Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 116/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 116/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 25-03-2014 în dosarul nr. 870/117/2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.116/2014
Ședința publică din 25 martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: L. H.
GREFIER: L. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin
P.: S. D.
S-a luat spre examinare contestația formulată de condamnatul V. D., împotriva sentinței penale nr. 126/21.02.2014, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj, având ca obiect sesizarea Comisiei de evaluare a situației juridice condamnaților aflați în executarea pedepselor de la Penitenciarul Spital D. privind aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin s.p.nr. 106/21.08.2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul cu nr._, definitivă prin decizia penală nr. 149/P/22.11.2012 a Curții de Apel C..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă av.M. N. în substituirea apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, av.G. A. L., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind condamnatul V. D..
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a contestației.
Apărătorul condamnatului solicită admiterea contestației cu consecința pronunțării unei noi hotărâri prin care să se dispună reducerea limitelor de pedeapsă. Astfel, arată că prin sentința penală nr. 106/21.08.2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul cu nr._, definitivă prin decizia penală nr. 149/P/22.11.2012 a Curții de Apel C. a fost condamnat inculpatul V. D. la 23 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174, art. 176 lit. b și c C.pen., fiindu-i aplicată și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a,b,e C.pen. pe o durată de 10 ani. De asemenea, pedeapsa astfel stabilită a fost contopită, în condițiile art. 36 alin. 1 C.pen., cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a tz. a II-a și lit. b C.pen. aplicată prin sentința penală nr. 330/26.10.2010 pronunțată de Tribunalul Tulcea pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 C.pen., aplicându-se inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 23 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a,b,e C.pen. În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr.164/_, de către Tribunalul Tulcea, executarea pedepsei începând la data de 31.08.2011. În consecință, în măsura în care se apreciază de către instanță că acesta poate beneficia de prevederile art.6 N.C.pr.pen., solicită admiterea contestației condamnatului. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea contestației și obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
CURTEA
Prin încheierea penală nr. 126 din 21.02.2014 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._, în baza art. 23 din Legea nr. 255 din 2013 și art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-a admis contestația la executare formulată de „Comisia de evaluare a situației juridice condamnaților aflați în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Spital D. privind aplicarea legii penale mai favorabile condamnatului V. D. fiul lui G. și D., născut la data de 16.04.1956, în prezent deținut în Penitenciarul Spital D. și în consecință:
În baza art. 6 alin. (6) C. pen., s-a redus de la 10 ani la 5 ani durata pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prev. de art. 66 lit. a, d și e C. pen. de la 1969, aplicată prin Sentința penală nr. 106/21.08.2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul cu nr._, definitivă prin decizia penală nr. 149/P/22.11.2012 a Curții de Apel C..
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sesizarea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub nr._, comisia de aplicare a legii penale mai favorabile constituită în Penitenciarul Spital D. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la durata pedepsei complementare aplicate condamnatului V. D. prin Sentința penală nr. 106/21.08.2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul cu nr._, definitivă prin decizia penală nr. 149/P/22.11.2012 a Curții de Apel C..
S-a arătat, în acest sens, că prin Sentința penală nr. 106/21.08.2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul cu nr._, definitivă prin decizia penală nr. 149/P/22.11.2012 a Curții de Apel C. a fost condamnat inculpatul V. D. la 23 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174- art. 176 lit. b și c C.pen. de la 1969, fiindu-i aplicată și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a,b,e C.pen. de la 1969 pe o durată de 10 ani.
Pedeapsa astfel stabilită a fost contopită, în condițiile art. 36 alin. 1 C.pen. de la 1969, cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a tz. a II-a și lit. b C.pen. de la 1969 aplicată prin sentința penală nr. 330/26.10.2010 pronunțată de Tribunalul Tulcea pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 C.pen. de la 1969, aplicându-se inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 23 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a,b,e C.pen. de la 1969.
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr. 164/4980/88 /2011, de către Tribunalul Tulcea, executarea pedepsei începând la data de 31.08.2011.
S-a apreciat că durata pedepsei complementare aplicate depășește durata maximă prevăzută de Noul Cod Penal impunându-se reducerea acesteia la maximul de 5 ani prev. de lege.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 23 alin. 5 și 6 din Legea nr. 255/2013.
La dosarul cauzei s-au depus fișa de cazier judiciar a condamnatului și o copie a sentinței penale menționate, însoțită de un referat al compartimentului de executări penale privind data și modalitatea rămânerii definitive, precum și stadiul executării.
Analizând actele dosarului și dispozițiile legale, instanța a reținut următoarele:
Prin Sentința penală nr. 106/21.08.2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul cu nr._, definitivă prin decizia penală nr. 149/P/22.11.2012 a Curții de Apel C. a fost condamnat inculpatul V. D. la 23 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174, art. 176 lit. b și c C.pen. de la 1969, fiindu-i aplicată și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a,b,e C.pen. de la 1969 pe o durată de 10 ani.
Pedeapsa astfel stabilită a fost contopită, în condițiile art. 36 alin. 1 C.pen. de la 1969, cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a tz. a II-a și lit. b C.pen. de la 1969 aplicată prin sentința penală nr. 330/26.10.2010 pronunțată de Tribunalul Tulcea pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 C.pen. de la 1969, aplicându-se inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 23 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a,b,e C.pen. de la 1969.
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr. 164/4980/88 /2011, de către Tribunalul Tulcea, executarea pedepsei începând la data de 31.08.2011.
Pentru aplicarea dispozițiilor art. 6 Cod proc. pen., instanța a analizat aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea penală nouă.
Astfel, în privința pedepselor principale, s-a constatat faptul că pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174, art. 176 lit. b și c C.pen. de la 1969, pedeapsa prev. de actualul art. 188, art. 189 lit. e și f C.pen. este detențiunea pe viață, alternativ cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Nici în ceea ce privește tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni nu se impune aplicarea legii penale mai favorabile, pedeapsa rezultantă care s-ar fi impus a fi aplicată inculpatului potrivit dispozițiilor
Pe de altă parte, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, pedeapsa prevăzută de legea nouă, art. 32, rap. la art. 188 C.pen. este închisoarea de la 5 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
S-a constatat astfel că pedepsele aplicate inculpatului nu intră sub incidența art. 6 C.pen. privind aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile pedepselor definitive.
Potrivit art. 6 alin. 6 C.pen., dacă legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepsei complementare, acestea se execută în conținutul și limitele prevăzute de legea nouă.
Potrivit art. 66 C.pen., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unul la 5 ani, a unuia sau mai multor drepturi.
Or, în raport de aceste dispoziții legale instanța a constatat că pedeapsa complementară pe o durată de 10 ani a interzicerii unor drepturi prev. de art. 64 lit.a, b, e C.pen. din 1969, aplicată alături de pedeapsa închisorii de 23 ani, prin Sentința penală nr. penală nr. 106/21.08.2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul cu nr._, definitivă prin decizia penală nr. 149/P/22.11.2012 a Curții de Apel C., depășește ca și durată, perioada maximă actuală – de 5 ani – pe care se poate dispune pedeapsa complementară, urmând a fi redusă la aceasta.
Pe cale de consecință, în baza art. 23 din Legea nr. 255 din 2013 și art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a admis contestația la executare formulată de „Comisia de evaluare a situației juridice condamnaților aflați în executarea pedepselor” de la Penitenciarul Spital D. privind aplicarea legii penale mai favorabile condamnatului V. D. și în consecință:
În baza art. 6 alin. (6) C. pen., a redus de la 10 ani la 5 ani durata pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prev. de art. 64 alin. 1 lit. a,b și e C.pen. de la 1969 (actualul art. 66 lit. a, b, d și f C. pen.), aplicată prin Sentința penală nr. penală nr. 106/21.08.2012 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul cu nr._, definitivă prin decizia penală nr. 149/P/22.11.2012 a Curții de Apel C..
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație V. D., solicitând admiterea căii de atac promovate si aplicarea legii penale mai favorabile, cu consecinta reducerii cuantumului pedepselor aplicate arătând, în esentă, că sunt îndeplinite cerintele legale pentru a se dispune în sensul celor solicitate.
Procedând la solutionarea contestatiei potrivit art. 425/1N.C.proc.pen. Curtea urmează a o respinge ca nefondata.
Astfel, potrivit art. 6 al. 1 N.C.pen., referindu-se la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, precizează că atunci când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Dispozitiile art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal statueză că pedeapsa aplicată pentru o infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
În cauză, petentul a fost condamnat la pedeapsa de 23 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174, art. 176 lit. b și c C.pen. de la 1969, fiindu-i aplicată și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a,b,e C.pen. de la 1969 pe o durată de 10 ani ce are corespondent în infracțiunea prevăzută de art. 188 Cod penal raportat la art. 189 al. 1 lit. e și f Cod penal, pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 ani și interzicerea unor drepturi.
Totodată, susnumitul petent a mai fost condamnat pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b C.pen. de la 1969 pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 C.pen. de la 1969 ce are corespondent în dispozițiile art. 32 C.pen. rap. la art. 188 C.pen. pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
Se observă că cele două pedepse principale aplicate nu depășesc maximul special prevăzut de noile texte de incriminare, astfel că nu se impune reducerea acestora.
Se are în vedere că aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile urmărește asigurarea și consolidarea principiului legalității pedepsei, astfel încât aceasta să aibă un temei legal atât la data aplicării, cât și pe tot parcursul executării.
Din această perspectivă, nu are suport legal solicitarea condamnatului de a se reduce pedepsele proporțional cu reducerea maximului special prevăzut în noua lege, contravenind dispozițiilor art. 4 din legea de punere în aplicare a Codului penal.
În ceea ce privește pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe o perioadă de 2 ani aplicată condamnatului fata de infractiunea de tentativă de omor, s-a constatat corect că aceasta are corespondent în legea nouă, în ceea ce privește conținutul și durata, iar aplicarea este prevăzută în dispozițiile art. 67 al. 1 din noul Cod penal.
Sub aspectul pedepsei complementare stabilite pentru infractiunea de omor calificat, în raport de dispozitiile art. 6 alin. 6 C.pen., s-a dispus corect reducerea duratei acesteia la durata maximă stabilita prin noile dispozitii ale art. 66 C.pen
Neconstatând existenta unor motive de nelegalitate, în baza art. 425/1 al.7 lit.b N.C.proc.pen. se va respinge ca nefondata contestatia formulată si se va mentine în totalitate solutia atacată.
Potrivit art. 272 N.C.proc.pen. se va stabili suma de 100 lei onorar pentru apărătorul din oficiu ce se va avansa din FMJ.
În baza art. 275 al. 2 N.C.proc.pen. se va obliga contestatorul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge contestația formulată de condamnatul V. D. împotriva încheierii penale nr. 126 din 21.02.2014 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 100 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu ce se va avansa din FMJ.
Obligă condamnatul să plătească suma de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2014.
P., GREFIER,
L. H. L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M
4 ex./09.04.2014
Jud.fond. L. F.
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 412/2014.... → |
|---|
