Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 95/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 95/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 11975/182/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.95/A/2014
Ședința publică din 18 februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. V. A., judecător
JUDECĂTOR: L. H.
GREFIER: L. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj – reprezentat prin
P. – S. D.
S-a luat spre examinare apelul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria Baia M., împotriva sentinței penale nr.2923/18.12.2013, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Baia M., privind pe inculpatul A. A. A., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia M. nr. 2368/P/2013 din 13.09.2013, pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul A. A. A. personal, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.V. A., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că-și menține declarațiile date până în acest moment procesual și nu mai are nimic de adăugat în plus la acestea.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelului.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă într-un cuantum sporit cu menținerea modalității de executare. Apreciază că pedeapsa aplicată este mult prea blândă raportat la fapta comisă, respectiv la valoarea alcoolemiei și cazierul auto care conține aspecte nefavorabile acestuia. Consideră că legea penală mai favorabilă este cea veche prin prisma dispozitiilor art. 81C.pen., astfel că solicită majorarea pedepsei.
Apărătorul inculpatului consideră că legea penală mai favorabilă este cea veche astfel că solicită admiterea ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe având în vedere că există circumstanțe atenuante, având în vedere vârsta acestuia și situația în care inculpatul și-a însușit fapta. În concluzie, consideră că pedeapsa aplicată este suficientă motiv pentru care solicită respingerea apelului parchetului. Cu onorar din FMJ.
Inculpatul A. A., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său arătând că regretă comiterea faptei.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 2923 din 18 decembrie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Baia M., a fost condamnat inculpatul A. A. A., fiul lui A. și I., născut la data de 04.01.1984 în Baia M., jud. Maramureș, CNP_, cetățean român, 12 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, reprezentant vânzări, fără antecedente penale, domiciliat în Baia M., ./8, jud. Maramureș, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 cu incidența dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, la pedeapsa închisorii de 1 an.
În baza art. 81 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 3 ani.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C.pen..
S-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a C.pen. și s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare conform art. 71 alin. 5 C.pen..
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească suma de 450 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul parțial pentru avocat oficiu C. O., ce s-a virat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia M. nr. 2368/P/2013 din 13.09.2013 a fost trimis în judecată inculpatul A. A. A. sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 modificată și republicată.
S-a reținut în conținutul actului de acuzare faptul că inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice, a condus autoturismul personal, provocând un accident de circulație.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii ce a format obiectul actului de inculpare și a solicitat judecarea sa în baza procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției, prevăzută de art. 320 ind. 1 Cod procedură penală.
Examinând Rechizitoriul procurorului în raport cu probele administrate în cauză, Judecătoria a reținut în fapt următoarele:
La data de 11.05.2013, în jurul orei 3:00, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca Chevrolet Spark, cu numărul de înmatriculare_, pe care l-a condus de pe . Baia M. înspre Orașul Baia Sprie, unde, la un moment dat, în timp ce rula pe . brusc, răsturnându-se în șanțul situat pe partea dreaptă a carosabilului.
În urma acestui incident, la fața locului a sosit un echipaj al poliției și, întrucât inculpatul emana miros de alcool, a fost testat cu aparatul etilotest marca Dragger la ora 3:13, care a indicat o valoare de 1,04 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Centrul de Permanență Baia Sprie, unde i-au fost recoltate două probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Potrivit Buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr._ din 11.05.2013 al Serviciului Medico-Legal Județean Maramureș, inculpatul A. A. A. a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 2,00 g%o la prima probă recoltată la ora 3:40, respectiv 1,90 g%o la cea de-a doua probă recoltată la ora 04:40 (f. 18 dos.u.p.).
În drept: Fapta inculpatului A. A. A., astfel cum a fost probată și recunoscută, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 cu incidența dispozițiilor art. 320 ind. 1 Cod procedură penală.
Vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii ce i-a fost reținută în sarcină a fost pusă în evidență prin administrarea următoarelor mijloace de probă: procesul verbal de constatare a infracțiunii, procesul verbal de aducere la cunoștință a inculpatului, rezultatul aparatului etilotst, cazier judiciar, cazier auto, Buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr._/11.05.2013 al Serviciului Medico-Legal Județean Maramureș, declarațiile martorului B. F. M., precum și propriile declarații detaliate ale inculpatului.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 C.pen. respectiv: lipsa antecedentelor penale, pericolul social concret al faptei reflectat și în valoarea alcoolemiei testate, precum și atitudinea inculpatului în raport cu autoritățile judiciare, toate aceste aspecte determinând aplicarea unei pedepse orientate peste minimul special prevăzut de lege.
Pentru individualizarea judiciară a executării pedepsei Judecătoria a apreciat în raport cu împrejurările concrete ale speței și cu nevoile de apărare socială, faptul că scopul pedepsei va putea fi atins și fără executarea acesteia, sens în care s-a dat eficiență prevederilor art. 81 C.pen..
Inculpatului i s-a interzis dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a C.pen., fapta acestuia fiind incompatibilă cu respectul și încrederea pe care comunitatea le datorează autorităților publice, pedepse accesorii a căror executare va fi suspendată pe durata termenului de încercare.
Fiind în culpă procesuală inculpatul a suportat cheltuielile judiciare avansate de stat în procesul penal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria BAIA M., recurs care a fost recalificat în apel potrivit art. 10 al. 2 din Legea nr. 255/2013 de punere în aplicare a Codului de procedură penală.
P. de pe lîngă Judecătoria Baia M. a criticat sentinta atacată ca fiind netemeinciă si a solicitat casarea hotărârii recurate și pronuntarea unei decizii prin care să se dispună majorarea pedeapsei, cu menținerea modalității de executare și a celorlalte dispoziții ale sentinței recurate cu motivarea că sanctiunea aplicată de instanta de fond nu reflecta gradul de pericol social al infractiunii comise rezultând din valoarea ridicată a alcoolemiei, precum si persoana inculpatului care, astfel cum rezultă din cazierul auto al acestuia, a mai fost sanctionat pentru încălcarea normelor privind circulatia rutieră (f.16 dos.u.p.).
Analizând sentinta penala atacata, în raport cu actele si lucrarile dosarului, precum si din oficiu, potrivitt art. 417 al. 2 N.C.proc.pen., sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constata următoarele:
Instanta de fond a stabilit o situatie de fapt conforma probatoriului administrat în faza de urmarire penala, pe care l-a evaluat în mod just, inclusiv prin raportare la declaratiile inculpatului, care a recunoscut-o întocmai, optând pentru desfasurarea judecatii potrivit procedurii simplificate, bazata pe recunoasterea vinovatiei, în conditiile reglementate de art. 320/1 V.C.proc.pen. (actualmente, art. 374 al. 4, 375, 377, 396 al. 10 N.C.proc.pen.)
Astfel, s-a retinut în mod corect că în data de 11.05.2013, în jurul orei 3:00, inculpatul a condus autoturismul marca Chevrolet Spark, cu numărul de înmatriculare_ de pe . Baia M. înspre Orașul Baia Sprie, având în sânge o alcoolemie de 2,00 g%o la prima probă recoltată la ora 3:40, respectiv 1,90 g%o la cea de-a doua probă recoltată la ora 04:40 astfel cum acest fapt a fost dovedit cu Buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr._ din 11.05.2013 al Serviciului Medico-Legal Județean Maramureș (f. 18 dos.u.p.).
Mai rezultă că urmare a unei manevre defectuoase ( a frânat brusc în timp ce rula pe . răsturnat în șanțul situat pe partea dreaptă a carosabilului.
Deși pe baza stării de fapt reținute s-a dat o încadrare juridică legală infracțiunii comise de inculpat, Curtea consideră că pedepsa stabilită de către instanța de fond, sub aspectul cuantumului, nu reflectă în mod just gradul de pericol social concret al faptei comise, făcându-se o greșită aplicare a dispozițiilor art. 72 V.C.pen. (actualmente art. 74 N.C.pen.).
Se impune a sublinia că durata pedepselor si modalitatea de executare trebuie privite din perspectiva art. 52 V.C.pen. (actualmente art. 3 din Legea nr. 254/2013.), referitor la pedeapsă și scopul acesteia.
Potrivit textului legal indicat, scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni trebuie să se realizeze nu doar pentru cel căruia i se aplică o pedeapsă care este menită să asigure constrângerea și reeducarea inculpatului (așa numita “prevenție specială”), ci și pentru ceilalți destinatari ai legii penale- care sub amenințarea cu pedeapsa prevăzută în norma penală își conformează conduita socială la exigențele acesteia (așa numita “prevenție generală”). Scopul imediat al pedepsei se realizează prin funcția de constrângere a pedepsei (care implică o privațiune de drepturi la adresa inculpatului), funcția de reeducare (care implică înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului), dar și prin funcția de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecți de drept penal să evite săvârșirea de noi infracțiuni, datorită consecințelor la care se expun.
Or, pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul definit de legiuitor, aceasta trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care în mod real îl prezintă persoana inculpatului, dar și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Prin urmare este stabilit cu valoare de principiu că atingerea dublului scop educativ și preventiv al pedepsei este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia, revenind instanței de judecată datoria asigurării unui echilibru real între gravitatea faptei și periculozitatea infractorului, precum și durata și modalitatea de executare a sancțiunii pe de altă parte.
Infracțiunile prevăzute de OUG nr.195/2002, (actualmente, art. 334 al. 1 N.C.pen.) fac parte din categoria infracțiunilor de pericol ce ocrotesc relațiile sociale care asigură normala desfășurare a circulației pe drumurile publice, dar în condiții de securitate pentru traficul rutier și pietonal. Astfel de fapte, pot avea consecințe imprevizibile, de cele mai multe ori soldate cu vătămări grave ale unor persoane sau bunuri.
Chiar dacă inculpatul a avut o poziție sinceră și a colaborat în toate fazele procesului penal, nu posedă antecedente penale, a manifestat regret și posedă un loc de muncă nu poate fi ignorat faptul că a condus un autoturism pe drumurile publice având în sânge o alcoolemie exagerat de ridicată, pe o . o oră târzie cand oboseala si efectele consumului de alcool au diminuat considerabil abilitatile si capacitatea inculpatului de a reactiona, astfel că se impune aplicarea unei sancțiuni severe, atât sub aspectul naturii, cât și a cuantumului.
Totodată, nu poate fi ignorat faptul că inculpatul a încălcat flagrant norme elementare care reglementează siguranța traficului rutier, urmarea constând în punerea în pericol grav a siguranței rutiere si pietonale si, din această perspectivă, stabilirea unei pedepse mai severe se impune.
Din perspectiva art. 5 N.C.pen. legea penală mai favorabilă este vechea reglementare raportat atât la limitele speciale de pedeapsa, cât si la sanctiunea aplicabilă.
Așa fiind, Curtea concluzionează că o pedeapsă de 1 (un) an si 8 (opt) luni închisoare si a cărei executare să fie suspedată conditionat în temeiul art. 81 și 82 V.C.pen. este o sanctiune justă și proporțională, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și finalitatea acesteia, respectiv exemplaritatea și prevenția specială și generală înscrise în art. V.52 C.pen.
Pentru aceste motive, în baza art. 421 pct. 2 lit. a N.C.proc.pen. se va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Baia M., iar sentinta penala atacata se va desfiinta în ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului.
Judecând,, se va condamna inculpatul în baza art. 87 al.1 din OUG 195/2002 (în prezent, art. 334 al. 1 N.C.pen. ) cu aplicarea art. 320 ind. 1V.C.proc.pen. (actualmente art. 374 al. 4, 375, 377, 396 al. 10 N.C.proc.pen.) la pedeapsa 1 (un) an si 8 (opt) luni închisoare .
Potrivit art. 71 V.C.pen. de la data rămânerii definitive a sentintei si până la executarea acesteia inculpatul va fi lipsit de drepturile prev. de art. 62 lit. a teza II V.C.pen.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie în prezenta cauză, Curtea reține că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale a inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a din C.pen, ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității- motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis pe perioada executării pedepsei aplicate.
În baza art. 81, 82 V.C.pen. se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenul de încercare de 3 ani si 8 luni, Curtea apreciind că scopul legii penale poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului.
Vor fi mentinute restul dispozitiilor sentintei penale atacate.
Inculpatului i s-a asigurat asistentă juridică din oficiu astfel că în baza art. 272 N.C.proc.pen. se va stabili suma de 200 lei onorar pentru apărătorul din oficiu ce se va avansa din FMJ.
În temeiul art. 275 al. 3 N.C.proc.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Baia M. împotriva sentinței penale nr. 2923 pronunțată la 18 decembrie 2013 de Judecătoria Baia M. pe care o desființează numai în ce privește cuantumul pedepsei aplicate si a termenului de încercare si pronunțând o nouă hotărâre:
Condamna inculpatul A. A. A. la 1 an si 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 87 al.1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cod proc.penală.
Stabilește un termen de încercare de 3 ani si 8 luni.
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj 200 lei onorariu ce va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18 februarie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. V. A. L. H.
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M
4 ex./06.03.2014
Jud.fond. O. F.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006.... → |
|---|
