Revocarea măsurii preventive. Art. 139 C.p.p.. Decizia nr. 111/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 111/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 27-01-2014 în dosarul nr. 3769/100/2012/a3
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.111/R/2014
Ședința publică din 27 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C., judecător
JUDECĂTORI: L. M.
M. Ș.
GREFIER: B. M.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR – V. T.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, împotriva încheierii penale fără număr din data de 21 ianuarie 2014 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr._ 12, având ca obiect revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului T. M..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul T. M., în stare de arest, asistat de apărător ales av.Mesaros T. A., din cadrul Baroului Maramureș, cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, susține recursul așa cum a fost formulat, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii atacate în ceea ce privește dispoziția de revocare a stării de arest a inculpatului și, rejudecând cauza, a se dispune menținerea stării de arest a inculpatului.
În susținerea recursului arată că în mod greșit prima instanță a constatat că nu mai subzistă indiciile de vinovăție a inculpatului precum și aspectul legat de durata nerezonabilă a măsurii arestării preventive până la acel moment.
Astfel, instanța și-a bazat soluția pe noua expertiza medico-legală efectuată în cauză, apreciind că din concluziile acesteia rezultă că nu există nici un raport de cauzalitate între acțiunile inculpatului prezumate a fi ilicite și decesul victimei.
Apreciază că această modalitate de interpretare este criticabilă deoarece instanța nu a avut în vedere celelalte aspecte reliefate de această expertiză în ansamblul lor.
Pe de altă parte, solicită a se observa că analiza condițiilor legate de legalitatea arestării impune un raționament mult mai complex decât preluarea unei concluzii izolate dintr-o probă nouă și rămasă în discuție sub aspectul legalității.
Mai mult, depozițiile martorilor audiați în cauză nu conduc la concluzia arătată de inculpat în apărare și nici nu contrazic celelalte elemente de probațiune din dosar.
Prin urmare, cât timp indiciile existente inițial la luarea acestei măsuri nu au fost înlăturate, nu consideră că există vreun element care să ducă la concluzia revocării.
Apărătorul ales al inculpatului T. M., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale arată că expertiza este o probă științifică și nu este contradictorie cu celelalte expertize efectuate în cauză.
Solicită a se avea în vedere declarațiile martorilor medici din care rezultă că radiografia făcută victimei la data internării, nu prezintă urme de fractură sau fisură costală, aceste aspecte fiind confirmate și de alți trei experți.
Apreciază că până în acest moment au existat indicii de vinovăție a inculpatului însă, în prezent, în speță sunt suficiente date pentru a se aprecia că acuza inculpatului a fost răsturnată.
Pentru aceste considerente și având în vedere și perioada de arest a inculpatului de 1 an și 9 luni, apreciază că se impune respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul T. M., având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA :
Prin încheierea penală f.n. din 21 ianuarie 2014 pronunțată în dosarul nr._ 12 a Tribunalului Maramureș, în temeiul art. 3002 Cod procedură penală și a art. 160b Cod procedură penală, s-a revocat măsura arestării preventive luată față de inculpatul T. M., (fiul lui N. și E., născut la 21.11.1983 în Sighetu Marmației, județul Maramureș, CNP_, arestat preventiv, aflat la Penitenciarul G.) prin încheierea penală nr. 191 din 9 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ și s-a dispus punerea în libertate a inculpatului T. M. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 21/U din 9 aprilie 2012 emis de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._ dacă nu este arestat în altă cauză.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul întocmit la 17 mai 2012 în dosarul nr. 211/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului T. M. pentru infracțiunea de omor calificat prev.de art. 175 alin.1 lit.c C.penal.
La această instanță s-a format dosarul nr._ 12, cauza fiind în prezent în faza de judecată.
Procedând din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului, în temeiul art. 3002 și 160b C.pr.pen., precum și la examinarea cererii acestuia de a se revoca măsura arestării preventive, tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea penală nr. 191 din 9 aprilie 2012 a Tribunalului Maramureș s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului T. M. pe o perioadă de 29 de zile (9 aprilie 2012 – 7 mai 2012 inclusiv), în temeiul art. 148 lit.f C.pr.pen.
Această încheiere a fost menținută prin încheierea penală nr. 612/R/2012 a Curții de Apel Cluj.
Prin încheierea penală nr. 243 din 3 mai 2012 a Tribunalului Maramureș s-a prelungit cu 30 de zile durata arestării inculpatului (8 mai 2012 – 6 iunie 2012 inclusiv), iar ulterior această măsură s-a menținut prin mai multe încheieri de ședință.
În considerentele încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului s-a reținut faptul că din probele de la dosar se poate reține caracterul plauzibil al acuzației aduse inculpatului în ce privește infracțiunea de omor calificat, respectiv că în data de 5 aprilie 2012, pe fondul unei relații tensionate preexistente, în timp ce se aflau la locuința comună din satul Coștiui, nr. 137, inculpatul i-a aplicat victimei T. N. (tatăl său) multiple lovituri la nivelul capului și al toracelui, afirmativ cu o coadă de mătură, cauzându-i mai multe leziuni care au dus la decesul ei.
S-a mai reținut faptul că, potrivit concluziilor provizorii întocmite de S.M.L. Baia M. - Cabinetul medico-legal Sighetu Marmației nr. 94/8.04.2012, victima T. N. a decedat la data de 07.04.2012, la necropsia acestuia constatându-se “multiple fracturi ale sternului și coastelor II – IX, hemitorace drept axilar anterior și fracturi ale coastelor II-VII hemitorace stâng pe linie axilară anterioară cu rupturi pulmonare și hemotorax bilateral. Leziuniel susmenționate s-au produs prin loviri active repetate cu corp dur contondent pentru leziunile faciale și compresiune între planuri dure pentru leziunile cutiei toracice”.
Ulterior s-a întocmit raportul de expertiză medico-legală nr. 177/44/4 mai 2012 de Cabinetul medico-legal Sighetu Marmației în care se arată că moartea victimei a fost violentă, leziunile tanatogeneratoare au fost cele de la nivelul toracic și s-au produs la 5 aprilie 2012.
De asemenea, s-a întocmit raportul de expertiză medico-legală nr. 1006/2012 din 29 aprilie 2013 de S.M.L. Baia M. în care s-a arătat că moartea victimei a fost violentă, între traumatismul din 5 aprilie 2012 și deces există legătură directă de cauzalitate.
În cuprinsul raportului de nouă expertiză medico-legală nr. 5752/VI/c/6 din 6 ianuarie 2014 întocmit de I.M.L. Cluj-N. și avizat de Comisia de avizare și control din cadrul aceluiași institut s-a arătat că moartea victimei T. N. a fost violentă și că între . din 5 aprilie 2012 și deces nu există legătură directă de cauzalitate.
Pentru a se putea menține starea de arest a unui inculpat este necesară existența unei suspiciuni rezonabile în sensul că a comis o faptă de natură penală.
Față de concluziile noului raport de expertiză medico-legală menționat, tribunalul a apreciat că temeiul care a stat la baza luării acestei măsuri a suferit modificări, temei care s-a bazat pe suspiciunea rezonabilă că s-a comis fapta pentru care s-a dispus arestarea preventivă.
Pe de altă parte, tribunalul a apreciat că durata arestului preventiv al inculpatului după o perioadă de peste 1 an 9 luni tinde să depășească limitele unui termen rezonabil în condițiile în care în data de 20 ianuarie 2014 a ajuns la dosar raportul de nouă expertiză medico-legală nr. 5752/VI/c/6 din 6 ianuarie 2014 întocmit de I.M.L. Cluj N. avizat de Comisia de avizare și control din cadrul aceluiași institut, reprezentantul parchetului solicitând în ședința publică din 21 ianuarie 2014 a se administra și alte probe – cerere cu privire la care tribunalul se va pronunțat la termenul viitor, existând, în consecință, posibilitatea ca soluționarea cauzei să mai sufere amânări (s-a solicitat a se efectua o nouă expertiză la I.N.M.L. „M. Minovici” și a se constata nelegalitatea avizului întocmit de I.M.L. Cluj N. – cereri care se vor soluționa de către instanță doar la termenul de judecată din 4 februarie 2014).
Pentru aceste considerente (temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive nemaifiind suficient și pertinent pentru menținerea stării de arest preventiv a inculpatului și durata rezonabilă a perioadei de arest preventiv) tribunalul a revocat măsura arestării preventive luată față de inculpat și a dispus punerea în libertate a acestuia dacă nu este arestat în vreo altă cauză.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen legal P. DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MARAMUREȘ solicitând casarea încheierii recurate și rejudecând cauza, a se menține starea de arest a inculpatului T. M..
S-a arătat că hotărârea instanței de fond de revocare a măsurii arestării preventive are la bază doar concluziile raportului de nouă expertiză medico-legală, fără a ține seama de celelalte probe administrate în cauză.
În cauză există o contradicție în rapoartele de expertiză medico-legală efectuate, astfel că nu se poate trage o concluzie neechivocă.
Se apreciază că până la lămurirea situației din punct de vedere medico-legal, subzistă temeiul care a stat la baza luării măsurii preventive față de inculpatul T. M..
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, Curtea de Apel Cluj constată că recursul este fondat și îl va admite pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se constată că inculpatul T. M. este trimis în judecată sub acuzația de comitere a infracțiunii de omor calificat, prev.de art.175 lit.c Cod penal, reținându-se că la data de 25.04.2012, pe fondul unui conflict spontan cu tatăl său, victima T. N., în timp ce se aflau în locuința comună din satul Coștiui nr.137, județul Maramureș, ar fi aplicat lovituri multiple cu pumnii și cu un corp contondent (coadă de mătură), cauzându-i leziuni grave care au condus la deces.
Măsura arestului preventiv a fost luată față de inculpatul T. M. la data de 9.04.2012, prin încheierea penală nr.191/2012 a Tribunalului Maramureș, ca și temei al arestării fiind reținută incidența prevederilor art.148 lit.f Cod penal, respectiv pedeapsa mai mare de 4 ani închisoare pentru fapta pentru care era cercetat și împrejurarea că lăsarea sa în libertate prezenta pericol concret pentru ordinea publică., raportat la rezonanța socială negativă a faptei și la antecedența penală a inculpatului.
În cauză existau la data respectivă probe și indicii temeinice în sensul art.143 Cod procedură penală care făceau rezonabilă presupunerea că inculpatul T. M. este autorul infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Indiciile și probele temeinice despre care face vorbire art.143 C.pr.pen. sunt menționate în rechizitoriul ce a fost comunicat inculpatului, respectiv: proces verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică aferentă (f.4-14), raport de expertiză medico-legală și planșa fotografică aferentă (f.29-44, foaia de observație clinică a victimei în fotocopie (f.47-59) declarațiile martorilor S. R. D. (f.76-77), M. D. F. (f.78-79), T. M. (f.80-81), P. D. E. (f.82-83).
În cursul judecății a fost audiat inculpatul (f.87-88), partea vătămată T. P. (f.89) partea vătămată T. N. A. (f.87 vol.II) martorii P. D. E. (f.92), S. R. D. (f.153) M. D. F. (f.154), Moys G. (f.155-156), V. M. (f.157-158) C. V. (f.113-114 vol.II) I. D. (f.182-184 vol.II) S. S. (f.261 vol.III) K. F. (f.316 vol.III) raport de nouă expertiză medico-legală (f.356-366 vol.III), avizat de Comisia de avizare și control din cadrul I.M.L. Cluj-N. (f.355 vol.III).
Potrivit concluziilor raportului de nouă expertiză medico-legală nr. 5752/VI/c/6 din 6 ianuarie 2014 moartea victimei T. N. a fost violentă, dar între . din 5 aprilie 2012 și deces nu există legătură directă de cauzalitate.
Potrivit concluziilor raportului de nouă expertiză medico-legală la obiectivele formulate de instanță numitul T. N. a prezentat leziuni traumatice la nivelul extremității cefalice: trei plăgi zdrobite faciale și excoriații acoperite de cruste maronii, pe fond echimotic în regiunea ramurii orizontale a mandibulei drepte, care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, pot data din 5.04.2012 și ar fi necesitat 7-9 zile de îngrijiri medicale, în caz de supraviețuire.
De asemenea se arată că numitul T. N. a prezentat leziuni traumatice toracice, respectiv echimoze cu fine excoriații, pe toracele anterior și lateral, care s-au putut produce prin lovire cu corp dur și/sau comprimare între două planuri, mai probabil sub 24 de ore anterior decesului, neputându-se exclude în totalitate producerea lor în 5.04.2012.
Nu se precizează numărul de zile de îngrijiri medicale necesitat de leziunile de mai sus.
La acest moment procesual Curtea de Apel Cluj constată că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă a inculpatului T. M. s-au schimbat.
Fără a intra în detalii care țin de fondul cauzei, Curtea de Apel Cluj observă că probele administrate în faza de judecată până în prezent conturează o stare de fapt ușor diferită de cea reținută în rechizitoriu, fiind posibilă reținerea unei alte infracțiuni în sarcina inculpatului, cu o încadrare juridică ce ar atrage o pedeapsă mai redusă.
Martorii audiați, medici și asistenți medicali, nu exclud producerea leziunilor toracice care au condus la deces în cadrul manevrelor de resuscitare.
În cauză este necesară administrarea de noi probe pentru clarificarea completă a situației de fapt, inclusiv sub aspectul numărului exact de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor provocate în mod cert de către inculpat, care a recunoscut că a aplicat lovituri victimei.
Continuând să subziste probe și indicii temeinice privind săvârșirea unei infracțiuni de către inculpat (lovire prev.de art.180 alin.2/1 Cod penal raportat la numărul de zile de îngrijiri medicale indicate până în prezent), Curtea de Apel Cluj apreciază că se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
În aceste circumstanțe, Curtea de Apel Cluj urmează ca în baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală să admită recursul declarat de către P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, împotriva încheierii penale fără număr din data de 21 ianuarie 2014 a Tribunalului Maramureș referitoare la starea de arest, pe care o va casa în întregime.
Rejudecând cauza, în baza art.139, art.145 Cod procedură penală, se va dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv luată față de inculpatul T. M., fiul lui N. și E., născut la 21._ în Sighetu Marmației, domiciliat în ., . (nr.vechi 136), județul Maramureș, CNP_, aflat în Penitenciarul G., cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, . de Sus, județul Maramureș.
În baza art.145 alin.1/1 Cod procedură penală va impune inculpatului T. M. să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori este chemat.
b) să se prezinte la Poliția Rona de Sus ori de câte ori este chemat.
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței.
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
e) să nu se apropie de martorii din prezenta cauză indicați în rechizitoriul ce a fost comunicat inculpatului sau de cei care vor fi propuși în cursul procesului și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
Urmează a se dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului T. M. dacă nu este arestat în altă cauză.
Se va atrage atenția inculpatului T. M. că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau a obligațiilor de mai sus, se poate lua față de el măsura arestării preventive.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală admite recursul declarat de către P. de pe lângă Tribunalul Maramureș, împotriva încheierii penale fără număr din data de 21 ianuarie 2014 a Tribunalului Maramureș referitoare la starea de arest, pe care o casează în întregime.
Rejudecând cauza, în baza art.139, art.145 Cod procedură penală, dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv luată față de inculpatul T. M., fiul lui N. și E., născut la 21._ în Sighetu Marmației, domiciliat în ., . (nr.vechi 136), județul Maramureș, CNP_, aflat în Penitenciarul G., cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, . de Sus, județul Maramureș.
În baza art.145 alin.1/1 Cod procedură penală impune inculpatului T. M. să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organele judiciare ori de câte ori este chemat.
b) să se prezinte la Poliția Rona de Sus ori de câte ori este chemat.
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței.
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
e) să nu se apropie de martorii din prezenta cauză indicați în rechizitoriul ce a fost comunicat inculpatului sau de cei care vor fi propuși în cursul procesului și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului T. M. dacă nu este arestat în altă cauză.
Atrage atenția inculpatului T. M. că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau a obligațiilor de mai sus, se poate lua față de el măsura arestării preventive.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTORI,
A. COVRIGLIVIA M., M. Ș.
GREFIER
M. B.
Red. L.M./M.N.
2 ex./28.01.2014
Jud.fond: B. C.
| ← Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr.... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 758/2014. Curtea de... → |
|---|
