Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 1129/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1129/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 09-12-2014 în dosarul nr. 21319/211/2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.1129/A/2014
Ședința publică din 9 decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. H., judecător
JUDECĂTOR: V. VIRGL A.
GREFIER: L. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin
PROCUROR: S. D.
S-a luat spre examinare apelul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria Cluj N., împotriva sentinței penale nr.1183/23.10.2014, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Cluj N., privind pe inculpatul Șfaiț A., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. de art. 257 alin.1 și alin. 4 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul Șfaiț A. aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.B. C., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că-și menține apelul declarat precum și declarațiile date și nu are alte completări de făcut la acestea.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelului.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă sporită cu executare în regim de detenție raportat la fapta săvârșită și persoana inculpatului care este cunoscută cu antecedente penale.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate, apreciind că instanța de fond a făcut o corectă individualizare a pedepsei ținând seama că inculpatul a recunoscut comiterea faptei, a avut o atitudine sinceră și de regret, iar fapta acestuia are un grad de pericol social redus. Cu onorar din FMJ.
Inculpatul Șfaiț A. având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorul său.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 1183 din 23.10.2014 a Judecătoriei Cluj-N., pronunțată în dosarul nr._, în baza art. 257 al 1, 4 Cp cu aplic art. 41 al 1 Cp cu referire la art. 43 al 5 Cp și art. 375 – art. 396 al 10 Cpp a fost condamnat inculpatul ȘFAIȚ A., fiul Evei, născut la data de 01.11.1991 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, fără domiciliu, locuind fără forme legale pe ., jud. Cluj, identificat prin CP . nr._ și prin CNP_, cunoscut cu antecedente penale care să atragă starea de recidivă, la 6 luni închisoare pe care inculpatul o va executa împreună cu pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 65 al 1 raportat la art. 66 al 1 lit. a, b, d Cp.
In baza art. 66 al 1 lit. a, b, d Cp s-a interzis inculpatului pe o perioadă de 1 an dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a alege.
In baza art. 72 al 1 Cp s-a scăzut din durata pedepsei reținerea de 24 h din data de 07.09.2014 și arestarea preventivă de la 08.09.2014 la zi.
In baza art. 399 al 1 Cpp s-a menținut starea de arest.
In baza art.19/397 C.pr.pen. s-a luat act că persoana vătămată C. S. I., domiciliat în Cluj-N., ., ., nu s-a constituit parte civilă.
In baza art. 274 al.1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la 900 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul avocatului din oficiu Lepsa B. I., in suma de 200 lei, s-a avansat din FMJ.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 8807/P/2014 din data de 2.10.2014 P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N. a dispus trimiterea in judecată în stare de arest a inculpatului SFAIȚ A., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. de art. 257 alin.1 și alin. 4 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.p. in fapt reținându-se ca la data de 07.09.2014, în jurul orei 05:00 l-a lovit cu pumnul în partea stângă a mandibulei pe d-l ag. ș. pr C. S. I. din cadrul Secției 1 de poliție Cluj în timp ce acesta se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu în Piața Gării din mun. Cluj – N. urmare a unui apel primit prin dispecerat la ora 04:52, l-a prins de haine pe d-l ag. pp. M. M. din cadrul Secției 1 de poliție Cluj în timp ce acesta din urmă încerca să îl imobilizeze de Kacso A., respectiv i-a și îmbrâncit pe polițiștii aflați la fața locului.
În faza de urmărire penală, situația de fapt a fost probata prin: declarația persoanei vătămate C. S. I. de la f. 7-8 ;declarația dată de Șfaiț A. în calitate de suspect (f. 10-12 ) ;declarația dată de Șfaiț A. în calitate de inculpat la data de 07.09.2014 (f. 14 );declarația dată de Șfaiț A. în calitate de inculpat la data de 22.09.2014 (f. 15 );declarația dată de Șfaiț A. în calitate de inculpat la data de 01.10.2014 (f. 16 ); declarația martorului M. M. L. de la f. 17-18 ; declarația martorului H. R. F. de la f. 19-20 ; declarația martorului M. R. T. de la f. 21-23 ; declarația dată de martorul M. R. T. în procedura de identificare a persoanelor (f. 26 ); procesele verbale de identificare a inculpatului Șfaiț A. (f. 28 ) și a martorilor Kacso A. (f. 27 ), respectiv Kacso I. C. (f. 29 ) de către martorul M. R. T., având ca anexă planșa foto de la f. 30-36; declarația martorei H. C. de la f. 38-40 ; declarația dată de martora H. C. în procedura de identificare a persoanelor (f. 43 ); procesele verbale de identificare a inculpatului Șfaiț A. (f. 46 ) și a martorilor Kacso A. (f. 45 ), respectiv Kacso I. C. (f. 44 ) de către martora H. C., având ca anexă planșa foto de la f. 47-53; declarația martorei Berți A. L. de la f. 55-57; declarația dată de martora Berți A. L. în procedura de identificare a persoanelor (f. 60-61 ); procesele verbale de identificare a inculpatului Șfaiț A. (f. 62) și a martorilor Kacso A. (f. 64 ), respectiv Kacso I. C. (f. 63 ) de către martora Berți A. L., având ca anexă planșa foto de la f. 65-69; lucrarea nr._/18.09.2014 întocmită de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Cluj privind întocmirea planșelor fotografice pentru identificare persoanelor (f. 90-94 ); declarația martorei Mărtișcă A. de la f. 95-98; declarația martorului P. E. de la f. 100-102; declarația martorilor Kacso A. de la f. 104-105, Kacso I. C. de la f. 106-107, Șfaiț Ș. de la f. 108-110, Șfaiț T. Jean de la f. 111-115, N. V. L. de la f. 117-118, Kiraly V. de la f. 120-121, V. A. de la f. 122-123, T. C. I. de la f. 124-125, P. F. de la f. 126-127, P. A. M. de la f. 129-130, Călănuș Z. C. de la f. 132-133, Hoka R. D. de la f. 135-136; raportul de constatare criminalistică nr._/29.09.2014 privind detecția comportamentului simulat întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Bihor de la f. 141-146; procesul verbal de investigații din data de 07.09.2014 de la f. 147; ordonanța de ridicare a înregistrărilor video de la magazinul „Alcalis” de la f. 148, având ca anexă plicul de la f. 150 conținând suportul magnetic al respectivelor înregistrări; procesul verbal de redare a imaginilor de pe suportul magnetic ridicat de la magazinul „Alcalis” (f. 151-152 ); ordonanța de ridicare a înregistrărilor video de la Primăria mun. Cluj -N. de la f. 153, având ca anexă plicul de la f. 154 conținând două suporturi magnetice ale respectivelor înregistrări; procesele verbale de redare a imaginilor de pe suporturile magnetice ridicate de la Primăria mun. Cluj - N. (f. 155, respectiv f. 156 ); ordonanța de ridicare a înregistrărilor video de la .. de la f. 158, având ca anexă plicul de la f. 159 conținând suportul magnetic al respectivelor înregistrări, respectiv procesul verbal de la f. 160; procesul verbal de redare a imaginilor de pe suportul magnetic ridicat de la S.C: Elmat S.R.L. (f. 161-162 ); ordonanța de restituire a memory-stick-ului ridicat de la .. de la f. 163; dovada de restituire a memory-stick-ului ridicat de la S.C: Elmat S.R.L. de la f. 164; ordonanța de ridicare a înregistrărilor video de la Primăria mun. Cluj -N. de la f. 165, având ca anexă plicul de la f. 166 conținând suportul magnetic ale respectivelor înregistrări; procesul verbal de redare a imaginilor de pe suportul magnetic ridicate de la Primăria mun. Cluj - N. (f. 167); procesul verbal de constatare de la f. 170, având ca anexă schița de la f. 171; adresa nr._/29.09.2014 emisă de Biroul Control Intern din cadrul IPJ Cluj privind verificările efectuate prin intermediul stațiilor de comunicare date-voce (f. 173-177); fișa de cazier judiciar a inculpatului Șfaiț A. de la f. 192-193 .
Sub aspectul stării de fapt și al susținerii învinuirii, prin rechizitoriu s-au reținut următoarele:
Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj – N. s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că la data de 07.09.2014, în jurul orei 05:00, d-l ag. ș.pr. C. S. I. din cadrul Poliției mun. Cluj – N., Secția 1 Poliție a fost lovit cu pumnul în partea dreaptă a mandibulei de către Șfaiț A. în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu în Piața Gării, la magazinul „Alcalis”, urmare a unei solicitări prin dispecerat (f. 5).
Din probele administrate rezultă că în dimineața zilei de 07.09.2014, în jurul orei 05:00-l ag șef pp. C. S. I. și dl. ag. principal M. M., din cadrul Secției 1 Poliție Cluj au fost solicitați prin dispecerat să se deplaseze în Piața Gării, la magazinul „Alcalis”, întrucât în acea locație a avut loc un scandal.
Ajungând la fața locului împreună cu d-l ag. H. au constatat că în incinta magazinului se află două persoane (Kacso A. și Kacso I. C.) care reclamă faptul că unul din ei a fost lovit de către vânzătoare, motiv pentru care solicitau camerele de înregistrare, amenințând că altfel vor distruge tot magazinul. Întrucât cele două persoane erau recalcitrante și refuzau să se legitimeze, organele de poliție le-au solicitat să-i însoțească la sediul secției de poliție. În continuare, au intervenit alte persoane care se aflau în fața magazinului, printre care și Sfaiț A., toți având atitudine recalcitrantă. Ulterior, în timpul desfășurării atribuțiilor de serviciu, Șfaiț A. l-a prins de haine pe d-l ag. pp. M. M. în timp ce încerca să îl conducă spre mașina poliției pe Kacso A., respectiv l-a lovit cu pumnul în partea dreaptă a mandibulei pe d-l ag. șef pp. C. S. I..
Fundalul acestui incident îl constituie atitudinea deosebit de agresivă a lui Kacso A. (cunoscut cu porecla „Alinuț”), care în jurul orei patru a intrat în magazinul „Alcalis” din Piața Gării cu intenția de a cumpăra bere. Pe Kacso A. l-a enervat peste măsură faptul că la magazinul respectiv berea nu era rece, astfel că a insultat-o pe martora H. C., vânzătoare la acel magazin. În momentul în care aceasta a ripostat și l-a pălmuit pentru trivialitățile adresate, Kacso A. s-a enervat, a amenințat că distruge totul în magazin dacă nu îi sunt puse la dispoziție imaginile video pentru a observa nedreptatea care i-a fost făcută și a solicitat ajutorul fratelui său Kacso I. C., respectiv a solicitat ajutorul inculpatului Șfaiț A. întrucât ar fi avut o problemă.
Astfel cum însuși recunoaște, inculpatul Șfaiț A. s-a deplasat cu martorul Kiraly la magazinul „Alcalis” din Piața Gării, a aflat că Kacso A. a fost pălmuit de o fată cu care acesta a fost vulgar și s-a hotărât să-și cheme frații (Șfaiț T. și Șfaiț F.) întrucât are de rezolvat o problemă. De asemenea, astfel cum rezultă și din înregistrările video (consemnate în procesul verbal de la f. 151-152 ) dar și din declarațiile martorelor Berți și Mărtișcă, inculpatul a încercat de două ori să intre în beciul magazinului „Alcalis” pentru a vorbi cu martorul M., fiind necesară intervenția martorelor Mortișcă, respectiv Berți pentru a-l opri.
La fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție format din d.l ag. ș.pr. de poliție C. S. I., d-l. ag. pr. M. M. și d-l. ag. H. R., echipaj solicitat prin SNAU 112 de Kacso I. C., dar și de martorul M., echipajul de intervenție s-a legitimat și a încercat aplanarea conflictului.
Cu toate acestea, Kacso A. a refuzat să se legitimeze, continuând comportamentul agresiv în interiorul magazinului chiar după sosirea poliției, proferând amenințări, strigând și înjurând. În consecință, d-l ag. ș.pr. C. a solicitat ajutorul unui alt echipaj de poliție prin utilizarea stațiilor de recepție voce/date.
Într-un final, agenții de poliție au reușit să îl scoată pe Kacso A. și pe Kacso I. C. (care avea un comportament relativ mai temperat) în afara magazinului, unde au fost întâmpinați de un grup de persoane format din Șfaiț A.,N. V. L., Hoka R., Călănuș Z. și Kiraly V., grup pe care inițial l-au considerat ca fiind un grup de curioși. Concomitent, în magazin au intrat martorii Șfaiț T. și Șfaiț Ș. care vorbeau cu martorii H. și M., frații inculpatului ieșind în stradă în momentul în care s-a auzit gălăgie.
În timp ce agenții de poliție încercau să îl convingă pe Kacso A. să-și divulge datele de identitate, lângă ei a venit Șfaiț A. care le-a solicitat imperativ să îl lase pe Kacso A. în pace întrucât este prieten cu el. A fost solicitat de polițiști să se îndepărteze pentru a-și putea desfășura activitatea, însă acesta, deși s-a retras, a devenit recalcitrant, întrebându-i pe polițiști „Da’ tu cine ești să-mi spui să plec?” în condițiile în care organele de poliție purtau uniforma de serviciu. De asemenea, Șfaiț A. a făcut semne cu mâna polițiștilor, chemându-i spre el.
Cei trei polițiști au hotărât să-l ducă pe Kacso A. la Secția 1 de poliție pentru a-l legitima, și pentru a evita escaladarea conflictului, astfel că în momentul în care intenționau să-l conducă pe Kacso A. spre mașina poliției, a intervenit din nou Șfaiț A., trăgându-l de cămașă pe M. M. pentru a-l împiedica să-l imobilizeze pe prietenul său.
În acel moment, d-l ag. pr. M. a evaluat situația și a stabilit că Șfaiț A. este deosebit de recalcitrant, impunându-se imobilizarea sa. Datorită faptului că inculpatul se zbătea, dar și pentru că s-au apropiat Șfaiț T., Șfaiț Ș. și N. V. L., d-l ag. pr. M. a hotărât că este prudent să-i dea drumul pentru moment. Martorul Kiraly declară că persoanele care au sărit în ajutorul lui Șfaiț A. l-au ajutat pe acesta să scape din mâinile polițiștilor.
O asemenea reușită l-a determinat pe Șfaiț să folosească cuvinte triviale la adresa organelor de poliție și să îi invite pe aceștia să se bată cu el. Ajungând din nou în proximitatea fraților Kacso, zonă în care se afla și d-l. ag. ș. pr. C. I. Stelică, Șfaiț A. s-a sprijinit de o mașină și l-a lovit pe acesta cu pumnul în zona obrazului drept, către ureche.
Deși colegii persoanei vătămate nu au observat lovitura, declarația persoanei vătămate se coroborează cu declarația martorului M. care arată că l-a observat pe Șfaiț A. (pe care l-a și recunoscut) cum a ridicat mâna dreaptă cu pumnul pregătit să lovească și a dat cu pumnul spre polițist. Martorul nu a văzut dacă inculpatul a reușit să-l lovească, însă precizează că polițistul s-a dezechilibrat și s-a sprijinit de partea laterală a mașinii. În acest sens, martorul M. a declarat:
„Îl pot recunoaște pe cel care a avut treabă cu polițiștii afară, respectiv s-a apropiat de polițiști și i-a adresat unuia cuvinte urâte sau amenințătoare, dar nu rețin exact ce a spus, iar când unul dintre polițiști s-a ridicat spre el a ridicat mâna dreaptă cu pumnul pregătit să lovească și a dat cu pumnul spre polițist fără să văd dacă l-a lovit, iar în acel moment polițistul s-a dezechilibrat și s-a sprijinit de laterala mașinii, dar efectiv nu pot preciza dacă l-a lovit sau nu” (declarație luată la data de 07.09.2014 între ora 16:30 și ora 17:00).
În cursul aceleiași zile, între ora 07:55 și ora 08:44, martorul M. a declarat: „Am sunat la Poliție prin 112 și la scurt timp aceștia au sosit la fața locului unde au fost întâmpinați cu ostilitate de cei prezenți cu care s-au îmbrâncit de mai multe ori, ajungându-se chiar la lovituri cu pumnii din partea agresorilor”.
Mai mult, cu ocazia identificării lui Șfaiț A., martorul M. l-a indicat pe acesta ca fiind cel care s-a îmbrâncit și a încercat să îl lovească sau l-a lovit pe unul din polițiștii care au venit să intervină la fața locului la scandal.
De asemenea, martora Berți A. L., vânzătoare la magazinul „Alcalis”, auzind din interiorul magazinului gălăgia de afară a ieșit pentru câteva momente în pragul ușii, declarând următoarele:
„În momentul în care poliția a încercat să îl ducă în mașină pe fratele cel mic, am auzit gălăgie mare și am fugit până în ușă și atunci am văzut o încăierare totală însoțită de urlete, unii erau pe jos, toți se loveau. Din pragul ușii am observat că s-au adunat în jurul organelor de poliție 6 sau 7 tineri, prieteni ai celor doi frați și am observat că domnii polițiști încercau să îi imobilizeze. Știu că unul din tineri era pe jos, dar nu pot preciza care din aceștia, iar restul îi împingeau pe polițiști. Am văzut că unul din polițiști a fost împins în mașina poliție, însă nu pot preciza care anume din polițiști a fost împins. De asemenea, nu țin minte cine anume l-a împins pe respectivul polițist și nici acțiunea în sine nu am observat-o. Când am ieșit în pragul magazinului, polițistul la care făceam referire se ridica deja de pe mașina poliției. Precizez că l-am văzut pe polițist ușor căzut spre spate, cu spatele proptit de mașina poliției și imediat după, cumva din reflex a revenit de mașina poliției. Tot incidentul din fața magazinului nu a durat mai mult de câteva secunde, iar lucrurile s-au desfășurat cu rapiditate.” Mai mult, martora Berți a mai arătat în finalul declarației din 22.09.2014 că deși nu a văzut ca vreunul din tineri să lovească agenții de poliție sosiți la fața locului, a auzit lumea vorbind pe stradă că un polițist a fost vorbind, făcând referire la taximetriști și clienți ai magazinului.
Pe de altă parte, apărarea inculpatului din data de 07.09.2014 este în sensul că l-a lovit pe unul din organele de poliție (cel care a încercat ulterior să îl încătușeze) cu palma în piept, acesta declarând următoarele:
„În timp ce poliția stătea de vorbă cu frații Kacso, iar unul din polițiști nota ceva într-o mapă, eu am vrut să merg acasă și să îl iau și pe A. și am dat cu mâna, destul de tare ca să-l iau de după gât pe A. și să mă duc cu el acasă. Când am dat cu mâna, l-am lovit pe un polițist cu mâna în piept. […]
Arăt în continuare că înainte ca polițiștii să încerce să mă încătușeze, am mers la aceștia în timp ce discutau cu frații Kacso și i-am întrebat de ce vorbesc așa. Poliția mi-a spus să stau de-o parte, însă eu nu am vrut să stau și atunci am vrut să-l iau pe A. și așa l-am lovit pe polițist. […]
Ulterior, la data de 22.09.2014, inculpatul a declarat următoarele:
„Știu că eu l-am lovit pe unul din polițiști cu podul palmei în piept (cu partea interioară a mâinii n.n. ), însă a fost din greșeală, nu intenționam să îl lovesc.”
De asemenea, la data de 01.10.2014, inculpatul a declarat „recunosc că l-am lovit cu toată palma peste piept când am vrut să-l iau pe Kacso A. de acolo”.
Se constată astfel că apărarea inculpatului este contradictorie întrucât nu este posibil să-l fi lovit pe vreunul din agenții de poliție cu podul palmei (partea interioară a mâinii) când a încercat să îl ia pe Kacso A. dintre aceștia întrucât la un asemenea gest palma ar fi trebuit orientată către Kacso A..
Mai mult, în cauză s-a dispus efectuarea unui raport de constatare criminalistică privind detecția comportamentului simulat al persoanei vătămate C. S. I., iar răspunsurile oferite de acesta la întrebările relevante ale cauzei nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat.
Coroborând astfel declarația persoanei vătămate cu declarațiile martorului M., cu procesul verbal de identificare de la f. 28, cu declarațiile martorei Berți, precum și cu raportul de constatare criminalistică nr._/29.09.2014 întocmit de Serviciul criminalistic IPJ Bihor rezultă dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul Șfaiț A. l-a lovit pe s-l ag. ș. pr. C. S. I. cu pumnul în obrazul stâng spre ureche, fără să rămână însă urme vizibile de agresiune fizică.
Este adevărat că mare parte din martorii audiați au declarat că nu au sesizat momentul în care Șfaiț A. l-a lovit pe persoana vătămată, însă acest aspect nu invalidează concluzia la care am ajuns supra întrucât astfel cum rezultă din probele administrate, pe lângă organele de poliție în fața magazinului „Alcalis” se mai aflau Șfaiț A., Kacso A., Kacso I. C., Hoka R., N. V. L., Călănuș Z., Șfaiț Ș., Șfaiț T. și Kiraly V., toți aceștia intervenind pentru a împiedica imobilizarea lui Șfaiț A. și Kacso A.. Astfel, martora H. arată că în momentul în care s-a decis imobilizarea lui Kacso A., fratele său împreună cu alte trei persoane l-au prins de mâini pe acesta iar „cei din grup continuau să se opună”. Martorul M. arată că în momentul în care au sosit agenții de poliție au fost întâmpinați cu ostilități de cei prezenți, cu care s-au îmbrâncit de mai multe ori. Martora Berți a văzut o încăierare totală însoțită de urlete, unul din tineri fiind pe jos iar restul îi împingeau pe polițiști. De asemenea, martorul Kiraly a declarat că Șfaiț Ș.. Șfaiț T. și N. V. L. l-au ajutat pe Șfaiț A. să scape din mâinile polițiștilor. Or, această încleștare între tinerii aflați la fața locului și organele de poliție este susceptibilă să disipeze atenția martorilor audiați, astfel încât declarațiile la care am făcut referire nu sunt de natură să infirme faptul că Șfaiț A. l-a lovit pe persona vătămată.
Nu este de neglijat nici declarația martorului Șfaiț Ș. care a arătat că atitudinea lui Șfaiț A. le-a insuflat o stare de temere organelor de poliție, respectiv că Șfaiț T. a intervenit încercând să-l liniștească pe acesta, aspecte care dovedesc agresivitatea de care a dat dovadă inculpatul.
În egală măsură, atitudinea persoanei vătămate a fost constantă încă din momentele săvârșirii infracțiunii. Astfel, martorul V. a declarat că a aflat de la persoana vătămată că a fost lovit de Șfaiț A. încă din momentul în care se aflau pe . M. și T. au declarat despre lovitura aplicată de inculpat în dimineața zilei de 07.09.2014 la sediul Secției 1 de Poliție.
În fine, inculpatul a fugit la indicațiile date de Șfaiț Ș. și a fost ulterior imobilizat în fața Băncii Transilvania de pe . în mașina poliției, de unde însă a reușit să fugă, chiar încătușat fiind.
La toate aceste aspecte care conturează cu claritate actele de violență fizică exercitate de Șfaiț A. (lovitura aplicată persoanei vătămate, îmbrâncelile cu organele de poliție, faptul că l-a tras de cămașă pe martorul M.), se adaugă actele de violență verbală care evidențiază cu precizie respectul pe care inculpatul îl poartă autorității de stat ( „Da tu cine ești de-mi spui să plec?”, „Haideți încoace; cine sunteți voi?”, „Lasă că te fac eu și pe tine”, „Hai să ne batem”, „Hai să te fac, hai să ne batem 1 la 1”)
Pe cale de consecință, urmare a probatoriului administrat în cauză se concluzionează că Șfaiț A. l-a lovit pe persoana vătămată C. S. I. razant cu pumnul în obrazul stâng spre ureche, fără să rămână însă urme vizibile de agresiune fizică.
De asemenea, s-a mai stabilit că Șfaiț A. l-a prins de haine pe d-l ag. pr. M. M., încercând să îl împiedice pe acesta să îl imobilizeze pe Kacso A..
În egală măsură, numeroși martori H. R. F., M. R. T., H. C., Berți A. L., N. V. L. arată că Șfaiț A. le-a îmbrâncit pe organele de poliție chemate prin SNAU 112 la fața locului.
În faza de judecată s-au readministrat în parte mijloacele de probă din cursul urmăririi penale procedându-se la audierea inculpatului care a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a solicitat ca judecata să se desfășoare potrivit procedurii în cazul recunoașterii învinuirii prev. de art. 375 C.p.p., cerere încuviințată de către instanță.
Analizând întregul material probator instanța a reținut că, în fapt, în dimineața zilei de 07.09.2014, în jurul orei 05:00, în timp ce se afla în apropierea magazinului Alcalis din Piața Gării din mun. Cluj – N., inculpatul SFAIȚ A. l-a lovit cu pumnul în partea stângă a mandibulei pe ag. șef pr. C. S. I. din cadrul Secției 1 de Poliție Cluj în timp ce acesta se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Fapta inculpatului SFAIȚ A. întruneste elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj prev. de art. 257 alin.1 și alin. 4 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 1 C.p. Starea de recidiva postexecutorie este stabilita in raport de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicata prin sentinta penala nr. 610/17.05.2011 a Judecatoriei Cluj-N., astfel cum aceasta a fost modificată și a rămas definitivă prin decizia penală nr. 1186/14.07.2011 a Curții de Apel Cluj, în executarea căreia inculpatul a fost arestat la data de 28.03.2011 și liberat condiționat la data de 14.02.2014 cu rest neexecutat de 36 zile.
La individualizarea pedepsei ce urmează să o aplice instanța a ținut seama de criteriile generale individualizare a pedepsei prev. de art.74 Cod penal, de limitele de pedeapsă, de prev. art. 375 – art. 396 al. 10 C.pr.pen. si in acest context de sinceritatea inculpatului din cursul judecății, de antecedența penală constând în infracțiuni cu violență, de starea de recidiva postexecutorie (f.192, 193 d.u.p.) si de gradul relativ redus de pericol social al infracțiunii.
Gradul relativ redus de pericol social al infracțiunii rezultă din împrejurarea că lovitura inculpatului a atins doar într-o mică măsură (razant) obrazul stâng spre ureche al părții vătămate, fără să lase urme vizibile de agresiune și fără a cauza leziuni. Față de împrejurarea că, în urma lovirii, partea vătămată s-a dezechilibrat și a căzut, instanța apreciază că . inculpatului a produs victimei suferințe fizice minore.
De asemenea trebuie luate în considerare contextul comiterii infracțiunii și anume împrejurarea că anterior sosirii polițiștilor la fața locului martora H. C. – vânzătoare la magazinul Alcalis din Piața Gării l-a pălmuit pe numitul Kacso A. întrucât acesta a insultat-o. Deși este cert că numitul Kacso A. i-a adresat trivialități martorei fiind nemulțumit pentru că berea nu era rece, reacția agresivă a vânzătoarei a fost nejustificată. Camerele de luat vederi din magazin au surprins incidentul, iar, la momentul sosirii la fața locului polițiștii au luat cunoștință de cele petrecute. Cu toate acestea, nu au solicitat preluarea imaginilor înregistrate de camerele de luat vederi ci și-au manifestat autoritatea, în principal, împotriva lui Kacso A., trezind astfel o atitudine ostilă, refuzul de legitimare și provocând în acest mod amplificarea incidentului, inclusiv prin sosirea la fața locului a inculpatului care a intervenit apoi în apărarea prietenului său Kacso A.. Deci, deși partea vătămată și colegii săi au avut o conduită legală, instanța apreciază că la fața locului situația nu a fost gestionată în mod corespunzător cu consecința escaladării conflictului și a săvârșirii faptei în speță.
În plus, trebuie observat că doar lovirea părții vătămate intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de ultraj din cauza. „Prinderea de haine” a agentului principal M. M. nu constituie în sine o lovire, iar „îmbrâncirea” nu a fost exercitată asupra unui funcționar public determinat.
Pentru aceste considerente în baza art. 257 al 1, 4 Cp cu aplic art. 41 al 1 Cp cu referire la art. 43 al 5 Cp și art. 375 – art. 396 al 10 Cpp a fost condamnat inculpatul ȘFAIȚ A. la minimul special al pedepsei legale aplicabile de 6 luni închisoare pe care inculpatul o va executa împreună cu pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev de art. 65 al 1 rap la art. 66 al 1 lit a, b, d Cp.
Apreciind că prin săvârșirea faptei inculpatul a devenit temporar nedemn pentru exercitarea unor drepturi, instanța, în baza art. 66 al 1 lit a, b, d Cp a interzis inculpatului pe o perioadă de 1 an dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a alege.
In baza art. 72 al 1 Cp s-a scăzut din durata pedepsei reținerea de 24 h din data de 07.09.2014 și arestarea preventivă de la 08.09.2014 la zi.
In baza art. 399 al 1 Cpp s-a menținut starea de arest.
In baza art.19/397 C.pr.pen. s-a luat act că persoana vătămată C. S. I. nu s-a constituit parte civilă.
In baza art. 274 al.1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la 900 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N., criticând solutia pronunțată de instanța de fond ca fiind netemeinică prin raportare la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului si a solicitat desființarea hotărârii atacate și pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună majorarea cuantumului pedepsei aplicate.
Apelula fost motivat, în esenta, arătându-se că fapta inculpatului se caracterizează prin gravitate ridicată din perspectiva valorii sociale lezate, modului de comitere si a persoanei inculaptului care a mai fost condamnat pentru comiterea unor infractiuni săvârsite cu violentă.
Analizând sentinta penala atacata, în raport cu actele si lucrarile dosarului, precum si din oficiu, potrivitt art. 417 al. 2 N.C.proc.pen., sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constata următoarele:
Instanta de fond a stabilit o situatie de fapt conforma probatoriului administrat în faza de urmarire penala, pe care l-a evaluat în mod just, inclusiv prin raportare la declaratiile inculpatului, care a recunoscut-o întocmai, optând pentru desfasurarea judecatii potrivit procedurii simplificate, bazata pe recunoasterea vinovatiei, în conditiile reglementate de art. 374 al. 4, 375, 377, 396 al. 10 N.C.proc.pen.
Astfel, s-a retinut în mod corect că în data 07.09.2014, în jurul orei 05:00, inculpatul ȘFAIȚ A. l-a lovit cu pumnul, în partea stângă a mandibulei, pe ag. șef principal C. S. I., din cadrul Secției 1 Poliție Cluj, în timp ce acesta se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu în Piața Gării din mun. Cluj - N., urmare a unui apel primit prin dispecerat la ora 04:52. S-a mai reținut ca inculpatul, în același context, l-a prins de haine pe ag. pp. M. M. din cadrul Secției 1 de poliție Cluj în timp ce acesta din urmă încerca să îl imobilizeze pe martorul Kacso A., și i-a și îmbrâncit pe polițiștii aflați la fața locului.
Având în vedere situatia de fapt anterior mentionata (necontestata), instanta de fond a stabilit o încadrare juridica legala, în raport cu norma de incriminare incidenta (infractiunea de ultraj prev. si ped. de art. 257 al. 1 si 4 C.pen.).
Cu privire la sanctiunea penală aplicată inculpatului, se impune a sublinia că pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa manieră încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii și să evite în viitor comiterea unor fapte antisociale.
În cauză, desi modalitatea de executare a pedepsei corespunde atât cerinței restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și nevoii de reeducare a inculpatului, Curtea consideră că sanctiunea aplicata, din perspectiva cuantumului, nu a fost corespunzator individualizată, fiind justificata stabilirea unei pedepse . sporit.
Aprecierea instantei de fond potrivit căreia fapta are un grad redus de pericol social deoarece lovitura aplicată victimei nu a cauzat leziuni si suferintele fizice au fost minore, iar victima si colegii săi, desi au actionat legal, nu au gestionat situatia în mod corespunzător cu consecința escaladării conflictului și a săvârșirii faptei în speță, nu poate fi retinută de curte.
Ceea ce trebuie observat, în primul rând, la genul acesta de infracțiuni este calitatea subiectului pasiv secundar și condițiile în care acesta acționează. Astfel, agentul de poliție C. se afla în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, fiind îmbrăcat în uniforma de serviciu, și a intervenit în aplanarea unui conflict ca urmare a sesizării acestui aspect la SNUAU 112. Așadar, este vorba despre un organ învestit cu putere din partea statului, în scopul asigurării climatului de ordine și securitate socială, iar exercitarea unor violențe împotriva unor asemenea persoane reprezintă unul dintre cele mai grave acte pe care le pot exercita cetățenii unui stat guvernat de legi și norme aplicabile fiecărui individ. Or, prin acțiunea sa de lovire a polițistului aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, inculpatul ȘFAIȚ nu a făcut decât să demonstreze că, pentru el, respectarea legii și a persoanelor însărcinate cu aplicarea acesteia reprezintă doar o facultate, pe care o poate exercita după bunul plac și doar atunci când are interes.
Faptul că acțiunea sa agresivă a dus doar la dezechilibrarea agentului de poliție, fără a se solda cu leziuni mai grave, nu este de natură a conchide că fapta nu prezintă un grad ridicat de pericol social. Dacă nesancționarea drastică a acestor derapaje concretizate în exercitarea de acte de violență asupra organelor de poliție nu ar fi unul dintre obiectivele justiției, atunci cetățenilor nu le rămâne decât să spere că nu vor fi, vreodată, victimele unei infracțiuni, deoarece, în caz afirmativ, aplicarea legii și tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate ar rămâne doar o posibilitate și nu o certitudine, în condițiile în care polițiștii nu vor avea siguranța că beneficiază de suportul/protecția care le sunt oferite, cel puțin teoretic, de lege și de organele de aplicare ale acesteia (organe de cercetare penală, procurori și judecători).
Nu poate fi imputat organelor de politie gestionarea necorepunzătoare a situatiei deoarece nu se poate face abstractie de existenta disproportiei raportului de forte, dar si de limitele impuse de lege în ceea ce priveste atributiile acestora (calitatea lor de organe de ordine și siguranță publică și nu de cercetare penală).
Cu privire la persoana inculpatului, acesta a mai fost condamnat la pedepse privative de libertate pentru comiterea unor infractiuni cu violenta (tâlhărie), iar după retinerea sa și fiind băgat în mașina poliției, a fugit din interiorul autoturismului, în ciuda faptului că era încătușat.
De asemenea, definitorii pentru reliefarea profilului personal al inculpatului apreciem că sunt și actele de violență verbală care evidențiază cu precizie lipsa respectului pe care inculpatul îl poartă autorității de stat ( „Da tu cine ești de-mi spui să plec?", „Haideți încoace; cine sunteți voi?", „Lasă că te fac eu și pe tine", „Hai să ne batem", „Hai să te fac, hai să ne batem 1 la 1")
Nu este de neglijat nici declarația martorului Șfaiț Ș. care a arătat că atitudinea lui ȘFAIȚ A. le-a insuflat o stare de temere organelor de poliție, respectiv că Șfaiț T. a intervenit, încercând să-l liniștească pe acesta, aspecte care dovedesc agresivitatea de care a dat dovadă inculpatul.
Nu în ultimul rând, apreciem că sancționarea cu o pedeapsă îndreptată spre minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea de ultraj (în urma reținerii cauzelor de agravare/reducere a pedepsei) nu este de natură decât să încurajeze atitudinea de sfidare a organelor de poliție, precum și exercitarea de agresiuni împotriva unor astfel de funcționari publici, în condițiile în care, în ultimii ani, a crescut numărul actelor de violență îndreptate împotriva polițiștilor aflați în exercitarea activităților de serviciu sau în legătură cu aceste activități. Prin dispunerea unor pedepse orientate spre minim în aceste situații, din punctul nostru de vedere, rolul preventiv al pedepsei aplicate este, dacă nu inexistent, mult diminuat, aspect care nu poate decât să dăuneze climatului de siguranță de care trebuie să se bucure orice cetățean.
Pe cale de consecință, Curtea concluzioneaza ca se impune aplicarea unei pedepse . sporit pentru a se putea realiza scopul pedepsei, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, cât și funcțiile acesteia, având în vedere împrejurările comiterii faptei, urmările acesteia, precum și persoana inculpatului.
Asa fiind, in temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.proc.pen. se va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N., iar sentinta atacata se va desființa cu privire la cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului.
Judecand in aceste limite, se va majora pedeapsa principală aplicată inculpatului ȘFAIȚ A. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. și ped. de art. 257 al. 1 și 4 C.pen. cu aplic. art. 41 al. 1 C.pen. de la 6 luni închisoare la 1 (un) an închisoare, cu executare în regim de detenție, apreciind ca fiind o pedeapsa care corespunde tuturor criteriilor prevazute de art. 74 C.pen. si care tine seama de scopul urmarit prin stabilirea pedepsei, asigurându-se cerinta proportionalitătii cu gravitatea faptei savârsite, fiind în acelasi timp justă în raport cu datele personale ale inculpatului.
În temeiul art. 399 alin.1 C.proc.pen. se va menține măsura arestării preventive inculpatului, iar potrivit art. 72 alin.1 C.pen. se va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv începând cu 07.09.2014 până la zi.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței penale apelate.
În temeiul art. 272 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 200 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu desemnat pentru inculpat, sumă ce sa va avansa din FMJ.
În baza art. 275 al. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statușlui.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Cluj-N. împotriva sentinței penale nr. 1183 din 23.10.2014 a Judecătoriei Cluj-N. pe care o desființează cu privire la individualizarea pedepsei principale.
Judecând în aceste limite, majorează pedeapsa principală aplicată inculpatului ȘFAIȚ A. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj prev. și ped. de art. 257 al. 1 și 4 C.pen. cu aplic. art. 41 al. 1 C.pen. de la 6 luni închisoare la 1 (un) an închisoare, cu executare în regim de detenție.
Menține starea de arest a inculpatului si deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv începând cu 07.09.2014 până la zi.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 200 lei reprezentând onorariu avocațial din oficiu ce se va avansa din FMJ.
Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 09 decembrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. H. V. V. A.
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M
4 ex./09.01.2015
Jud.fond. L. B.
| ← Infractiuni la legea falimentului/insolventei. Lg. 64/1995, Lg.... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 950/2014.... → |
|---|
