interpretat.

Astfel, inculpatul a solicitat a se dispune achitarea sa pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată în temeiul art.396 alin.5 raportat la art. 16 alin 1 lit.b CPP deoarece nu a comis fapta cu forma de vinovăție prevăzută de lege – intenția – ci din culpă.

Probele administrate dovedesc că inculpatul cu prilejul efectuării unei manevre de întoarcere cu spatele a autoturismului pe care îl conducea a accidentat oile părților vătămate și nu intenționat a condus mașina înspre turma de oi pentru a le omorî, ca răzbunare pentru faptul că au fost lăsate să pască pe un teren cultivat de el.

S-a mai solicitat ca declarația martorului B. G. să fie apreciată ca subiectivă această persoană, angajat al părții vătămate G. F., fiind direct interesată să de o declarație nesinceră.

Hotărârea atacată a fost criticată și în ceea ce privește modul de soluționare a laturii civile, deoarece probele administrate nu au dovedit cu certitudine numărul de ovine decedate ca urmare a acțiunii inculpatului.

În subsidiar, s-a solicitat reducerea pedepsei aplicate inculpatului având în vedere circumstanțele comiterii faptei

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat, și a dispozițiilor art. 420 și următoarele Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:

Contrar criticilor formulate de către inculpat prin apelul declarat, instanța fondului, în urma coroborării materialului probator administrat în faza de urmărire penală și cu prilejul cercetării judecătorești, a reținut, în esență, o stare de fapt corectă:

Astfel, din declarațiile:

- inculpatului B. C., fila 17, 20, 21 d.u.p. și 56 dosar fond - acesta relatând că a găsit oile părților vătămate pe terenul său cultivat cu ovăz și că nu le-a lovit intenționat cu mașina, ci din greșeală cauzând decesul a două dintre ele;

- părților vătămate - G. F. V.-fila 9-12 d.u.p. și 57 și 68 dosar fond și P. P. M. - fila 14 d.u.p. și fila 131 dosar fond – care au arătat că de la martorul B. G. au aflat că inculpatul a intrat cu jeep-ul în turma de oi, cauzând decesul mai multor ovine, respectiv 11, că vătămările suferite de ovine au fost constatate de medicul veterinar.

Partea vătămată G. F. a mai arătat că a fost căutat acasă de inculpat care i-a arătat cele 2 oi moarte, că împreună cu numitul C. Loaie s-a deplasat la locul producerii incidentului însă nu a observat distrugeri pe terenul cultivat de către inculpat.

- martorul B. G.- fila 22, 23, d.u.p. și f.64 dosar fond – care, în calitate de cioban la turma din care făceau parte și oile părților vătămate a arătat, în mod constant, atât în cursul urmăririi penale, cât și în condiții de oralitate și contradictorialitate cu prilejul audierii în fața instanței de judecată că în data de 16 iulie 2012 se afla cu oile la pășunat pe un teren situat între localitățile Huseni și Șimleu Silvaniei când inculpatul a lovit cu mașina mai multe oi și l-a amenințat cu moartea.

- martorul B. A.- fila 66 dosar fond- medic veterinar care a fost chemat de către partea vătămată G. F. să vină să examineze oile accidentate. Cu prilejul acesta a constatat că 7 oi erau accidentate, 2-3 erau în stare mai gravă restul fiind ușor rănite, stabilindu-se un tratament.

Martorul a întocmit la data de 12 iunie 2013 o adeverință – existentă la fila 24 d.u.p.- care cuprinde constatările făcute pe teren la data de 16 iulie 2012.

- din referatul de evaluare - filele 50-53 dosar fond întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul S. din care reiese că terenurile cultivate de către inculpat în repetate rânduri au suferit distrugeri datorită animalelor lăsate nesupravegheate și a furturilor.

- din adeverința 23/18 februarie 2014 emisă de Cabinetul Medical Veterinar B. A..

- din adresa nr. 2096/4 martie 2014 a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean S..

- din formularul de mișcare a animalelor - fila 88-89 dosar fond.

- din certificatul sanitar veterinar de transport - fila 90 dosar fond.

- din raportul de expertiză întocmit în cauză.

- din adresa nr._ din 2 decembrie 2014 emisă de Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor S., rezultă în opinia Curții, dincolo de orice dubiu, că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței și pentru care a fost condamnat în primă instanță.

Astfel, este de netăgăduit că în data de 16 iulie 2012 inculpatul s-a deplasat la terenul său în apropierea căreia păștea turma îngrijită de martorul B. G..

După cum reiese din declarația inculpatului și din declarația inculpatului și din referatul de evaluare, în trecut inculpatul a mai avut probleme cu recolte sau culturi distruse de animale lăsate nesupravegheate.

Este foarte probabil că și în acea zi oile păstorite de martor să fi intrat pe terenul inculpatului. Aceasta deoarece erau în număr mare - cca.500- iar martorul le supraveghea singur.

Este la fel de posibil ca acest lucru să nu se fi întâmplat, însă având în vedere experiențele anterioare ale inculpatului, acesta să fi perceput greșit realitatea și să aibă o atitudine agresivă.

Aceste aspecte sunt oricum, în opinia Curții, relativ lipsite de relevanță. Esențial este că inculpatul, iritat de faptele anterioare și de poziționarea turmei în apropierea terenului său, a avut o reacție exagerată suindu-se în jeep-ul personal și îndreptându-l spre ovine.

Că lucrurile s-au petrecut de această manieră reiese atât din declarația martorului ocular B., cât și din numărul mare de oi vătămate și mai ales de tipul leziunilor suferite de acestea – fracturi deschise, coaste rupte, mandibule fracturate.

Nu poate fi primită apărarea inculpatului că, efectuând o manevră de mers cu spatele, din culpă a accidentat oile.

Într-o astfel de situație după ce ar fi simțit primul impact cu o oaie, inculpatul ar fi trebuit să oprească mașina, lucru care, însă nu s-a întâmplat.

Este imposibil fizic ca o mașină - jeep – să vatăme grav un număr de 7 oi și să le provoace leziunile descrise de medicul veterinar în scriptele de la dosar.

Pentru aceste considerente va fi înlăturată apărarea inculpatului și vom constata că acesta, cu intenție directă, a ucis animalele, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina sa.

Pe de altă parte însă, probele administrate în cauză, au dovedit fără tăgadă că în urma activității ilicite a inculpatului au decedat doar 4 ovine dintre care 3 aparțineau părții vătămate G. F. și 1 părții vătămate P. P. M..

Acest aspect reiese din coroborarea judicioasă a întregului material probator administrat în cauză.

Astfel inculpatul, după comiterea faptei, a suit 2 oi moarte în mașina sa și le-a transportat la domiciliul părții civile G..

Din cele două oi aduse de inculpat, una aparținea lui P. P..

Celelalte 2 oi au decedat și au fost sacrificate în zilele următoare.

O dovadă deosebit de pertinentă în acest sens este adresa existentă la dosar din care rezultă că pentru o parte din oile declarate decedate de către părțile vătămate s-au încasat subvenții ca urmare a verificării crotaliilor, crotalii care se aflau pe animale vii.

Că părțile vătămate au luat crotaliile animalelor moarte și le-au aplicat unor animale vii tocmai pentru a încasa subvenția în mod nejustificat, nu este posibil legal și nici nu a fost dovedit.

Pentru toate aceste considerente Curtea va admite apelul declarat de inculpat.

Apreciind că, raportat la gradul de pericol social concret al faptei comise, la urmărire produse – decesul a 4 ovine, iar nu 10 cum a reținut instanța fondului – la persoana inculpatului care nu este la prima confruntare cu legea penală, la circumstanțele în care a fost comisă fapta – inculpatul a mai avut probleme cu animalele nesupravegheate, s-a adresat organelor abilitate însă fără rezultat – și la circumstanțele personale ale inculpatului, pedeapsa aplicată de instanța fondului este prea severă, o va reduce la un cuantum de 3 luni închisoare.

Instanța de apel consideră că această pedeapsă va fi suficientă pentru reeducarea inculpatului și formarea unei atitudini adecvate față de valorile ocrotite de legea penală.

Va fi menținută modalitatea de individualizare a executării pedepsei - suspendarea condiționată prevăzută de VCP – constatându-se întrunite condițiile art. 81 și următoarele VCP însă pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni.

Sub aspectul laturii civile va fi obligat inculpatul la plata sumei de 1613,31 lei daune materiale părții civile G. – valoarea a 3 ovine decedate stabilită prin expertiza de la dosar și a sumei de 500 lei daune materiale părții civile P. – valoarea unei ovine.

Cu privire la această parte civilă constatăm că a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 1.500 lei contravaloarea a 3 ovine. Dovedindu-se că doar 1 oaie a decedat urmare a activității ilicite a inculpatului i se va acorda 1/3 din suma solicitată, respectiv 500 lei.

Acțiunile civile formulate de către părțile civile au fost admise, în măsura dovedirii pretențiilor formulate, deoarece sunt îndeplinite condițiile răspunderii materiale delictuale: - fapta ilicită săvârșită cu vinovăție cauzatoare de prejudiciu, prejudiciu nereparat și legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii atacate vor fi menținute restul dispozițiilor acesteia, conform dispozitivului.

Văzând și prevederile art. 275 alin.3 CPP.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.421 pct.2 lit.a Cpp admite apelul declarat de către inculpatul B. C., domiciliat în ., jud. S. împotriva s.p. 88/30.06.2014 a Judecătoriri Șimleu Silvaniei pe care o desființează în parte, atât sub aspectul modalității de individualizare a aplicării pedepsei, cât și a modului de soluționare a laturii civile și pronunțând o nouă hotătâre în aceste limite:

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului B. C., fiul lui T. și M., n. la 27.04.1977 în Z., studii medii, cetățean român, căsătorit, domiciliat în ., jud. S., fără antecedente penale, CNP_ pentru comiterea infracțiunii de omorâre a animalelor cu intenție prev. de art.25 alin.1 lit.a din Lg. 205/2004 cu aplicarea art.5 NCP de la 8 luni închisoare la 3 luni închisoare.

Menține suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate prin prezenta, conform art.81,82 VCP pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni.

Atrage atenția inculpatului asupra art.83 VCP.

Reduce despăgubirile la plata cărora a fost obligat inculpatul B. C. de la 3.382,8 lei la 500 lei cu titlu de daune materiale părții civile P. M. P., domiciliat în Șimleu Silvaniei, ..15 și respectiv de la 7493.2 lei la 1613,31 lei cu titlu de daune materiale părții civile G. F. V.,domiciliat în com. Crasna, ..

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat cu prezentul apel rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de azi, 15 decembrie 2014.

PREȘEDINTEJUDECĂTOR

A. C. M. Ș.

GREFIER

M. B.

Red. M.Ș./M.N.

4 ex./20.01.2015

Jud.fond.-M. D.

← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 714/2014. Curtea de...		Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... →

Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 1161/2014. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 1161/2014. Curtea de Apel CLUJ