Violenţa în familie. Art.199 NCP. Decizia nr. 905/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 905/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 27-10-2014 în dosarul nr. 16435/211/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.905/A/2014
Ședința nepublică din 27 octombrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. Ș., judecător
JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de apel Cluj reprezentat prin PROCUROR – O. C. T.
S-a luat spre examinare apelul declarat de inculpatul C. D. împotriva sentinței penale nr.1004 din 1 octombrie 2014 a Judecătoriei Cluj-N., pronunțată în dosar nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie prev. de art.199 al.1 C.pen. rap.la art.194 al.1 lit.b C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. D. în stare de arest, asistat de apărător ales, av. Bârla N. P. și partea vătămată C. G. asistată de apărător ales, av. M. I., ambii avocați din cadrul Baroului Cluj, cu delegațiile la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, având în vedere obiectul cauzei, la întrebarea instanței, dacă se apreciază oportun ca ședința de judecată să fie declarată nepublică, apărătorii inculpatului și părții vătămate arată că părțile nu se simt afectate în vreun fel dacă prezenta cauză este soluționată în ședință publică.
La întrebarea instanței, inculpatul C. D. arată că își însușește apelul declarat de către apărătorul său, pe care îl menține.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea apelului.
Apărătorul ales al inculpatului C. D. solicită admiterea apelului declarat de inculpat, desființarea sentinței atacate și pronunțând o nouă hotărâre, a se da o eficiență maximă criteriilor de individualizare a pedepsei cu reținerea circumstanțelor atenuante și, în consecință, a se dispune, în principal, diminuarea pedepsei aplicate, iar ca modalitate de executare a acesteia, a se face aplicarea art.91 și urm. C.pen., cu privire la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în subsidiar, diminuarea pedepsei aplicate și aplicarea față de inculpat a unei pedepse egale în cuantum cu perioada executată în regim de arest preventiv.
În susținerea apelului arată că hotărârea primei instanțe este criticată doar sub aspectul laturii penale a cauzei, apreciind că instanța de fond nu a dat eficiență maximă criteriilor de individualizare a pedepsei, aceasta conducând în final către o pedeapsă în regim de executare în cuantum de 2 ani și 6 luni.
Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă, a beneficiat de prev.art.375 C.pr.pen., prin actele depuse la dosar demonstrând respectul față de societate în comunitatea din care face parte, având obligații față de aceasta prin contractarea unor credite, care prin neplată, pe perioada executării pedepsei în regim de detenție, ar avea efecte negative.
De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul a achitat prejudiciul cauzat părții vătămate, este la prima confruntare cu lega penală astfel că scopul pedepsei poate fi atins și cu aplicarea unei pedepse suspendată sub supraveghere.
Având în vedere susținerile apărătorului ales al inculpatului, la întrebarea instanței, inculpatul C. D. arată că este de acord să presteze muncă în folosul comunității, poziția sa fiind consemnată în procesul verbal aflat la dosar fila 16.
Apărătorul ales al părții vătămate C. G. solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale arată că în speță este vorba despre acte de violență în familie care au persistat pe o perioadă de circa 10 ani și s-au amplificat în ultimii 5 ani, acte de violență în urma cărora s-a ajuns la un număr de 180 zile de îngrijiri medicale.
Solicită a se avea în vedere că atât în rechizitoriu, cât și în hotărârea instanței de fond, se prezintă detaliat modul în care s-au produs aceste violențe, prima instanță prezentând în considerentele hotărârii toate motivele de fapt și de drept, care au dus la aplicarea unei pedepse corect stabilită.
În ce privește susținerile inculpatului, arată că deși este posibil ca în societate inculpatul să aibă un comportament ireproșabil, în familie a dat dovadă de o atitudine agresivă.
În concluzie, solicită respingerea apelului declarat de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, în ceea ce privește modalitatea în care instanța a dat eficiență criteriilor de individualizare și a stabilit pedeapsa inculpatului, cu executare în regim de detenție.
De asemenea, în mod corect instanța de fond a ținut seama de toate împrejurările care caracterizează fapta comisă, de datele și conduita inculpatului, valorile sociale ocrotite prin lege, precum și de gravitatea și urmările faptei comise de inculpat.
Solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Inculpatul C. D. având, ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului și aplicarea unei pedepse cu suspendare, pentru a-și ajuta familia și a achita creditele contractate.
CURTEA
Prin sentința penală nr.1004 din 1 octombrie 2014 a Judecătoriei Cluj-N., pronunțată în dosar nr._ , s-a dispus:
În temeiul art. 199 alin.1 CP rap la art. 194 alin.1 lit.b CP în conditiile art. 396 alin.10 CPP condamnarea inculpatului C. D. ( arestat preventiv), fiul lui V. și M., născut la data de 03.01. 1971 în ., în prezent aflat în Centru de Reținere și Arestare Preventivă Cluj, cu domiciliul în mun. Cluj – N., ., ., identificat prin. C.I. . nr._ și prin C.N.P._, necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie.
În temeiul art. 67 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b, n, alin.2, 3 și 5 CP s-au interzis inculpatului dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu victima C. G., cu domiciliul în mun. Cluj-N., . . sau de a se apropia de aceasta, în afara situațiilor necesare desfășurării procedurilor judiciare, ca pedeapsă complementară pe o perioadă de 3 ani, care va curge în condițiile art. 68 alin. 1 lit. c CP.
În temeiul art. 65 alin. 1 CP rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b, n, alin.2, 3 și 5 CP s-au interzis inculpatului dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu victima C. G., cu domiciliul în mun. Cluj-N., . . sau de a se apropia de aceasta, în afara situațiilor necesare desfășurării procedurilor judiciare, ca pedeapsă accesorie, pedeapsă ce se va executa în condițiile art. 65 alin. 3 CPP.
În temeiul art. 399 alin. 1 CPP s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În temeiul art. 72 alin. 1 CP s-a dedus din pedeapsa stabilită perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 9 iulie 2014 la zi.
În temeiul art.397 alin. 1 CPP rap. la art. 19 alin. 1 CPP, art. 23 alin.3 CPP cu referire la art. 1357 și art. 1391 C.civ. s-a admis acțiunea civilă promovată în cadrul procesului penal de persoana vătămată C. G. și a fost obligat inculpatul C. D. să plătească părții civile suma de 80.000 lei cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale.
În temeiul art. 274 alin.1 CPP a fost obligat inculpatul la plata sumei de 650 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În temeiul art.276 alin. 1 și 3 CPP a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei către partea civilă cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de aceasta.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. emis in dosar nr. 6990/P/2014 la data de 22.07.2014 si înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-N. sub nr._ /24.07.2014 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de arest preventiv a inculpatului C. D. pentru săvârșirea infracțiunii de violență in familie prev. și ped. de art. 199 alin.1 Cod Penal rap. la art. 194 alin.1 lit.b Cod Penal.
S-a reținut în esență în actul de sesizare al instanței sub aspectul acuzației in sarcina inculpatului că la data de 08.07.2014, în jurul orei 21:00 a agresat-o fără motiv pe soția sa, persoana vătămată C. G., aplicându-i numeroase lovituri cu pumnul, în special în zona feței, rupându-i tricoul, târând-o de păr prin casă și cauzându-i astfel leziuni ce au necesitat spre vindecare un număr de 180 de zile de îngrijiri medicale (rupându-i dinții din față).
Starea de fapt reținută de către organul de urmărire penală a fost probată cu mijloacele de proba constând în: declarația persoanei vătămate (f.8-9); certificatul medico-legal nr. 3787/I/a/967/09.07.2014 emis de I.M.L. Cluj–N. (f. 13); declarația dată de C. D. în calitate de inculpat (f. 14-15); declarația dată de C. D. în calitate de suspect (f. 18); declarația martorului F. A. I. de la f. 33-34; declarația martorului G. N. de la f. 35-37; declarația martorului P. A. M. de la f. 38-39; procesul verbal din data de 21.07.2014 de la f. 40; planșa fotografică cu nr._/RVR/09.07.2014 cu aspectele fixate cu ocazia examinării fizice a persoanei vătămate C. G. din data de 09.07.2014 (f. 42-45); procesul verbal de ridicare din data de 10.07.2014, ora 08:30 de la f. 47; procesul verbal din data de 18.07.2014 de la f. 48, având ca anexă planșa fotografică nr._/RVR/18.07.2014 de la f. 49-53; fișa de cazier judiciar a inculpatului C. D. de la f. 54.
În timpul urmăririi penale inculpatul nu a recunoscut decât în parte infracțiunea săvârșită, fără însă a depune vreun minim efort de a-și asuma infracțiunea săvârșită, încercând cu ocazia audierilor din fața procurorului, respectiv din fața judecătorului de drepturi și libertăți să minimalizeze fapta săvârșită, iar persoana vătămată a declarat la data de 18.07.2014 că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 102.100 lei, din care suma de 80.000 lei reprezintă daune morale, iar suma de 22.100 lei reprezintă daune materiale, defalcate după cum urmează: suma de 21.600 lei reprezintă contravaloarea celor 180 de zile de îngrijiri medicale, respectiv suma de 500 lei reprezintă contravaloarea cheltuielilor ocazionate cu deplasările la poliție și la medic, precum și contravaloarea certificatului medico-legal (f. 9 dos UP).
Tot în cursul urmăririi penale prin ordonanța organelor de cercetare penala din data de 09.07.2014, ora 16:45 s-a dispus luarea măsurii preventive a reținerii pe o durată de 24 de ore față de suspectul C. D.(f. 30 dos UP) iar prin încheierea penală nr. 49/C/10.07.2014 pronunțată în dos. nr._/211/2014 judecătorul de drepturi si libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj–N. a dispus arestarea preventivă a inculpatului C. D. pe o perioadă de 20 de zile, începând de la 10.07.2014 și până la 29.07.2014 (f. 22-26 dos UP ), emițându-se în acest sens mandatul de arestare preventivă nr. 43/UP/10.07.2014 (f. 20-21 dos UP).
Măsura preventiva a arestării a fost verificata sub aspectul legalității si temeiniciei in procedura camerei preliminare fiind menținuta prin încheierile penale nr. 874/25.07.2014 și nr. 906/19.08.2014 ambele pronunțate de judecătorul de camera preliminara si mai apoi in faza de debut a judecății, prin încheierea penala nr. 5 din data de 17.09.2014( f. 14, 16-19 dos I).
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 16.09.2014 definitivă la aceeași data, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras în baza art. 374 Cod Procedura Penala a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod Procedura Penala, iar în urma răspunsului afirmativ a acestuia, a procedat la audierea inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art. 375 Cod Procedura Penala, declarația acestuia fiind consemnata si atașată la dosar( f. 48 dos I).
Judecarea cauzei s-a făcut potrivit procedurii de judecată a recunoașterii învinuirii în conformitate cu prevederile art. 349 alin.2 si art. 374 alin.4 Cod Procedura Penala având in vedere solicitarea inculpatului care, asistat fiind de către apărătorul sau ales, a arătat in ședința publica din data de 26.09.2014 ca solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, declarația acestuia luata în conformitate cu dispozițiile art. 375 Cod Procedura Penala, fiind consemnata si atașată la dosar( f. 40-41 dos I).
Anterior citirii actului de sesizare persoana vătămată C. G. s-a constituit parte civilă in procesul penal cu suma de 80.000 lei reprezentând daune morale ( f. 22-27 dos I).
S-au mai depus la dosar cazierul judiciar actualizat a inculpatului precum și înscrisuri în circumstanțiere.
Analizând materialul probator instanța a reținut:
Cu privire la starea de fapt
Organele de cercetare penală din cadrul Politiei mun. Cluj-N.- Biroul Investigatii Criminale au fost sesizate de persoana vătămată C. G. la data de 09.07.2014, aceasta învederând că la data de 08.07.2014, în jurul orei 21:00, în timp ce se afla în locuința sa, a fost agresată de soțul său, C. D., fiind lovită în repetate rânduri cu pumnii în zona feței, cauzându-i-se leziuni ce au necesitat spre vindecare un număr de 180 de zile de îngrijiri medicale (f. 7 dos UP).
Astfel, din declarația persoanei vătămate C. G. data a doua zi dupa incident (f. 8-9 dos UP) rezultă că în seara zilei de 08.07.2014, în jurul orei 21:00 a fost bătută de soțul său, inculpatul C. D. care o acuza de infidelitate și se afla sub influența băuturilor alcoolice. Deși a încercat să nu interacționeze cu el, acesta a lovit-o cu pumnii în zona capului și a feței, i-a rupt tricoul, a târât-o de păr prin casă, a aruncat la un moment dat și cu o scrumieră în direcția acesteia, vizând zona capului.
Din descrierea oferită de persoana vătămată în cuprinsul declarației date rezultă ferocitatea atacului la care aceasta a fost supusă de propriul său soț. Astfel, urmare a loviturilor primite, majoritatea în cap, „în mod special în zona feței” „în mod sistematic, preț de câteva minute”, inculpatul lovind „cu pumnii, ca într-un sac de box”, persoanei vătămate i-au fost rupți dinții din față, astfel că aceasta a arătat că la un moment dat îți ținea în mână propria dantură.
Gravitatea agresiunii este subliniată și prin declarația martorei F. A. I., nașa de cununie a celor doi soti (f. 33-34 dos UP), care a arătat in fata organelor de cercetare penala că inculpatul a practicat în tinerețe sporturi de contact (karate), obținând chiar centura maro.
De asemenea, persoana vătămată a mai arătat că în încercarea de a evita loviturile aplicate, a fugit prin casă, fiind însă urmărită de cel care la momentul căsătoriei și-a asumat obligația de a-i oferi sprijin și protecție, refugiindu-se într-un final într-un parc situat în apropierea locuinței.
Din certificatul medico-legal nr. 3787/I/a/967/09.07.2014 eliberat de IML Cluj-N. rezulta ca persoana vătămată a fost supusa examinării la data de 09.07.2014 prilej cu care s-a constatat ca aceasta prezenta o tumefiere a buzei superioare de culoare violacee, mucoasa vestibulului bucal este de aceeași culoare corespunzător incisivilor superiori, mucoasa vestibulară a procesului alveolar este puternic infiltrată cu sânge precum și o echimoză violacee de 2/1 cm la nivelul vestibulului buzei inferioare; diagnosticul stabilit fiind acela de TMF prin agresiune, avulsie traumatica parțiala a 1.1 si 2.1 pe fond de paradontopatie marginală cronica progresiva. contuzie superioara parodontala 1.2, contuzie parodontala labiala superioara, toate aceste leziuni fiind produse prin lovire cu un corp dur si necesitând pentru vindecare un număr de 180 zile de îngrijiri medicale( f. 13 dos UP). Din conținutul aceluiași act medical se constata ca s-a reușit imobilizarea 1.2, 1.1, 2.1 cu atela vestibulara din compozit recomandându-se urmărirea evoluției stării persoanei vătămate în vederea stabilirii vitalității dinților frontali, deducându-se astfel că la Clinica de Chirurgie maxilo-facială s-a reușit implantarea dinților victimei. De altfel, audiată fiind la data de 18.07.2014 (f. 9 dos UP), persoana vătămată a arătat că se prezintă în continuare la Clinica de Chirurgie Maxilo-Facială, unde i-a fost fixată o proteză provizorie, pe care din spusele medicului trebuie să o poarte 6 luni.
Imediat după incident persoana vătămată a fost nevoită să părăsească locuința conjugală, din declarația martorei F. A. I., rezultând că atât persoana vătămată cât și fetița celor doi au dormit în apartamentul ei în noaptea de 08/09.07.2014 și că a doua zi, când a mers să ia lucruri din apartamentul de pe .-a reproșat inculpatului comportamentul avut față de soția sa, l-a observat pe acesta că a început să plângă și l-a auzit declarând că îi pare rău de ce a făcut. Aceeași martora a mai arătat că a fost sunată la data de 08.07.2014 de către persoana vătămată, aflând astfel că inculpatul a bătut-o foarte rău, rupându-i dinții, fapt constatat la scurt timp de aceasta personal, intrucat s-a deplasat în părculețul în care s-a refugiat victima, găsind-o pe aceasta foarte speriată și cu fața umflată, mai ales în zona gurii.
Organele de cercetare penală la data de 10.07.2014 au procedat la ridicarea de la persoana vătămată a tricoului pe care îl purta la momentul agresiunii ( proces verbal - f. 47 dos UP ), constatându-se că acest tricou prezintă două rupturi ( proces verbal - f. 48 dos UP) și că pe toată suprafața tricoului se puteau observa mai multe pete de diverse dimensiuni de culoare brun – roșcată, astfel cum rezultă și din planșele foto aflate la dosar - imaginile nr. 4-9 (f. 49-53 dos UP).
Părțile s-au căsătorit la data de 18.09.1993, însă relația dintre aceștia a fost presărată cu incidente violente ( verbale si fizice) de mai mica intensitate, momentul culminant reprezentându-l incidentul din data de 08.07.2014 .
Astfel, din declarațiile martorilor G. N., vecin cu familia C. și P. A. M., sora persoanei vătămată, rezultă că aceasta din urma era în mod frecvent agresată de soțul său, mai ales pe fondul consumului de băuturi alcoolice. Astfel, martorul G. Nicoalae, a arătat că persoana vătămată își găsea adesea refugiu în apartamentul său, urmare a agresiunilor exercitate de inculpat, agresiuni pe care acesta le-a motivat până în urmă cu patru ani prin aceea că sora persoanei vătămate (martora P.) locuia cu ei (f. 35-37 dos UP). De altfel, acest aspect este subliniat și prin declarația martorei P. A. M. (f. 38-39 dos UP), care a arătat că a locuit în apartamentul de pe . anul 2010, constatând anterior că începând cu anul 2008-2009, pentru motive minore, inculpatul a devenit violent atât verbal cât și fizic, în special pe fondul consumului de alcool. Din declarația acestei martore se mai constată lipsa de cenzură de care a dat dovadă inculpatul, întrucât acesta își agresa „femeia iubită” chiar în prezența martorei, respectiv în prezența fetiței lor, C. A..
Mai mult, martorul G. N. a mai arătat în cuprinsul declarației sale data in fata organelor de cercetare penală (f. 36-38 dos UP) că inculpatul a exercitat agresiuni împotriva persoanei vătămate și după ce martora P. a părăsit domiciliul lor și a precizat că de câteva ori a observat-o pe d-na C. G. sângerând la gură sau având părul smuls, motiv pentru care a încercat să-l tempereze pe inculpat, avertizându-l că va declara în calitate de martor în ipoteza existenței unui dosar penal. De asemenea, martorul face referire în declarația dată la mesaje tip „SMS” primite de persoana vătămată de la soțul său, prin care acesta o amenința că „îi rupe gâtul”, respectiv că „îi smulge beregata”.
Aceste agresiuni anterioare infracțiunii ce face obiectul judecatii de fata sunt relatate și de persoana vătămată (f. 8-9 dos UP), din declarația căreia se deduce că a fost agresată de către soțul său în mod repetat, însă a tolerat acest comportament de dragul fiicei lor și de rușine, în speranța că va reuși să se înțeleagă cu inculpatul, aceasta arătând că agresiunile anterioare nu au atins nivelul de intensitate al incidentului din data de 08.07.2014, subliniind însă că în cursul anului 2006, soțul său i-a rupt nasul.
Audiat fiind în cauză in cursul urmăririi penale, inculpatul s-a prevalat inițial de dreptul al tăcere, însă în fața procurorului a arătat că regretă fapta comisă pe care o recunoaște. Solicitându-i-se lămuriri, inculpatul a arătat că la data de 08.07.2014, în jurul orei 21:00 a lovit-o pe soția sa o singură dată cu palma peste gură, astfel că acesteia i-a picat lucrarea dentară pe care o avea pe maxilar în partea frontală. Inculpatul a negat că în aceeași împrejurare ar fi târât-o de păr pe persoana vătămată prin casă sau că ar fi agresat-o în alt fel. De asemenea, inculpatul a negat că i-ar fi rupt tricoul persoanei vătămate, susținând că acest articol vestimentar a fost rupt cu ocazia unei alte agresiuni, în care și-a prins soția de cap și i-a solicitat să îl lase în pace. Întrebat fiind dacă în mod obișnuit își agresează soția, inculpatul a arătat că se întâmplă des întrucât persoana vătămată ar dori să fie agresată pentru a avea motiv de divorț. De asemenea, inculpatul a arătat că nu mai ține minte motivul pentru care a agresat-o pe persoana vătămată în data de 08.07.2014, însă arată că aceasta „precis a spus ceva”, pentru că altfel nu ar fi lovit-o.
Aceasta declarație a inculpatului este infirmată în mare parte de ansamblul materialului probator administrat ulterior în cauză, neputându-se reține că acesta ar fi lovit-o în data de 08.07.2014 pe persoana vătămată o singură dată, în condițiile în care din planșa fotografică realizată cu ocazia examinării fizice (f. 42-45 dos UP) rezultă că d-na C. prezenta la data de 09.07.2014 leziuni nu doar la nivelul cavității bucale, dar și la nivelul brațului și gambei drepte.
De asemenea, nu se poate da crezare susținerii inculpatului în sensul că urmare a loviturii aplicate s-ar fi desprins o lucrare dentară amplasată în partea frontală, date fiind constatările medico-legale (f. 13 dos UP) care fac referire la necesitatea efectuării unor controale periodice în vederea stabilirii vitalității dinților frontali.
Cu toate acestea, inculpatul a recunoscut faptul că și-a agresat frecvent soția, arătând însă în mod îngrijorător că frecvența agresiunilor se datorează însăși persoanei vătămate, care „abia așteaptă” să fie bătută pentru a avea motiv să divorțeze. În mod similar, frapantă este și atitudinea inculpatului care a susținut, aproape cu nonșalanță că în ciuda faptului că nu-și mai amintește motivul determinant de a-i cauza soției sale leziuni ce necesită spre vindecare un număr de 180 de zile de îngrijiri medicale, aceasta „precis a spus ceva”, pentru că altfel nu ar fi lovit-o.
În fata instanței de judecată inculpatul a adoptat o poziție procesuală oscilantă, chiar daca nu cu privire la elementele esențiale ale stării de fapt atâta timp cat in ședința camerei de consiliu din data de 25 iulie 2014 și respectiv ședința publică din data de 17.09.2014 cu prilejul verificării măsurii arestului preventiv a arătat ca in data de 08 iulie 2014 pe fondul stării de nervozitate create de atitudinea soției sale care a refuzat de la începutul anului 2014 sa întrețină relații sexuale ( ceea ce i-a ridicat suspiciunea ca îl înșeală) și a stării de ebrietate, a prins-o pe aceasta de tricou și i-a aplicat o lovitură cu pumnul in zona maxilarului, fără insa a o târî prin casă. Cu toate acestea a apreciat numărul de zile de îngrijiri medicale ca fiind exagerat, recunoscând insă că si in trecut s-au mai certat, insa nu a lovit-o doar a prins-o de cap, spunându-i să îl lase in pace. Mai apoi, in ședința publică din data de 26 septembrie 2014 inculpatul arătat ca a agresat-o pe soția sa in data de 08.07.2014 in jurul orei 21,00 aplicându-i lovituri cu pumnul in zona fetei, rupându-i tricoul si trăgând-o de păr, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 180 de zile de îngrijiri medicale, număr de zile pe care nu le-a mai contestat. A acceptat posibilitatea de a fi aruncat cu o scrumieră spre soția sa, insa datorita stării de ebrietate in care se găsea nu a putut afirma acest lucru cu certitudine, insă a precizat ca iși aduce aminte că in momentul in care a lovit-o cu pumnul in față, acesteia i-au căzut dinții.
Din lecturarea declarațiilor succesive date de inculpat se poate constata așadar ca acesta a încercat sa minimalizeze gravitatea faptei și contribuția sa prin modul in care a înțeles sa descrie evenimentele petrecute și modalitatea in care a încercat sa își găsească motive personale, care sa justifice acțiunea sa agresiva, explicații care insă, nici pe departe nu pot justifica brutalitatea cu care inculpatul a lovit-o pe soția sa, in condițiile in care acesta știa prea bine ca fiind practicant pe o perioada mai îndelungată n( 11 ani potrivit propriilor susțineri) a sportului de contact ( karate) intensitatea unei singure lovituri in acest caz este mult mai mare, iar pe de altă parte știa prea bine de problemele de sănătate preexistente pe care soția sa le avea la nivelul dinților (paradontopatie marginală cronică progresivă).
F. de ansamblul materialului probator administrat pe parcursul procesului penal instanța a concluzionat, din perspectiva art. 97 si 103 Cod Procedura Penală că in cauza exista suficiente probe directe si indirecte, precise, necontestate și complete, probe legal administrate și convingătoare, concordante care toate, coroborate, converg spre convingerea că inculpatul la data de 08.07.2014, în jurul orei 21:00, pe fondul stării de ebrietate in care se găsea, a agresat-o fără vreun motiv temeinic pe soția sa, persoana vătămată C. G., aplicându-i lovituri cu pumnul în zona feței, i-a rupt tricoul pe care aceasta îl purta și a târât-o de păr prin casă, cauzându-i leziuni ce au necesitat spre vindecare un număr de 180 de zile de îngrijiri medicale.
În drept:
Fapta inculpatului C. D. care, în data de 08.07.2014, în jurul orei 21:00 a agresat-o fără motiv pe soția sa, persoana vătămată C. G., aplicându-i lovituri cu pumnul, în special în zona feței, rupându-i tricoul, târând-o de păr prin casă și cauzându-i astfel leziuni ce au necesitat spre vindecare un număr de 180 de zile de îngrijiri medicale (rupându-i dinții din față) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violență in familie prev. și ped. de art. 199 alin.1 rap la art. 194 alin.1 lit.b Cod Penal.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 199 alin.1 rap la art. 194 alin.1 lit.b Cod Penal instanța a reținut că actele de violenta concretizate in acțiunea inculpatului care în data de 08.07.2014, în jurul orei 21:00 a aplicat lovituri cu pumnul soției acestuia, în special în zona feței, rupându-i tricoul, târând-o de păr prin casă și cauzându-i astfel leziuni ce au necesitat spre vindecare un număr de 180 de zile de îngrijiri medicale (rupându-i dinții din față) realizează elementul material al infracțiunii deduse judecății, urmarea imediată constând în atingerea adusă relațiilor sociale create în jurul dreptului la integritate fizica a oricărei persoane in general, membru de familie, in special, valoare socială ocrotită penalmente. Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată constând in producerea de leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 180 de zile de îngrijiri medicale rezultă din probatoriului administrat constând in declarațiile inculpatului si ale persoanei vătămate si certificatul medico legal.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) Cod Penal, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea acestuia prin săvârșirea faptei, aspect ce rezultă cu precădere din materialitatea faptei si modalitatea in care acesta a acționat.
În ceea ce privește infracțiunea de violență in familie instanța a reținut ca aceasta nu are o incriminare echivalentă în Codul Penal din 1969, dispozițiile din legea nouă constituind forme agravate cu incriminare autonomă ale unor infracțiuni contra vieții sau integrității corporale, fiind impusă în vederea eliminării lacunelor și incoerențelor cauzate de modificările succesive ale Codului Penal din 1969 ( Expunere de motive Noul Cod Penal - pag. 36). In acest context, s-a reținut că Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat că obligațiile pozitive potrivit articolului 3 din Convenția EDO includ, pe de o parte, elaborarea unor prevederi legale ce presupun existența unui cadru normativ național și a sancțiunilor penale pentru comiterea actelor de violență împotriva membrilor propriei familii cu scopul de a preveni și pedepsi relele tratamente de către persoanele particulare, iar pe de altă parte, atunci când autoritățile sunt conștiente de un pericol iminent al aplicării relelor tratamente din partea unei persoane identificate sau dacă relele tratamente deja au avut loc, este necesar să se aplice prevederile corespunzătoare efectiv în practică, astfel oferind protecție reală victimelor și pedepsind persoanele responsabile, inclusiv măsuri de protecție pentru victimele violenței domestice și sancțiuni pentru persoanele care nu se conformează deciziilor judecătorești (cauza E. și altii v Republica M. ( cerere nr. 3564/11).
Pentru a stabili in concret pedeapsa, instanța a avut in vedere ca aceasta sancțiune penală reprezintă o măsură de constrângere si un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni ; instanța a ținut cont si de faptul ca prin executarea acesteia se urmărește formarea unei atitudini corecte fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de conviețuire socială, fără insă ca executarea pedepsei sa cauzeze suferințe fizice si nici să înjosească persoana inculpatului .
Așadar, în procesul de individualizare judiciara si dozare a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului pentru infracțiunea comisă instanța s-a raportat la gravitatea faptei săvârșite si periculozitatea inculpatului, criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod Penal constând in împrejurările si modul de comitere a infracțiunii precum și mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii si scopul urmărit, natura si frecventa infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii si in cursul procesului penal si nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială si socială, cu referire la limitele speciale de pedeapsa prevăzute de textul incriminator incident( închisoarea de la 2 la 8 ani si 9 luni) reduse cu 1/3 din perspectiva prevederilor art. 369 alin.10 Cod Procedura Penala.
Gravitatea faptei săvârșite, gravitate care se reflectă, dincolo de limitele legale ale pedepsei, în modul și circumstanțele în care a fost comisă fapta în concret, pentru că inculpatul a acționat pe fondul consumului de băuturi alcoolice împotriva integrității corporale a propriei sale soții, persoana căreia, avea dimpotrivă, atât obligația legală cât și cea morală să-i asigure siguranță și protecție, a agresat-o chiar în incinta locuinței conjugale, spațiul în care este firesc ca orice persoană să-și poată găsi liniștea interioară și exterioară precum și securitatea, a recurs la violențe fizice repetate împotriva persoanei vătămate, cu toate că nu și-a amintit un motiv, nici măcar aparent, pentru această conduită, deși nimic nu ar putea justifica brutalitatea cu care inculpatul a lovit cu pumnul în mod repetat și fără vreo urmă de compasiune persoana vătămată într-o zonă sensibilă, zona gurii, rezultă și din intensitatea loviturilor aplicate de inculpat persoanei vătămate, care se deduce din urmarea cauzată, precum și din urmarea deosebit de gravă a faptei comise de inculpat pentru că acesta a cauzat persoanei vătămate leziuni ce necesită spre vindecare un număr copleșitor de mare de zile de îngrijiri medicale (180 zile), iar în urma agresiunilor exercitate de inculpat împotriva persoanei vătămate, puțin a lipsit ca persoana vătămată să-și piardă trei dinți și certificatul medico-legal de la fila 10 atestă împrejurarea că persoanei vătămate i s-a recomandat pentru vindecare menținerea sistemului de contenție vestibulară compozit timp de 6 luni.
Chiar dacă inculpatul a negat că și anterior a avut o conduită agresivă la adresa soției sale, din declarația persoanei vătămate confirmată de declarațiile martorilor F. A. I., G. N. și P. A. M. rezultă că in realitate, inculpatul o agresează periodic în mod constant pe soția sa de circa 10 ani, vecinii și prietenii văzând-o de mai multe ori bătută, cu gura sângerând, cu părul smuls și cu urme vizibile de violență pe brațe, că persoana vătămată a fost nevoită uneori să fugă din propria locuință, căutând adăpost în altă parte din cauza comportamentului violent al inculpatului. În plus, persoana vătămată a susținut că în cursul anului 2006 inculpatul i-a rupt nasul, iar în urmă cu circa 4 ani, martorul G. N. a văzut mesaje de amenințare cu „ruperea gâtului” și cu „smulgerea beregatei” trimise de inculpat persoanei vătămate, că martora P. A. M. a relatat că inculpatul a bătut-o în cursul anului 2014 și pe fiica, pe care o are cu persoana vătămată, fiică în vârstă de 17 ani, până când acesteia i-a dat sângele pe nas și că într-un rând, inculpatul a lovit-o și pe martoră, aspecte ce conturează profilul inculpatului, care este înclinat în mod evident spre manifestări violente.
Nu s-a putut ignora nici atitudinea inculpatului după comiterea activității infracționale, întrucât în ciuda concluziilor certificatului medico legal și a fotografiilor de la filele 12-14 dos UP care atestă faptul că persoana vătămată prezintă urme de violență nu doar în zona feței și gurii, ci și pe brațe și pe picioare, inculpatul a susținut că a aplicat persoanei vătămate doar o singură palmă peste gură.
Or, modul în care inculpatul se raportează la fapta comisă, tendința sa evidentă de a minimaliza gravitatea faptei, precum și nesinceritatea sa sub acest aspect denotă o lipsă clară de asumare a vinovăției sale și exclude sinceritatea regretului exprimat de inculpat și nu prezintă nici o garanție că inculpatul ar încerca în viitor să se abțină de la exercitarea altor acte de violență îndreptate împotriva membrilor familiei sale.
Un alt criteriu care trebuie avut în vedere la individualizarea judiciară a pedepselor este cel legat de persoana inculpatului. Instanța a apreciat că trebuie analizate atât aspectele care caracterizează persoana inculpatului anterior săvârșirii faptei ce face obiectul cauzei, pentru a se stabili dacă este vorba de o persoană cu predispoziție spre adoptarea unui comportament infracțional, cât și aspectele care rezultă în privința inculpatului din modul de săvârșire al faptei și conduita ulterioară a acestuia, pentru că atât cuantumul pedepsei, cât și modalitatea de executare să ducă la atingerea scopului sancționator și preventiv al acesteia, la îndeplinirea funcțiilor pedepsei. În acest sens, in privinta inculpatului instanta a constatat ca acesta este in vârstă de 43 de ani, căsătorit cu persoana vătămată de peste 20 de ani, având studii medii, avand ocupația de lăcătuș mecanic, angajat in cadrul Companiei de Transport Public Cluj-N..
Chiar dacă inculpatul a avut un parcurs social si profesional pozitiv, fiind cunoscut in comunitate si la locul de muncă drept o persoană linistită, sociabilă, de încredere, astfel cum rezultă din caracterizarile depuse la dosar, fără antécédente pénale, in plan familial, conduita inculpatului a suferit modificări in sens negativ, incepand cu anii 2008-2009 când acesta a inceput sa se manifeste agresiv față de sotie, dar si față de fiica minoră. In acest sens, instanța a constatat că agresiunile exercitate de inculpat asupra sotiei sale au fost in realitate sistematice, fără un mobil évident, ceea ce a dus la apariția unui sentiment puternic de teamă din partea persoanei vătămate si a fiicei acesteia, dar si la menținerea unei permanente tensiuni in relațiile dintre membrii familiei.
Agresivitatea crescandă progresivă, de care a dat dovadă inculpatul de-a lungul timpului, dar și modalitatea in care inculpatul s-a raportat la aceste evenimente și le-a perceput in mod personal denotă o mare indiferență a inculpatului față de membrii familiei sale ( sotia si fiica sa ) persoane carora trebuie sa le asigure in primul rand protectia, luând in considerare desigur si pozitia vulnerabilă a acestora ( dependența financiară si emotională de inculpat), o lipsă totală de empatie fata de acestea, dar si față de valorile sociale încălcate prin fapta sa creând convingerea că inculpatul ar putea comite și alte infracțiuni împotriva membrilor familiei sale, previzibilitatea continuării unei conduite infracționale rezultând cu ușurință din argumentele anterior menționate.
S-a apreciat că reținerea de circumstante aténuante judiciare in favoarea inculpatului nu este una oportună si justificată, cu atât mai mult cu cât lipsa antecedentelor penale nu semnifică mai mult decât un comportament normal, de conformare a oricărei persoane la normele sociale neputând fi privite izolat sau unilateral, ci in contextul celorlalte criterii menționate anterior.
Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, constatând că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și constituie infracțiune în sensul art.15 Cod Penal, s-a dispus condamnarea inculpatului, conform dispozitivului hotărârii.
Astfel, reținând valoarea socială încălcată, gravitatea faptei si conduita inculpatului instanța a apreciat ca aceasta pedeapsă orientata spre minimul ei special, însă cu executare în regim de detenție este necesară şi suficientă în realizarea scopului pedepsei prevăzut de art. 3 din Legea nr. 254/2013, simpla pronunțare a condamnării neputând fi apreciată ca un avertisment suficient pentru acesta.
Mai apoi in vederea completării represiunii rezultate din pedeapsa principală stabilită, s-a făcut aplicarea dispoz. art. 67 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b, n, alin.2, 3 și 5 Cod Penal privind pedeapsa complementară pe o perioadă de 3 ani care va curge în condițiile art. 68 alin. 1 lit. c Cod Penal.
De asemenea, pentru aceleași rațiuni, în temeiul art. 65 alin. 1 Cod Penal rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b, n, alin.2, 3 și 5 Cod Penal s-au interzice inculpatului dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a comunica cu victima C. G. sau de a se apropia de aceasta, înafara situațiilor necesare desfășurării procedurilor judiciare, ca pedeapsă accesorie, pedeapsă ce se va executa în condițiile art. 65 alin. 3 Cod Penal .
În temeiul art.399 alin. 1 Cod Procedura Penala s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului față de probatoriul cauzei și soluția de condamnare pronunțată, temeiurile avute in vedere la luarea măsurii nu au dispărut, acestea regăsindu-se în continuare in dispozițiile art. 223 alin.2 Cod Procedură Penală, menținerea măsurii fiind pe deplin justificată in raport cu prevederile legale invocate coroborate cu cele art.5 ale Conventiei EDO, atâta timp cat lăsarea in libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În temeiul art. 72 alin. 1 Cod Penal s-a dedus din pedeapsa stabilită perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 9 iulie 2014 la zi.
A fost obligat inculpatul la 80.000 lei daune morale către partea civilă având in vedere că inculpatul in ședința publică din data de 26.09.2014 a achiesat in totalitate la pretențiile civile formulate de partea civilă.
În temeiul art. 274 alin.1 Cod Procedura Penala a fost obligat inculpatul la plata sumei de 650 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, iar în temeiul art. 276 alin. 1 și 3 Cod Procedura Penala la plata sumei de 1000 lei către partea civilă cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de aceasta constând in onorariu avocațial achitat conform chitanței . nr. 312/24.09.2014.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat apel inculpatul C. D., solicitând desființarea acesteia și pronunțând o nouă hotărâre, a se da o eficiență maximă criteriilor de individualizare a pedepsei cu reținerea circumstanțelor atenuante și, în consecință, a se dispune, în principal, diminuarea pedepsei aplicate, iar ca modalitate de executare a acesteia, a se face aplicarea art.91 și urm. C.pen., suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, iar în subsidiar, diminuarea pedepsei aplicate și stabilirea unei pedepse egale în cuantum cu perioada executată în regim de arest preventiv.
În susținerea apelului s-a arătat că instanța de fond nu a dat eficiență maximă criteriilor de individualizare a pedepsei, aplicând o pedeapsă mult prea aspră față de fapta comisă în concret și persoana inculpatului.
S-a mai arătat că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă, nu are antecedente penale, se bucură de respect în comunitatea din care face parte și la locul de muncă, are un loc de muncă stabil, lucrând în același loc de 24 de ani.
Executarea în regim de detenție a pedepsei ar avea repercursiuni negative asupra familiei, inculpatul fiind astfel în imposibilitate de a-și ajuta financiar soția și fiica, de a le acorda sprijinul necesar, de a rambursa creditele contractate și de a repara prejudiciul cauzat prin prezenta faptă.
Verificând hotărârea atacată în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.420 alin.8 C.pr.pen., Curtea constată nefondat apelul formulat în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale - inculpatul s-a prevalat de procedura prev. de art.374 alin.4 C.pr.pen. recunoscând fapta comisă, așa cum a fost descrisă în actul de sesizare - s-a stabilit o stare de fapt corespunzătoare realității, constând în aceea că inculpatul C. D., în data de 08.07.2014, în jurul orei 21:00 a agresat-o fără motiv pe soția sa, persoana vătămată C. G., aplicându-i lovituri cu pumnul, în special în zona feței, rupându-i tricoul, târând-o de păr prin casă și cauzându-i astfel leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 180 de zile de îngrijiri medicale (rupându-i dinții din față) - faptă care, în mod corect a fost încadrată juridic în infracțiunea de violență în familie prev. și ped. de art. 199 alin.1 rap la art. 194 alin.1 lit.b Cod Penal.
Reținând așadar vinovăția inculpatului în comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, instanța a procedat apoi la individualizarea judiciară a sancțiunii, pe care a apreciat-o corespunzătoare gravității faptei deduse judecății și periculozității autorului acesteia, valorificând eficient criteriile prev. de art.74 alin.1 C.pen., ce au fost analizate detaliat și raportate la circumstanțele concrete ale cauzei.
S-au avut așadar în vedere: împrejurările si modul de comitere a infracțiunii precum și mijloacele folosite - pe fondul consumului de băuturi alcoolice, împotriva integrității corporale a propriei sale soții, persoana căreia, avea atât obligația legală, cât și cea morală să-i asigure siguranță și protecție, în incinta locuinței conjugale, violențe fizice repetate împotriva persoanei vătămate, fără un motiv anume, nici măcar aparent, lovind cu pumnul în mod repetat într-o zonă sensibilă, zona gurii; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită - una deosebit de mare, pericolul concretizându-se, de altfel, în cele din urmă într-o gravă vătămare corporală;
natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii - leziuni ce necesită spre vindecare un număr de 180 zile de îngrijiri medicale, puțin lipsind ca persoana vătămată să-și piardă trei dinți cu recomandarea pentru aceasta ca, pentru vindecare, să mențină sistemului de contenție vestibulară compozit timp de 6 luni; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit - după cum s-a arătat, fără vreun motiv anume, cel puțin aparent și, în nici un caz unul care, să justifice un atare grad de agresivitate; natura și frecventa infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului - inculpatul nu are antecedente penale;
conduita după săvârșirea infracțiunii și in cursul procesului penal - în ciuda concluziilor certificatului medico legal și a fotografiilor de la filele 12-14 dos. u.p., care atestă faptul că persoana vătămată prezintă urme de violență nu doar în zona feței și gurii, ci și pe brațe și pe picioare, inculpatul a susținut în primele faze ale procesului că a aplicat persoanei vătămate doar o singură palmă peste gură, ceea ce evidențiază tendința acestuia de a minimaliza gravitatea faptei, iar nesinceritatea sa sub acest aspect denotă o lipsă clară de asumare a vinovăției sale și exclude sinceritatea regretului exprimat de inculpat, chiar dacă, într-adevăr, în fața instanței a recunoscut în totalitate acuzația; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială - inculpatul este in vârstă de 43 de ani, căsătorit cu persoana vătămată de peste 20 de ani, având studii medii, ocupația de lăcătuș mecanic, angajat in cadrul Companiei de Transport Public Cluj-N., cunoscut în comunitate și la locul de muncă drept o persoană liniștită, sociabilă, de încredere, însă plan familial, conduita inculpatului a suferit modificări în sens negativ, începând cu anii 2008-2009 când acesta a inceput sa se manifeste agresiv față de sotie, dar si față de fiica minoră, din probele dosarului rezultând că agresiunile exercitate de inculpat asupra soției sale au fost în realitate sistematice, fără un mobil évident, ceea ce a dus la apariția unui sentiment puternic de teamă din partea persoanei vătămate și a fiicei acesteia, dar si la menținerea unei permanente tensiuni în relațiile dintre membrii familiei.
Faptul că inculpatul era apreciat la locul de muncă sau a avut mereu aparaența unei peroane liniștite, de încredere nu poate acoperi comportamentul său agresiv din cadrul familiei, cunoscut și confirmat de comunitatea în care locuia - în sensul că o agresa periodic în mod constant pe soția sa de circa 10 ani, vecinii și prietenii văzând-o de mai multe ori bătută, cu gura sângerând, cu părul smuls și cu urme vizibile de violență pe brațe, că persoana vătămată a fost nevoită uneori să fugă din propria locuință, căutând adăpost în altă parte din cauza comportamentului violent al inculpatului; persoana vătămată a susținut că în cursul anului 2006 inculpatul i-a rupt nasul, iar în urmă cu circa 4 ani, martorul G. N. a văzut mesaje de amenințare cu „ruperea gâtului” și cu „smulgerea beregatei” trimise de inculpat persoanei vătămate, că martora P. A. M. a relatat că inculpatul a bătut-o în cursul anului 2014 și pe fiica, pe care o are cu persoana vătămată, fiică în vârstă de 17 ani, până când acesteia i-a dat sângele pe nas și că într-un rând, inculpatul a lovit-o și pe martoră, aspecte ce conturează profilul inculpatului, care este înclinat în mod evident spre manifestări violente.
Având în vedere deci, toate aceste elemente ținând de faptă și peroana inculpatului, precum și limitele de pedeapsă pentru infracțiunea comisă - pedeapsa închisorii de la 2 ani la 8 ani și 9 luni, reduse cu 1/3, adică închisoarea de la 1an și 4 luni la 5 ani și 2 luni - instanța a aplicat o pedeapsă judicios individualizată, ca și cuantum și modalitate de executare, în măsură a asigura realizarea scopului coercitiv și educativ al pedepsei.
În mod întemeiat instanța a apreciat că că reținerea de circumstante aténuante judiciare în favoarea inculpatului nu este oportună și justificată, cu atât mai mult, cu cât lipsa antecedentelor penale nu semnifică mai mult decât un comportament normal, de conformare a oricărei persoane la normele sociale, neputând fi privite izolat sau unilateral, ci în contextul celorlalte criterii menționate anterior.
De asemenea, corect a apreciat instanța că simpla pronunțare a condamnării nu poate constitui un avertisment suficient pentru ca acesta, și fără executarea pedepsei să nu mai comită infracțiuni, nefiind întrunite condițiile legale privind comportamentul anterior al inculpatului ori posibilitățile sale de îndreptare, pentru a se da eficiență dispoz. art.91 C.pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Pentru toate aceste considerente, apelul formulat în cauză se privește ca nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen.
În baza art.404 alin.1 lit.a C.pr.pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii si arestării preventive, începând cu data de 09.07.2014 și până în prezent.
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. va fi obligat apelantul inculpat sa plătească în favoarea statului suma de 500 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. D., fiul lui V. si M., născut la 03.01.1971, aflat in P. G., împotriva sentinței penale nr.1004 din 1 octombrie 2014 a Judecătoriei Cluj-N..
Menține starea de arest a inculpatului.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii si arestării preventive, începând cu data de 09.07.2014 și până în prezent.
Obligă pe apelantul inculpat sa plătească în favoarea statului suma de 500 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată in ședința publică, azi, 27 octombrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. Ș. A. C.
GREFIER
M. B.
Red./Tehnred. A.C.
2 ex./31.10.2014
Jud. fond:T.L.I.
| ← Măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră... | Verificare măsuri preventive. Art.204 NCPP. Încheierea nr.... → |
|---|
