Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 124/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 124/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 26-02-2014 în dosarul nr. 70/235/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 124/A/2014
Ședința publică din 26 februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. S., judecător
JUDECĂTOR: P. D.
GREFIER: L. A. S.
Ministerul Public reprezentat prin D. S. – procuror,
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj
S-a luat spre examinare apelul declarat de către condamnatul M. T. împotriva sentinței penale nr. 4/C din data de 17 ianuarie 2014 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei G., având ca obiect revizuirea sentinței penale nr. 422/2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul penale nr._ .
La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă revizuentul M. T., în stare de deținere, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat P. B. M., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație la dosar ( f. 10 ).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Apărătorul din oficiu al revizuentului M. T. depune la dosar un memoriu prin care solicită a se încuviința audierea martorilor B. I., S. S. și reaudierea părții vătămate și pe fond admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și revizuirea hotărârii nr. 422/2012 a Judecătoriei G., fiind incidente în speță prev. art. 453 lit. a-f NCpp. Cu onorariu din FMJ.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului ca nefondat, apreciind temeinică și legală sentința judecătoriei.
Revizuentul M. T., având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii pentru a putea beneficia de legea mai favorabilă.
CURTEA
Asupra apelului penal de față,
Prin sentința penală nr. 4 din 17 ianuarie 2014 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei G., s-a admis excepția autorității de lucru judecat invocată din oficiu.
S-a respins ca inadmisibilă cererea formulată de revizuentul M. T., fiul lui I. și R., născut la data de 03.05.1979, în municipiul Reghin, jud. M., domiciliat în municipiul Reghin, ., jud. M., CNP_, având ca obiect revizuirea sentinței penale nr. 422/2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1070/R/2012.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. a fost obligat revizuentul la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria G. sub nr. 451/III/6/2013 revizuentul M. T. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 422/2012 pronunțată de Judecătoria G. în dosarul penal nr._ .
În motivarea cererii, revizuentul a invocat faptul că este nevinovat, aflându-se la momentul săvârșirii faptei la o distanță de aproximativ 200-300 m de locul săvârșirii faptei. pentru a-și dovedi nevinovăția, a propus audierea martorilor B. I. și S. S., precum și reaudierea părții vătămate.
Prin concluziile procurorului înregistrate pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, formulate conform art. 399 al. 5 Cod procedură penală, s-a solicitat respingerea cererii de revizuire, constatându-se că nu au fost propuse probe noi în accepțiunea dispozițiilor art. 394, alin. 1, lit. a, C. proc. pen.
În urma studiului dosarului s-a constatat că soluția de condamnare este legală și temeinică, iar în cauză nu există nici un caz dintre cele prevăzute de art. 394, alin. 1, lit. a-e, C. proc. pen.
Prin sentința penală nr. 21/2013 a Judecătoriei G. pronunțată în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 971/R/2013 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, a fost respinsă cererea revizuentului M. T. având ca obiect aceeași sentință penală și fiind întemeiată pe aceleași motive de fapt. Din considerentele sentinței penale nr. 21/2013 a Judecătoriei G. rezultă că solicitările revizuentului au fost aceleași precum cele deduse judecății în prezenta cauză: audierea martorilor B. I. și S. S., precum și reaudierea părții vătămate. Chiar dacă temeiul juridic nu a fost invocat în niciuna dintre cele două cereri, este evident că acesta este reprezentat de dispozițiile art. 394, alin. 1, lit. a, C. proc. pen.
Constatând că prezenta cererea de revizuire a fost formulată de același revizuent, are același obiect și este întemeiată pe aceleași motive de fapt și de drept ca și cererea ce a făcut obiectul sentinței penale nr. 21/2013 a Judecătoriei G., instanța a admis excepția autorității de lucru judecat invocate din oficiu, și pe cale de consecință s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul M. T..
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, instanța a obligat revizuentul la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul M. T. solicitând admiterea cererii de revizuire.
Curtea examinând apelul declarat, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
În mod judicios Judecătoria G. a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul M. T., aceasta fiind în concordanță cu prevederile recursului în interesul legii nr. 36 din 14 decembrie 2009 a Î.C.C.J., prin care se statuează că „cererile repetate de revizuire sunt inadmisibile dacă există identitate de persoane, de temei legal, de motive și apărări invocate în soluționarea acestora”.
Din verificarea actelor dosarului rezultă că prin sentința penală nr. 21/2013 a Judecătoriei G. pronunțată în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 971/R/2013 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, a fost respinsă cererea revizuentului M. T. având ca obiect aceeași sentință penală și fiind întemeiată pe aceleași motive de fapt. Din considerentele sentinței penale nr. 21/2013 a Judecătoriei G. rezultă că
solicitările revizuentului au fost aceleași precum cele deduse judecății în prezenta cauză, respectiv audierea martorilor B. I. și S. S., precum și reascultarea părții vătămate, pentru a proba lipsa de temeinicie a susținerilor procurorului, precum și a magistraților în dovedirea vinovăției sale.
Temeiul juridic al cererii a fost reprezentat de dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală.
În mod corect s-a constatat de către Judecătoria G. că prezenta cerere de revizuire a fost formulată de același revizuent, are același obiect și este întemeiată pe motive de fapt și de drept identice cu cea care a făcut obiectul sentinței penale nr. 21/2013 a Judecătoriei G., astfel că magistratul fondului, judicios a apreciat, că există autoritate de lucru judecat în acest dosar, respingând ca inadmisibilă solicitarea condamnatului.
Revizuirea, așa cum este reglementată de Codul de procedură penală român, este o cale de atac extraordinară, care poate fi formulată, doar în cazurile prevăzute expres și limitativ de art. 453 lit. a-f NCpp, având ca finalitate, înlăturarea unei erori judiciare, în cazul în care aceasta s-ar fi produs cu ocazia soluționării definitive a unei cauze. Astfel, revizuirea permite reluarea judecării cauzei doar dacă în fața instanței este adus un probator cu totul inedit sau cel puțin necunoscut instanței, care să permită constatarea erorii judiciare și înlăturarea ei.
Or, în cazul de față revizuentul M. T. nu a invocat existența unor fapte sau împrejurări noi, care, să nu fi fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, ci, a solicitat reluarea judecății și reaudierea martorilor care au fost audiați de instanța de fond, încercând astfel să reia judecarea cauzei sale. Așa cum a solicitat și în motivele de apel, revizuentul tinde să obțină o reanalizare a probatoriului pe care se bazează hotărârea de condamnare și în cele din urmă, achitarea sau redozarea pedepsei aplicate.
Cererea sa este nefondată deoarece, după rămânerea definitivă a sentinței de condamnare prin respingerea căilor de atac ordinare, aceasta a intrat în puterea lucrului judecat.
De asemenea, nu s-a făcut dovada existenței niciunuia dintre cazurile de revizuire prevăzute de art. 453 lit. a-f NCpp în care se poate cere revizuirea unei hotărâri judecătorești.
Suplimentarea probatoriului și reinterpretarea acestuia nu sunt permise în această cale extraordinară de atac.
Față de aceste considerente, curtea constată că hotărârea criticată este legală și temeinică, urmând a respinge apelul ca nefondat, în baza art. 421 pct. 1 lit. b NCpp.
Se va stabili în favoarea Baroului Cluj, suma de 200 lei, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat P. B., în baza art. 274 alin. 1 NCpp.
În baza art. 275 pct. 4 alin. 2 NCpp va obliga condamnatul să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de condamnatul M. T., detinut in Penitenciarul G., împotriva sentintei penale nr. 4/C din 17 ianuarie 2014 a Judecătoriei G..
Stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 200 lei ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, avocat P. B..
Obligă pe condamnat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 februarie 2014 .
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
S. SISERMANDELIA P.
GREFIER
L. A. S.
28.02.2014
Red. P.D.
Tehnored. S.L.A.
5 ex.
Jud. fond G. M.I.
| ← Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
