Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr. 680/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 680/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 5227/117/2014/a4
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.680/2014
Ședința Camerei de Consiliu din 05 noiembrie 2014
JUDECĂTOR CAMERĂ PRELIMINARĂ: A. C.
GREFIER: D. S.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin procuror:
D. D.
S-au luat spre examinare contestațiile formulate de inculpații N. C. și STAREȚU M. împotriva încheierii penale nr.286/C din 27 octombrie 2014 a Tribunalului Cluj, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive dispusă în procedura de cameră preliminară.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul N. C., aflat în Arestul IPJ Cluj, asistat de apărător ales, av.J. D., din Baroul Cluj și inculpata Starețu M., aflată în stare de arest, asistată de apărător ales, av.Vomir Bizo D., din Baroul Cluj, ambii avocați cu delegații la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care întrebați fiind, inculpații arată că-și mențin contestațiile formulate.
Apărătorul inculpatei Starețu M. depune la dosar o declarație din partea tatălui inculpatei, din care rezultă că acesta este de acord să se dispună arestul la domiciliu, iar inculpata să locuiască la adresa indicată.
Apărătorul inculpatului N. C. depune la dosar fișa medicală de la locul de deținere, din care rezultă că inculpatul are probleme de sănătate.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea contestațiilor.
Apărătorul inculpatului N. C., av.J. D. solicită admiterea contestației, desființarea încheierii atacate și rejudecând, să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu.
Arată că instanța de fond a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar fi oportună în acest moment procesual. Nu a solicitat în fața instanței revocarea măsurii arestării preventive, ce avea ca și consecință punerea în libertate a inculpatului, ci a arătat că instanța trebuia să facă o analiză a altor măsuri preventive, care se puteau lua față de inculpat.
Instanța de fond s-a oprit la a-și reitera poziția, în sensul că lăsat în libertate, inculpatul ar putea să influențeze martorii din dosar și că ar putea continua activitatea infracțională. În speță, inculpații sunt arestați de circa 4 luni, urmărirea penală fiind finalizată. Procedura de cameră preliminară va mai dura 1 lună sau chiar 2, timp în care nu se va schimba nimic în acest dosar. De altfel, nu se va schimba nimic nici în cursul cercetării judecătorești, în sensul că în mod cert o agravare a situației inculpaților nu va exista, ci poate doar o îmbunătățire a acesteia. În speță, de la luarea măsurii arestării preventive până în prezent, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei, în sensul că s-a reținut forma continuată și nu fapte comise în concurs, ceea ce profită inculpatului, pentru că în final, nu se va adăuga un spor la pedeapsa ce se va aplica. Inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunii de proxenetism, iar diferența între această infracțiune și cea de trafic de persoane este sub aspectul dacă inculpatul a amenințat fetele din subordinea sa. Prin urmare, totul depinde de declarațiile fetelor, care s-au simțit sau nu lezate, dar depozițiile unor foste prostituate trebuie analizate cu circumspecție. Inculpatul nu este lăsat în libertate pentru că le-ar fi amenințat pe aceste fete să nu spună adevărul. Este puțin credibil ca inculpatul să le fi amenințat pe fete în fața organelor de poliție.
Se susține că au existat acele camere de luat vederi și microfoane prin care inculpatul le-ar fi supravegheat pe fete, însă arată că acele camere erau montate pentru siguranța fetelor și pentru ca acesta să poată verifica la un moment dat, cât anume s-a încasat.
Instanța de fond a apreciat că nu se impune arestul la domiciliu pentru că există posibilitatea ca inculpatul să influențeze martorii ce urmează a fi audiați. Singura posibilitate de influențare a martorilor ar fi pe telefon, dar această posibilitate exista și în stare de arest preventiv la penitenciar.
Solicită să se aibă în vedere conduita procesuală a inculpatului, care a recunoscut cel puțin jumătate din acuze, a dat declarații detaliate cu privire la acuzațiile aduse, nu s-a pus problema să se sustragă de la judecată, pentru că are familie și copii, nu și-ar putea continua activitatea infracțională și toate actele care se puteau face împotriva lui, s-au făcut. Familia inculpatului nu-și poate plăti ratele la bancă și există riscul să-și piardă locuința. Solicită a se reține că proxenetul „este un rău necesar”, pentru că dacă fetele ar fi singure, ar primi bărbați necunoscuți la ore târzii, probabil băuți și astfel, ar fi în pericol. Probabil se vor înființa acele bordeluri legale și cineva va lua din banii câștigați pentru a le oferi protecție.
Apărătorul inculpatei Starețu M., av.Vomir Bizo D., solicită admiterea contestației, desființarea încheierii atacate și rejudecând, să se dispună în principal, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatei.
În subsidiar, dacă se va aprecia că scopul procesului penal poate fi atins doar prin luarea unei măsuri preventive, solicită a se lua față de inculpată măsura arestului la domiciliu.
Deși a solicitat instanței să analizeze individual măsura arestării preventive, să motiveze individual contribuția inculpatei la săvârșirea faptei și pericolul pentru ordinea publică, pe care l-ar prezenta dacă ar fi lăsată în libertate, instanța de fond nu a avut în vedere aceste solicitări.
După 5 luni de arest preventiv, se arată că există riscul ca inculpata să influențeze martorii ce urmează a fi audiați. P. a solicitat arestarea preventivă a inculpatei, apreciind că ar fi incidente temeiurile prev. de art.223 lit.c și art.223 alin.2 C.pr.pen. Instanța a admis doar în parte propunerea de arestare preventivă, reținând doar că lăsarea în libertate a inculpatei ar prezenta un pericol pentru ordinea publică. Este a doua încheiere a judecătorului de cameră preliminară, în care se arată că nu se impune cercetarea în libertate a inculpatei pentru că aceasta ar încerca să influențeze martorii. Dacă la momentul inițial al arestării preventive nu s-a apreciat existența acelui temei, instanța de fond îl reține în această fază, când declarațiile au fost deja date. Toate fetele vor fi reaudiate în fața instanței în cursul cercetării judecătorești.
Inculpata a recunoscut în totalitate infracțiunea de proxenetism comisă în perioada anilor 2009-2013, dar în sarcina acesteia se reține și infracțiunea de trafic de persoane, comisă în perioada februarie – iunie 2014. Este greu de presupus că inculpata a fost arestată doar pentru fapte din 2009-2013, respectiv pentru proxenetism. Solicită să se aibă în vedere că faza de urmărire penală este finalizată, inculpata a dat declarații sincere, iar majoritatea persoanelor ce se presupune că au fost traficate au dat declarații împotriva inculpatului N.. Măsura preventivă luată față de un inculpat trebuie să fie proporțională cu acuzația adusă și cu contribuția la săvârșirea faptei. În speță, inculpatul N. este cel care coordona activitatea infracțională, iar inculpata Starețu era într-o relație de concubinaj cu acesta. Ceea ce le-a determinat pe fete să facă plângere a fost frica față de inculpatul N., nefăcând nicio referire la inculpata Starețu. Toate părțile vătămate au fost în relații de prietenie cu inculpata Starețu și nu se văd amenințate de aceasta. Dacă inculpata ar fi pusă în libertate, aceasta nu le-ar constrânge să-și schimbe declarațiile.
Instanța de fond a apreciat că în raport de acuzațiile aduse, nu se impune lăsarea în libertate a inculpatei. Dar, strict pe gravitatea faptei, nicio persoană nu va fi pusă în libertate vreodată. În speță, inculpata este arestată de 5 luni, nu are antecedente penale, nicio persoană vătămată nu a formulat pretenții civile, pentru că nu le-a produs niciun prejudiciu de natură morală, astfel că măsura arestului la domiciliu ar fi suficientă și proporțională cu gravitatea acuzației aduse. Cei doi inculpați nu stau în același oraș, respectiv inculpata Starețu locuiește într-o comună din județul B., iar N. în București. Procedura de cameră preliminară va dura, perioadă în care nu se va schimba nimic. Nu există la dosar probe sau indicii din care să rezulte că dacă ar fi lăsată în arest la domiciliu, inculpata va încerca să influențeze bunul mers al procesului penal. Solicită să i se acorde o șansă inculpatei, aceasta urmând să respecte toate obligațiile ce se vor stabili în sarcina ei.
Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art.4251 alin.7 pct.1 lit.b C.p.p. solicita respingerea ca nefondate a contestațiilor formulate de către inculpați. Apreciază încheierea penală atacată ca fiind legală, temeinică și laborios motivată.
În mod corect instanța de fond a reținut ca sunt întrunite cumulativ în acest moment condițiile prevăzute de art.202 alin.1 C.p.p., în sensul că există indicii și probe care duc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, respectiv sunt întrunite cumulativ și condițiile prevăzute de art.223 alin.2 C.pr.pen. în sensul că pedeapsa prevăzuta de lege pentru infracțiunile prezumate a fi săvârșite de către inculpați este mai mare de 5 ani închisoare, iar cercetarea lor în acest moment în stare de libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În ceea ce privește existenta indiciilor și temeiurilor care duc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, arată că acestea au fost analizate în repetate rânduri de judecătorul de la Tribunalul Cluj și de judecătorul de la instanța de control judiciar.
Raportat la acest indicii și probe, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că atunci când se discută despre luarea, prelungirea, menținerea măsurii arestării preventive a unei persoane bănuite de a fi săvârșit o faptă sancționată de legea penală, aceste indicii și probe nu trebuie să aibă forța juridică de a duce la condamnarea persoanei respective, ci doar, așa cum a arătat anterior și este consacrat și în dreptul național, la bănuiala rezonabilă că ar fi săvârșit acele fapte.
Cu privire la argumentele apărării, arată că 80% țin de fondul cauzei și nu pot fi avute în vedere la acest moment procesual.
În mod corect judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Cluj a apreciat că este necesară și oportună din perspectiva gravității faptelor, menținerea măsurii arestării preventive a ambilor inculpați pentru a se înlătura o stare de pericol pentru ordinea publică.
Apreciază ca și instanța fondului că cercetarea în stare de libertate a unei persoane bănuite de a fi săvârșit astfel de infracțiuni grave ar crea un sentiment de neîncredere cu privire la modalitatea în care reacționează instituțiile abilitate să combată acest fenomen și să aplice legea, precum și cele chemate să înfăptuiască justiția.
Chiar dacă la momentul arestării preventive, a fost înlăturat temeiul prev. de art.223 alin.1 C.pr.pen., respectiv încercarea de influențare a martorilor și a părților vătămate, există riscul ca în viitor această situație să apară.
Raportat la cele mai sus expuse solicită respingerea contestațiilor formulate de către inculpați ca nefondate.
Apărătorul inculpatei Starețu, în replică, arată că scopul măsurilor preventive nu este de a arăta societății că persoana bănuită de a fi comis o faptă trebuie arestată, ci pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal. Nu se poate bănui că inculpata ar lua legătura cu martorii prin raportare la alte situații. Dacă în urmă cu 5 luni nu s-a reținut acest risc, nu poate fi reținut în prezent, pentru că deja martorii și părțile vătămate au fost audiate. Cu privire la limitele de pedeapsă, orice persoană acuzată de o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 5 ani închisoare ar trebui arestată și nu ar avea șanse să fie judecată în libertate.
Inculpatul N. C., având ultimul cuvânt, arată că în cele 150 zile de arest preventiv, a conștientizat că a făcut o greșeală, însă solicită a se reține că nu au fost acte de violență din partea lui, nu a avut probleme cu justiția, are o familie, 1 copil minor și o rată la bancă pe care nu o poate plăti, fiind arestat. A solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu și nu revocarea acestei măsuri și punerea lui în libertate. În ceea ce o privește pe inculpata Starețu, solicită ca aceasta să fie lăsată în libertate.
Inculpata Starețu M., având ultimul cuvânt, arată că are 2 părinți acasă, bătrâni și bolnavi, care au nevoie de ea, nu va încerca să ia legătura cu părțile vătămate și nu este vinovată de toate acuzațiile care i se aduc.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Prin încheierea penală nr.286/C din 27 octombrie 2014 a Judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalului Cluj, în baza art.348 rap. la art.207 al.4 C.p.p., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații STAREȚU M. I., fiica lui D. și E., ns. la data de 26.11.1989 în oraș Nehoiu, jud. B., CNP _, deținută în prezent în PNT G. și N. C., fiul lui C. și A., ns. la data de 08.10.1974 în mun. București, sector 6, CNP _, deținut în prezent în Arestul IPJ Cluj, pe care a menținut-o și s-au respins, implicit, cererile de revocare și înlocuire a măsurii formulate în cauză.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Cluj, verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații N. C. și Starețu M. I. (fiecare cercetat pentru săvârșirea unui număr de două infracțiuni de proxenetism, una prev. de art.213 al.1 C.p., cu aplic. art.35 al.1 C.p., art.5 C.p. și una prev. de art.213 al.1 C.p., cu aplic. art.35 al.1 C.p., șase infracțiuni de trafic de persoane, din care cinci infracțiuni prev. de art.210 al.1 C.p., cu aplic. art.35 al.1 C.p. și una prev. de art.210 al.1 C.p., cu aplic. art.35 al.1 C.p. și art.77 lit.a C.p. și o infracțiune de trafic de minori, prev. de art.211 al.1,2 rap. la art.210 lit.a C.p., cu aplic. art.35 al.1 C.p., totul cu aplic. art.38 al.1 C.p.), prin prisma disp. art.223 al.2 rap. la art.202 al.1,3 C.p.p., a constatat că, a fost luată în mod temeinic și cu respectarea dispozițiilor legale în materie, că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acesteia și impunând în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Astfel, din întreg materialul probator administrat în faza de urmărire penală, respectiv plângerile și declarațiile persoanelor vătămate, declarațiile martorilor audiați în cauză, procesele-verbale de investigație, inclusiv investigații pe internet, procesele-verbale de percheziție domiciliară, obiectele ridicate la percheziții, procesele-verbale de percheziții informatice, datele financiare comunicate la dosar, procesele-verbale de redare a unor convorbiri telefonice interceptate în baza autorizațiilor emise de judecătorul de drepturi și libertăți, declarațiile suspecților și ale inculpaților, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au comis pretinsele fapte pentru care au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul 197/D/P/2014 al D.I.I.C.O.T. - Serv. Teritorial Cluj - și anume:
Inculpatul N. C., în perioada 2009-2013, în baza unei rezoluții infracționale unice, împreună cu inculpata Starețu M. I. a înlesnit practicarea prostituției de către P. C., C. Aleaxandra, P. R. G., B. D.-P. și I. Grațiela Isabel prin organizarea unui bordel clandestin sub aparența unei afaceri legale, oferirea locației unde au fost întreținute relații sexuale cu clienții, a mijloacelor de comunicare, publicarea anunțurilor, punerea la dispoziția materialelor și produselor cosmetice necesare și care a obținut foloase patrimoniale de pe urma activității de prostituție a acestor tinere;
- în perioada februarie - 12 iunie 2014, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpata Starețu M. I. a înlesnit practicarea prostituției de către P. C., L. A., B. A., I. I. C., B. D.-P., I. Grațiela Isabel, Potecă A. I., M. A. C., S. M. Ș. G., G. L., T. Ș. A., T. M., C. Aleaxandra, A. M., B. A. M. și E. C., prin închirierea și punerea la dispoziție a locațiilor, a mijloacelor de comunicare publicarea anunțurilor, transportarea tinerelor între diferitele locații și a obținut foloase patrimoniale de pe urma activității de prostituție desfășurate de aceste tinere;
- împreună cu inculpata Starețu M. I., în cursul lunii februarie 2014, prin constrângere a recrutat-o pe persoana vătămată P. C. și ulterior a găzduit-o în mod repetat în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției;
- împreună cu inculpata Starețu M. I., în cursul lunii februarie 2014, prin constrângere a recrutat-o pe persoana vătămată I. I. C. și ulterior a găzduit-o în mod repetat, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției și, după ce aceasta a fugit, împreună cu inculpata Starețu M. I. a amenințat-o în mod repetat, direct și prin intermediul martorului M. N., pentru a o determina să se întoarcă, în scopul de a o exploata în continuare;
- împreună cu inculpata Starețu M. I., în perioada mai - iunie 2014, după ce persoana vătămată B. D.-P. a acceptat voluntar să practice prostituția în folosul lor, în timp ce o adăposteau i-au restrâns libertatea și au amenințat-o în mod repetat, constrângând-o să practice prostituția în folosul lor, și după ce aceasta a fugit în mod repetat a amenințat-o direct și prin intermediul martorului M. N. pentru a o determina să se întoarcă, în scopul de a o exploata în continuare;
- împreună cu inculpata Starețu M. I., în perioada mai - iunie 2014, după ce persoana vătămată I. Grațiela Isabel a acceptat voluntar să practice prostituția în folosul lor, în timp ce o adăposteau, i-au restrâns libertatea și au amenințat-o în mod repetat, constrângând-o să practice prostituția în folosul lor și, după ce aceasta a fugit, în mod repetat a amenințat-o direct și prin intermediul martorului M. N., pentru a o determina să se întoarcă, în scopul de a o exploata în continuare;
- împreună cu inculpata Starețu M. I., în cursul lunii martie 2014, prin inducere în eroare, a recrutat-o pe martora minoră M. A. C. și a adăpostit-o în două apartamente închiriate în Sibiu, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției;
- împreună cu inculpata Starețu M. I., în cursul lunii martie 2014, prin inducere în eroare a recrutat-o și adăpostit-o pe martora majoră S. M. Ș. G. în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituție,
- împreună cu inculpata Starețu M. I., a preluat-o pe martora A. M., racolată prin inducere în eroare și abuz de autoritate de către inculpatul Starețu I., a transportat-o de la Sibiu la B., a adăpostit-o în apartamentul de pe . din Sibiu și apartamentul de pe Calea București nr.l din B., în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituție.
Inculpata Starețu M. I., în perioada 2009 - 2013, în baza unei rezoluții infracționale unice, împreună cu inculpatul N. C. a înlesnit practicarea prostituției de către P. C., C. Aleaxandra, P. R. G., B. D.-P. și I. Grațiela Isabel prin organizarea unui bordel clandestin sub aparența unei afaceri legale, oferirea locației unde au fost întreținute relații sexuale cu clienții, a mijloacelor de comunicare, publicarea anunțurilor, punerea la dispoziția materialelor și produselor cosmetice necesare și care a obținut foloase patrimoniale de pe urma activității de prostituție a acestor tinere;
- în perioada februarie - 12 iunie 2014, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu inculpatul N. C. a înlesnit practicarea prostituției de către P. C., L. A., B. A., I. I. C., B. D.-P., I. Grațiela Isabel, Potecă A. I., M. A. C., S. M. Ș. G., G. L., T. Ș. A., T. M., C. Aleaxandra, A. M., B. A. M. și E. C. prin închirierea și punerea la dispoziție a locațiilor, a mijloacelor de comunicare publicarea anunțurilor, transportarea tinerelor între diferitele locații și a obținut foloase patrimoniale de pe urma activității de prostituție desfășurate de aceste tinere;
- împreună cu inculpatul N. C. în cursul lunii februarie 2014, prin constrângere a recrutat-o pe persoana vătămată P. C. și ulterior a găzduit-o în mod repetat în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției;
- împreună cu inculpatul N. C., în cursul lunii februarie 2014, prin constrângere a recrutat-o pe persoana vătămată I. I. C. și ulterior a găzduit-o în mod repetat, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției și, după ce aceasta a fugit, împreună cu inculpatul N. C. a amenințat-o în mod repetat, direct și prin intermediul martorului M. N., pentru a o determina să se întoarcă, în scopul de a o exploata în continuare;
- împreună cu inculpatul N. C., în perioada mai - iunie 2014, după ce persoana vătămată B. D.-P. a acceptat voluntar să practice prostituția în folosul lor, în timp ce o adăposteau i-au restrâns libertatea și au amenințat-o în mod repetat, constrângând-o să practice prostituția în folosul lor, și după ce aceasta a fugit în mod repetat a amenințat-o direct și prin intermediul martorului M. N. pentru a o determina să se întoarcă, în scopul de a o exploata în continuare;
- împreună cu inculpatul N. C., în perioada mai – iunie 2014, după ce persoana vătămată I. Grațiela Isabel a acceptat voluntar să practice prostituția în folosul lor, în timp ce o adăposteau, i-au restrâns libertatea și au amenințat-o în mod repetat, constrângând-o să practice prostituția în folosul lor, și după ce aceasta a fugit, în mod repetat a amenințat-o direct și prin intermediul martorului M. N., pentru a o determina să se întoarcă, în scopul de a o exploata în continuare;
- împreună cu inculpatul N. C., în cursul lunii martie 2014, prin inducere în eroare, a recrutat-o pe martora minoră M. A. C. și a adăpostit-o în două apartamente închiriate în Sibiu, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției;
- împreună cu inculpatul N. C., în cursul lunii martie 2014, prin inducere în eroare, a recrutat-o și adăpostit-o pe martora majoră S. M. Ș. G., în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției;
- împreună cu inculpatul N. C., a preluat-o pe martora A. M. racolată prin inducere în eroare și abuz de autoritate de către inculpatul Starețu I., a organizat și plătit transportul acesteia de la București la Sibiu și a transportat-o de la Sibiu la B., a adăpostit-o în apartamentul de pe . din Sibiu și apartamentul de pe Calea București nr.1 din B., în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției.
Totodată, privarea de libertate a inculpaților N. C. și Starețu M. I. este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, aspect ce reiese din gravitatea deosebită a faptelor imputate acestora (legea prevăzând pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani pentru infracțiunea de trafic de persoane, respectiv de la 2 la 7 ani pentru infracțiunea de proxenetism, de la 5 la 12 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de minori), numărul mare al faptelor pretins comise, din modul și mijloacele de săvârșire a acestora; din împrejurările în care faptele au fost săvârșite, respectiv activitatea infracțională a inculpaților, de exploatare a activității de prostituție prestată de un număr mare de persoane vătămate, s-a desfășurat în baza unui plan minuțios conceput, pe o perioadă relativ mare de timp și pe o arie teritorială extinsă, prin inducere în eroare, constrângere, abuz de autoritate, în scopul obținerii unui profit material și a susținerii unui mod de trai parazitar, fiind în plină desfășurare la momentul intervenției organelor judiciare, existând chiar discuții între inculpați privind pregătirea săvârșirii de noi infracțiuni, în sensul racolării altor tinere care urmau să fie exploatate în același mod.
Așa încât, privarea de libertate a inculpaților este necesară și pentru realizarea scopului împiedicării acestora de a săvârși noi infracțiuni, probabilitatea reluării activității infracționale fiind ridicată raportat la faptul că, ambii inculpați sunt persoane fără loc de muncă sau alte venituri licite, aceștia făcându-și un mod de viață din exploatarea unor tinere vulnerabile, în scopul obținerii de beneficii materiale; cât și pentru realizarea scopului bunei desfășurări a procesului penal aflat abia în faza de procedură preliminară, existând suspiciunea rezonabilă că, lăsați în libertate, ar putea încerca, prin orice mijloc posibil, influențarea persoanelor care au fost audiate în dosar, în sensul determinării acestora de a da declarații favorabile lor, în condițiile în care, sus-numiții recunosc săvârșirea infracțiunilor de proxenetism, negând însă elementul de constrângere, abuz de autoritate sau, după caz, inducere în eroare; sens în care, nu este de neglijat declarația dată de persoana vătămată Potecă A., conform căreia, pe durata drumului parcurs cu mașina de la B. la Târgu M., inculpatul N. i-a sugerat ce să declare în fața organelor de anchetă, în scopul diminuării sau a înlăturării răspunderii sale penale; plus faptul că, la percheziția domiciliară efectuată la o locație din B., unde inculpații plasau tinere în vederea prostituției, au fost depistați inculpații N. și Starețu, precum și martorele A. M., Potecă A.-I. și T. Ș.-A., asupra inculpaților fiind găsite un pistol cu bile, un aparat cu electroșocuri și un spray cu piper;
În aceeași ordine de idei, persoana vătămată P. C. a declarat că inculpatul N. C. a amenințat-o la un moment dat cu un pistol, pentru a o determina să practice prostituția în folosul lui și al inculpatei Starețu M. I., precum și cu trimiterea de fotografii, părinților acesteia, în care sus-numita apare în ipostaze compromițătoare, în condițiile în care părinții martorei nu cunoșteau faptul că ea se prostitua.
Amintim că, potrivit jurisprudenței CEDO (cauza Lettelier c/a Franței) există fapte care, prin gravitatea lor deosebită, impun doar pentru acest considerent, pentru o perioadă de timp rezonabilă, menținerea arestului preventiv.
Ori, perioada de aproximativ patru luni de când inculpații sunt arestați preventiv, se circumscrie unui termen rezonabil în raport de natura și gravitatea infracțiunilor deduse judecății, astfel cum această noțiune este nuanțată de către practica CEDO, perioadă în care, nici starea de pericol pentru ordinea publică nu s-a diminuat, fiind de notorietate impactul negativ pe care fenomenul infracțional sus-menționat îl produce asupra opiniei publice prin amploarea și consecințele negative produse la nivelul întregii ordini sociale, dar în special asupra victimelor și familiilor acestora.
Față de cele arătate, întrucât nu au intervenit împrejurări din care să rezulte încetarea sau schimbarea temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv, judecătorul, în baza art.348 rap. la art.207 al.4 C.p.p., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații N. C. și Starețu M. I., pe care a menținut-o și a respins implicit cererile de revocare și înlocuire a măsurii, formulate în cauză.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal au formulat contestație inculpații N. C. și STAREȚU M. solicitând desființarea acesteia și, rejudecând, să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu - pentru inculpatul N. și, respectiv, revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate sau, în subsidiar, luarea măsurii arestului la domiciliu - pentru inculpata Starețu.
În privința inculpatului N. C. s-a arătat că instanța nu a analizat posibilitatea stabilirii unor măsuri preventive alternative, limitându-se la a reitera poziția că, lăsat în libertate, inculpatul ar putea să influențeze martorii din dosar și că ar putea continua activitatea infracțională, în condițiile în care starea de arest durează de circa 4 luni, urmărirea penală este finalizată, cauza se află în procedura de cameră preliminară, astfel că, probele esențiale au fost administrate, așa încât acestea nu mai pot fi schimbate. Inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunii de proxenetism, iar în privința infracțiunii de trafic de persoane, urmează a se stabili dacă persoanele vătămate au fost sau nu amenințate de inculpat pentru practicarea prostituției. De asemenea, este puțin credibil ca inculpatul să le fi amenințat pe fete în fața organelor de poliție, ori că fetele erau supravegheate cu ajutorul camerelor de luat vederi, acestea fiind montate pentru siguranța fetelor care se prostituau.
Nu sunt date certe că inculpatul va încerca să influențeze martorii ce urmează a fi audiați.
Totodată, trebuie avută în vedere în vedere conduita procesuală a inculpatului, care a recunoscut, în mare parte acuzele, a dat declarații detaliate cu privire la acuzațiile aduse, nu s-a pus problema să se sustragă de la judecată, pentru că are familie și copii, nu și-ar putea continua activitatea infracțională și, în plus familia sa nu-și poate plăti ratele la bancă și există riscul să-și piardă locuința.
În privința inculpatei Starețu M., s-a arătat că în cazul acesteia, instanța nu a analizat individual măsura arestării preventive, nu a motivat individual contribuția ei la săvârșirea faptelor și pericolul pentru ordinea publică, pe care l-ar prezenta dacă ar fi lăsată în libertate, instanța de fond nu a avut în vedere aceste solicitări.
În mod greșit s-a reținut ca temei al menținerii stării de arest și împrejurarea că inculpata ar încerca să exercite presiuni asupra persoanelor vătămate, în condițiile în care acest temei nu a fost reținut cu ocazia dispunerii arestării, iar în prezent nu mai există un astfel de risc, persoanele vătămate fiind audiate. Inculpata a recunoscut în totalitate infracțiunea de proxenetism comisă în perioada anilor 2009-2013, dar în sarcina acesteia se reține și infracțiunea de trafic de persoane, comisă în perioada februarie – iunie 2014. Faza de urmărire penală este finalizată, inculpata a dat declarații sincere, iar majoritatea persoanelor ce se presupune că au fost traficate au dat declarații împotriva inculpatului N., acesta fiind cel care coordona activitatea infracțională, toate temerile lor fiind față de inculpatul N., nefăcând nicio referire la inculpata Starețu.
În speță, inculpata este arestată de 5 luni, nu are antecedente penale, nicio persoană vătămată nu a formulat pretenții civile, pentru că nu le-a produs niciun prejudiciu de natură morală, astfel că măsura arestului la domiciliu ar fi suficientă și proporțională cu gravitatea acuzației aduse. Cei doi inculpați nu stau în același oraș și nu există la dosar probe sau indicii, din care să rezulte că, dacă ar fi lăsată în arest la domiciliu, inculpata va încerca să influențeze bunul mers al procesului penal.
Verificând încheierea atacată, în baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispoz. art.425/1 C.pr.pen., art.205, 242 C.pr.pen. se constată nefondate contestațiile formulate în cauză, pentru următoarele considerente.
Potrivit art.242 alin.2 C.pr.pen., măsura preventivă se înlocuiește cu o măsură preventivă mai ușoară, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia și, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prev. de art.202 alin.1 C.pr.pen.
Prima teză a textului legal - îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru luarea unei măsuri preventive - nu comportă discuții, existând în cauză, așa cum corect s-a apreciat și de judecătorul fondului probe și indicii temeinice, din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi autorii faptelor de care sunt acuzați, aceste date rezultând din probele arătate cu ocazia dispunerii arestării și ulterior, prin actul de sesizare a instanței, probe care nu au suferit modificări de la momentul respectiv, ci dimpotrivă, s-au consolidat.
În schimb, analizând împrejurările concrete ale cauzei și conduita procesuală a inculpaților, nu se poate aprecia că măsura preventivă mai ușoară ar fi suficientă pentru realizarea scopului prev. de art.202 alin.1 C.pr.pen., așa cum a considerat corect și judecătorul fondului.
Astfel, în privința conduitei procesuale a inculpaților - într-adevăr, așa cum susține apărarea, aceștia au avut o atitudine cooperantă, au dat declarații, recunoscând în parte, acuzațiile aduse, fără a însă a putea caracteriza poziția acestora ca una total sinceră, ceea ce, de altfel, nu le poate fi imputabil, ei beneficiind până la o eventuală condamnare definitivă, de prezumția de nevinovăție, dar este un element ce poate fi avut în vedere, coroborat cu alți factori, în analiza și stabilirea oportunității sau nu, a înlocuirii măsurii preventive.
Cu privire la împrejurările concrete ale cauzei însă,corect a reținut judecătorul fondului cererii, că acestea sunt cele care, printre alte motive, determină aprecierea ca insuficientă a unei măsuri preventive mai ușoare.
Sub acest aspect, trebuie avut în vedere:
- amploarea activității presupus infracționale, determinată de continuitatea și intervalul îndelungat de timp (în două etape: 2009-2013 și februarie - iunie 2014) în care au acționat inculpații;
- natura și importanța relațiilor sociale presupus lezate prin faptele cercetate (relații privind libertate sexuală și, chiar integritatea ori sănătatea persoanelor).
Este întemeiată critica inculpatei Starețu în privința reținerii greșite a subzistenței temeiului de arestare prev. de art.223 alin.1 lit.c C.pr.pen., atât timp cât acesta nu a fost reținut la momentul dispunerii măsurii, însă este o neregularitate ce poate fi acoperită de instanța de control judiciar - în sensul că observă, inexistența acestui temei în cauză - și, oricum, îndepărtarea acestui temei nu contracarează celelalte elemente premisă pentru menținerea măsurii, ce vor fi arătate.
În continuare, măsura arestării inculpaților se apreciază ca proporțională cu gravitatea acuzațiilor, dar și necesară pentru asigurarea realizării scopului prev. de art.202 alin.1 C.pr.pen. - buna desfășurare a procesului penal - având în vedere specificul cauzei, complexitatea acesteia, elementele de violență ce se regăsesc în atitudinea inculpaților cu ocazia comiterii faptelor care constituie infracțiunile cercetate, față de persoanele constrânse sau numai îndemnate la prostituție - ceea ce indică un potențial pericol de a se reitera o astfel de atitudine - în special în privința inculpatului N. - odată lăsați în libertate inculpații, în contextul în care, poziția lor procesuală nu este, decât în parte, similară cu a persoanelor vătămate, în care inculpatul N. a încercat deja a sugera unora dintre fete ce să declare în fața organelor de anchetă, în scopul diminuării sau a înlăturării răspunderii sale penale și în condițiile în care, asupra inculpaților s-au găsit la percheziția domiciliară un pistol cu bile, un aparat cu electroșocuri și un spray cu piper - instrumente cu care, se pare, că-și asigurau autoritatea supra fetelor.
Nu este de ignorat nici faptul că nu a fost încă demarată cercetarea judecătorească, în cadrul căreia să se exprime inculpații, să se clarifice poziția lor procesuală, cu caracter definitiv și, să se elimine întru totul, posibilitatea oricăror potențiale perturbări ale judecății, chiar și numai prin prisma interesului public pentru modul cum se raportează justiția la fenomenul infracțional în discuție, la cei bănuiți de astfel de fapte, din punct de vedere al măsurilor preventive.
Apreciem, de asemenea că nici durata detenției preventive nu este una nerezonabilă - inculpații au fost arestați la 13.06.2014 - prin raportare al legislația internă, dar și la jurisprudența europeană în acest domeniu, la complexitatea cauzei, conduita părților, în contextul în care organele judiciare au acționat cu celeritate, au urmat procedurile legale, astfel că nici lor, nici autorităților nu le poate fi imputată durata acestui termen de detenție, iar pe de altă parte, intervalul scurs de la momentul arestării nefiind unul care să estompeze total ecoul presupuselor fapte la nivel public sau să reducă dimensiunile pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpaților; aceasta deoarece, acest pericol nu trebuie raportat exclusiv, la nivel de individ și la nivel de acțiune concretă, violentă, agresivă, prin care se alterează ordinea publică ci, mai ales, la nivel de comunitate din care provin făptuitorii, la nivel de percepție publică și de impact public al faptelor, la nivel de exemplaritate pentru prevenirea reiterării de alți posibili făptuitori a unor conduite similare și, pe cale de consecință, de evitare a stării de pericol, și nu a pericolului concret, efectiv produs, pentru ordinea publică.
Este adevărat că judecătorul fondului a analizat măsura arestării printr-o evaluare comună a situației ambilor inculpați, ceea ce este explicabil, dacă avem în vedere că toate faptele se rețin a fi fost comise împreună, cu o contribuție efectivă a fiecăruia, la ansamblul activității infracționale, mai mult sau mai puțin egală și, chiar dacă se regăsesc elemente de violență în special în atitudinea inculpatului, nici inculpata nu se poate dezice în totalitate de o atitudine ostilă față de fetele pe care le exploatau, date fiind raporturile sale cu inculpatul, de concubinaj și, de situare, oarecum pe o poziție de egalitate cu acesta, în privința ascendenței morale și financiare asupra fetelor.
Împrejurările că inculpata ar avea o contribuție mai puțin substanțială în economia activității infracționale ori că inculpatului i s-au reținut infracțiuni în formă continuată și nu concurs de infracțiuni la unele încadrări juridice nu au relevanță definitorie în prezenta analiză, fiind aspecte ce vor fi clarificate pe parcursul judecării fondului cauzei.
Totodată, împrejurările favorabile inculpaților - lipsa antecedentelor penale, atitudinea de cooperare cu organele judiciare - chiar reale fiind, se înscriu într-o normalitate firească, aceasta este de fapt regula și nu cea de infracționalitate, așa încât nici aceste elemente nu pot legitima o modificare a măsurii preventive la acest moment procesual.
Pentru toate aceste considerente, se constată nefondate contestațiile formulate în cauză, urmând ca acestea să fie respinse ca atare, în temeiul art.203 lin.5, art.205, art.425/1 C.pr.pen.
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. vor fi obligați inculpații contestatori să plătească, fiecare, câte 300 lei, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art.203 alin.5, art.205 C.pr.pen. respinge ca nefondate contestațiile formulate de inculpații SATREȚU M. I. - fiica lui D. și E., născută la 26.11.1989, aflată în penitenciarul G. și N. C. - fiul lui C. și A., născut la 08.10.1974, aflat în Arestul IPJ Cluj - împotriva Încheierii penale nr.286 din 27 octombrie 2014 a Judecătorului de cameră preliminară, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Cluj.
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. obligă inculpații contestatori să plătească câte 300 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în Camera de consiliu, azi, 5 noiembrie 2014.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
A. C.
GREFIER
D. S.
Red./Tehnred.A.C.
2 ex./11.11.2014
Jud.C.P.: I.N.B.
| ← Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr.... | Corupţia sexuală. Art. 202 C.p.. Decizia nr. 760/2014. Curtea... → |
|---|
