Verificare măsuri preventive. Art.205 NCPP. Încheierea nr. 444/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 444/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 29-07-2014 în dosarul nr. 2188/112/2014/a2
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.444/2014
Ședința camerei de consiliu din 29 iulie 2014
JUDECĂTOR CAMERĂ PRELIMINARĂ: V. G.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR – V. T.
S-a luat spre examinare contestația formulată de inculpatul D. L. împotriva încheierii penale nr.50 din 17 iulie 2014 a Tribunalului Bistrița Năsăud.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul D. L. în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu av.L. M. din cadrul Baroului Cluj, cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul D. L. arată că își menține contestația formulată și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul D. L. solicită admiterea contestației, desființarea încheierii atacate și, rejudecând cauza, a se dispune revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării cu măsura controlului judiciar, apreciind că la acest moment procesual măsura arestării preventive nu este necesară și proporțională.
Solicită a se avea în vedere prev.art.243 al.2 C.pr.pen., potrivit cărora arestarea preventivă față de minori poate fi luată în cazuri excepționale dacă nu-l afectează pe acesta iar al.3 prevede că se are în vedere vârsta inculpatului. În speță, inculpatul are 14 ani și un nivel de instruire scăzut, astfel că privarea de libertate afectează starea psihică a acesteia.
De asemenea, solicită a se reține că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă pe fondul unei stări de provocare și nu are antecedente penale.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală pentru considerentele arătate pe larg în considerentele hotărârii primei instanțe.
În susținerea poziției procesuale arată că temeiurile prev.de art.223 al.1 C.pr.pen., sunt întrunite în continuare ca și cele din al.2 inclusiv din perspectiva caracterului proporțional și a altor elemente legate de vârsta minorului. De altfel, vârsta minorului a fost o circumstanță pe care instanța a evaluat-o corect și cu ocazia luării măsurii din perspectiva celorlalte împrejurări care fac ca fapta comisă de inculpat să fie una deosebit de gravă. Consideră că nefăcându-se dovada unor elemente care să modifice aceste împrejurări, măsura se justifică în continuare.
Inculpatul D. L. având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.
JUDECĂTOR CAMERĂ PRELIMINARĂ
Prin încheierea penală nr. 50/17.07.2014 a Tribunalului Bistrița Năsăud, pronunțată în dosar nr._ , conform art. 348 rap. la art. 207, art. 243 C.pr.pen., s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul D. L. (fiul lui D. A. și B. L., născut la data de 19.11.1999 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, CNP –_, în prezent deținut în Penitenciarul T. M.) ca fiind legală și temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud la data de 20 iulie 2014 în dosarul cu nr.278/P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului minor arestat preventiv
D. L., fiul lui D. A. și B. L., născut la data de 19.11.1999 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, fără studii, fără ocupație, posesor al certificatului de naștere . nr._ emis de Primăria mun. Cluj-N., fără antecedente penale, CNP -_, pentru comiterea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188 al. (1) din C.pen., cu aplic. art. 113 și urm. C.pen.
S-a clasat cauza referitor la: comiterea infracțiunii de lovire a numitului C. M., faptă prevăzută de art. 193 al. (1) C.pen., existând o cauză de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, respectiv cauza de neimputabilitate a minorității făptuitorului Sandri G. (fiul lui G. și L., născut la data de 8 ianuarie 2ool în loc. Mintiu Gherlii, jud. Cluj); comiterea infracțiunii de lovire a numitului C. M., faptă prevăzută de art. 193 al. (1) C.pen., deoarece nu există probe că inculpatul D. T. Michele (fiul lui D. A. și B. L., născut la data de 26 decembrie 1994 în mun. Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, domiciliat în mun. Bistrița, cartierul Sărata, nr. 151, jud. Bistrița-Năsăud, CNP -_) și suspectul C. S. (fiul lui C. Nuți, născut la data de 23 martie 1997 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în corn. Șieuț, satul Șieuț, nr. 2, jud. Bistrița Năsăud, CNP -_) au săvârșit infracțiunea; comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 al. (2) lit. „d" C.pen., deoarece fapta nu există (raportat la numiții C. S. și Valean E. G.) și comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 al. (2) lit. „d" C.pen., deoarece minorul Sandii G. și-a retras mărturia mincinoasă, în plus el având doar 13 ani la data comiterii faptei.
Din examinarea materialul de urmărire penală, privind pe inculpatul minor arestat preventiv, D. L., cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de omor, pe inculpatul D. T. Michele, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de lovire, precum și pe suspectul minor C. S., cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de lovire, rezultă că în dimineața zilei de 2 mai 2ol4, lucrătorii Serviciului de investigații criminale din cadrul Inspectoratului județean de poliție Bistrița-Năsăud au fost sesizați prin intermediul serviciului apeluri de urgență „112” despre faptul că lângă calea ferată industrială din zona . fost ucis un minor în vârstă de 13 ani de către un alt minor care era însoțit de alte persoane.
Echipa complexă alcătuită din procuror criminalist, lucrători de Poliție judiciară, criminaliști și medic legist s-au deplasat la locul faptei, demarând ancheta penală în vederea identificării victimei, a autorului agresiunii și a stabilirii stării de fapt.
La locul faptei a fost găsit corpul neînsuflețit al victimei C. M. (CNP -_) care prezenta ca semn de violență fizică o plagă înțepată în partea superioară a pieptului, precum și părinții victimei, persoanele vătămate P. N. și C. S., împreună cu fetele lor în vârstă de 4 și respectiv 7 ani, C. M. și C. Sibianca, cele două fete fiind martori oculari la săvârșirea omorului. De la fața locului s-au prelevat în principal urme biologice.
Corpul victimei a fost transportat la S. prosectură al Spitalului județean de urgență Bistrița unde s-a procedat la efectuarea autopsiei.
Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 945/III/162/20l4 din data de 26 mai 20l4 emis de S. Județean de Medicină Legala Bistrița Năsăud s-au concluzionat următoarele: decesul numitului C. M. a fost violent, putând data din dimineața zilei de 2 mai 2ol4, posibil cu 2-3 ore anterior primei examinări a cadavrului, examinare care a avut loc în jurul orei 12,30; decesul a fost cauzat de o insuficiență cardiacă acută consecutivă unui tamponament cardiac produs ca urmare a unei plăgi tăiate/înțepate transfixiante a aortei ascendente, intrapericardic; leziunea tanato-generatoare s-a produs prin lovire activă cu un corp tăietor/înțepător, cel mai probabil briceag corp delict; poziția victimă-agresor în momentul aplicării leziunii tanato-generatoare a putut fi "față în față" sau agresorul cu fața la victimă și aceasta întoarsă spre lateral dreapta; direcția de aplicare a loviturii tanato-generatoare este cel mai probabil dinainte-înapoi și foarte ușor oblic spre stânga și în sus; nu au existat leziuni post-mortem; alcoolemia a fost 0 gr. °/oo (file 27-34).
Având în vedere declarația martorului ocular C. Sibianca ce a oferit date care au putut fi valorificate în mod real, în decurs de câteva ore din momentul sesizării faptei s-a reușit identificarea și prinderea autorului infracțiunii de omor, precum și depistarea tuturor persoanelor care au fost în momentul comiterii omorului la locul faptei.
S-a stabilit că persoanele implicate nu au o locuință stabilă, nici ocupație, asigurându-și cele necesare traiului în principal din valorificarea bunurilor abandonate, acesta constituind motivul pentru care persoanele care au fost audiate au fost aduse de cele mai multe ori la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud de către lucrătorii de poliție, ori au fost chemate telefonic.
Astfel, în dimineața zilei de 2 mai 2ol4, persoanele vătămate P. N. și C. S. au plecat în zona Pieței Independenței municipiului Bistrița spre a valorifica diverse bunuri, iar în acest timp lângă calea ferata industrială au rămas cei trei copii ai lor, victima C. M. și cele două surori ale sale.
În zonă au apărut inculpații D. L., poreclit "B."" sau "B." și D. T. Michele, poreclit "B." (frați), care erau însoțiți de suspectul C. S. poreclit "B." și Sandri G., poreclit "Bîzgaf sau "Ș..
Din cauza unor neînțelegeri anterioare dintre victimă și inculpatul D. L., respectiv persoanele care îl însoțeau pe acest inculpat, victima a început să se certe cu cei patru tineri, inculpatul D. T. Michele împreună cu suspectul C. S. deplasându-se înspre piață, timp în care minorul Sandri G. și inculpatul D. L. au rămas lângă victimă.
Victima C. M. și cu inculpatul D. L. au continuat să se certe, minorul Sandri G. a lovit-o pe victimă cu pumnul în bărbie, iar inculpatul D. L. a scos din buzunarul pantalonului un briceag prevăzut cu o lanternă având o lamă lungă de 8 cm și apucând-o cu o mână de haine (zona pieptului), cu cealaltă a dat o singură lovitură cu briceagul, lama fiind îndreptată ușor oblic, în zona parasternală dreaptă a victimei. Victima a mai mers câțiva metri, apoi s-a prăbușit.
Anterior acestui moment minorul Sandri G. împreună cu fratele inculpatului D. L. și cu C. S. a izgonit câinele cu care era victima și după ce l-a lovit pe C. M. cu pumnul în bărbie, s-a îndreptat către locul unde se aflau inculpatul D. T. Michele și suspectul C. S., în acest loc ajungând și inculpatul D. L., cu precizarea că distanța dintre locul comiterii omorului și locul unde erau ceilalți trei tineri a fost de aproximativ 15-20 metri, . desfășurată asupra victimei fiind văzută nu numai de inculpatul D. T. Michele, de suspectul C. S. și de numitul Sandri G., dar și de cele două surori ale victimei, ceea ce, în opinia noastră, conferă un plus de gravitate faptei de omor, dovedind periculozitatea deosebită a autorului crimei.
După depistarea inculpatului D. L. s-a procedat la efectuarea unei reconstituiri cu acesta, apoi inculpatul a predat poliției briceagul corp delict (file 61,62).
Cu ocazia efectuării unei recunoașteri din grup de persoane, minora C. Sibianca 1-a recunoscut și indicat pe inculpatul D. L. ca fiind cel care i-a lovit fratele cu briceagul (file 58,59).
S-a apreciat că în drept, fapta inculpatului minor D. L., care la data de 2 mai 20l4 a lovit-o în partea superioară a pieptului, mai exact în zona parasternală dreaptă, cu un briceag pe victima minoră C. M., aceasta decedând ca urmare a plăgii tăiate/înțepate transfixiante a aortei ascendente, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prev. de art. 188 al. (1) C.pen., cu aplicarea art. 113 și urm. din C.pen.
Inculpatul D. L. nu are antecedente penale (file 117 și 118) și a recunoscut comiterea infracțiunii. El a declarat însă că a lovit victima cu briceagul deoarece aceasta asmuțise câinele asupra sa și a celor¬lalte persoane care erau cu el, precum și că victima l-ar fi lovit. Această ultimă susținere este infirmată de declarațiile martorei oculare C. Sibianca, precum și de declarațiile numitului Sandri G. și ale suspectului C. S..
Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. Al/4014/ din data de 22 mai 2ol4 emis de Institutul Național de Medicină Legală "M. Minovici” s-a concluzionat că inculpatul D. L. prezintă "tulburare de conduită, intelect limitat prin neinstruire", având discernământul păstrat (file 158-160). Raportul a primit avizul Comisiei de Avizare și Control de pe lângă I.N.M.L. "M. Minovici" (nr. E2/4014/6 iunie 2014, fila 157).
La data de 2 mai 2ol4 s-a dispus începerea urmăririi penale referitor la comiterea infracțiunii de omor, ulterior dispunându-se efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul D. L. pentru săvârșirea respectivei infracțiuni, la aceeași dată dispunându-se punerea în mișcare a acțiunii penale.
Inculpatul a fost reținut la data de 2 mai 20l4, iar în ziua următoare a fost prezentat judecătorului cu propunere de arestare preventivă, propunere ce a fost admisă, emițându-se încheierea penală nr. 102/CC/3 mai 20l4 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, precum și mandatul de arestare preventivă nr. 4/20l4 (file 135-140). Hotărârea judecătorească a rămas definitivă prin încheierea penală nr. 43/6 mai 20l4 a Curții de Apel Cluj (fila 141).
Ulterior s-a formulat propunere de prelungire a arestului preventiv, prin încheierea penală nr. 123/CC/26 mai 2ol4 a Tribunalului Bistrița-Năsăud dispunându-se prelungirea arestului preventiv până Ia data de 1 iulie 2ol4. inclusiv (file 142-145).
Pe parcursul urmăririi penale inculpatului i s-a asigurat asistența juridică prevăzută de lege (fila 124).
Persoanele vătămate P. Nicoiae și C. S. nu s-au constituit părți civile față de inculpat (file 43-50). De asemenea, se menționează că la data de 2 mai 2ol4, persoana vătămată P. N. a precizat că solicită o sumă de bani drept despăgubire, dar ulterior a revenit asupra acestui aspect. Victima a fost înhumată de către Primăria mun. Bistrița (fila 163).
La data de 15 mai 2014, persoanele vătămate P. N. și C. S. au formulat plângere prealabilă față de numiții C. S. și D. T. Michele pentru că și aceștia l-au agresat fizic pe fiul lor, pe victima C. M., susținerile lor bazându-se pe cele declarate de fiica lor, de martora C. Sibianca, singura care a putut oferi amănunte despre tragedia la care a asistat, deoarece sora ei mai mică, din cauza vârstei și probabil a unei deficiențe de dezvoltare, nu a fost în stare decât să redea gestul făcut de inculpatul D. L. atunci când i-a lovit frate le în piept cu briceagul (fila 57). Persoanele vătămate au depus la dosar un act sub semnătură privată pretinzând că a fost scris la cererea lor de martorul Sandri G., din cuprinsul acestuia rezultând că fiul lor a fost lovit și de celelalte persoane (fila 85).
Referitor la acest înscris, se consideră că nu a fost scris de mar¬torul în cauză deoarece acesta nu știe să scrie, actul nefiind semnat. În plus, în cuprinsul actului se regăsesc aspecte nereale cum ar fi precizarea că suspectul C. S. a lovit victima cu pumnul și cu piciorul, a adresat injurii și a lovit victima cu cuțitul, iar Sandri G. a lovit-o cu pumnul în ficat.
La data de 22 mai 2014 s-a dispus începerea urmăririi penale referitor la comiterea infracțiunii de lovire, prev. de art. 193 al. (1) C.pen., tot atunci dispunându-se efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții D. T. Michele și C. S. pentru săvârșirea infracțiunii sus-menționate, la data de 11 iunie 2ol4 dispunându-se punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul D. T. Michele (file 146-148).
Inculpatul D. L. a susținut că în afară de lovitura pe care i-a aplicat-o victimei cu briceagul, aceasta nu a mai fost lovită de altcineva.
Suspectul C. S., fiind audiat în calitate de martor la data de 2 mai 2ol4 a declarat că Sandri G. i-a aplicat victimei o lovitură de pumn în bărbie, iar inculpatul D. T. Michele o palmă în cap, anterior ca victima să fie lovită cu briceagul de către inculpatul D. L.. în calitate de suspect, C. S. nu a mai dat declarație.
Inculpatul D. T. Michele a susținut în mod constant că nu a lovit victima.
Martorul Sandri G. a recunoscut în fața unui ofițer de poliție că a lovit victima cu pumnul în bărbie, apoi că inculpatul D. T. Michele i-a dat o lovitură de palmă peste cap. Fiind audiat de procuror, în prezența unui psiholog din cadrul D.G.A.S.P.C. - Bistrița-Năsăud el nu a mai recunoscut că l-ar fi lovit pe C. M., susținând că în afară de inculpatul D. L. nimeni nu a lovit victima.
Martorul V. E. G. trăiește în concubinaj cu o soră a inculpaților D. L. și D. T. Michele și acesta a declarat că în aceeași zi de 2 mai 2ol4 s-a întâlnit cu inculpatul D. L. care i-a solicitat o sumă de bani pentru a se deplasa în locul unde se afla tatăl său, dar observând că D. L. este speriat, 1-a întrebat ce i s-a întâmplat, inculpatul afirmând că a lovit victima cu cuțitul și că suspectul C. S. a lovit victima cu pumnii în stomac.
Știind că D. T. Michele "a avut probleme cu justiția", martorul V. E. G. s-a oferit să-1 ajute în sensul de a declara că el a fost în grupul celor patri tineri care s-au întâlnit cu victima, în locul lui D. T. Michele, care în acel moment nu era acuzat de vreo faptă prevăzută de legea penală, iar martorul V. E. G. nu avea cunoștință că acesta ar fi comis vreo infracțiune.
Cu ocazia luării declarațiilor de martori, numitul C. S. a recunoscut că V. E. G. nu a fost la locul faptei, iar acesta din urma nu a susținut contrariul, astfel încât s-a dispus clasarea în ceea ce privește comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă, fapta neexistând. La rândul său, minorul Sandri G. a susținut inițial că la fața locului s-a aflat V. E. G., nu D. T. Michele, dar fiind reaudiat, a recunoscut că această afirmație nu a fost reală. Referitor la această persoană s-s dispus clasarea cauzei în ceea ce privește comi¬terea infracțiunii de mărturie mincinoasă, neavând vârsta de 14 ani îm¬pliniți la data comiterii faptei.
Analizând probatoriul cauzei, s-a apreciat că în favoarea suspectului C. S. ca și în favoarea inculpatului D. T. Michele operează un dubiu cărora le profită, în sensul că nu se poate dovedi că aceștia au lovit victima C. M., motivele fiind următoarele: așa cum rezultă din raportul de autopsie medico-legală, victima nu mai prezenta pe corp vreo altă urmă de violență fizică, excluzând lovitura de briceag; declarațiile celor prezenți la fața locului sunt contradictorii.
Se apreciază că cert este faptul că minorul Sandri G. a lovit victima cu pumnul în bărbie, acest aspect fiind recunoscut inițial chiar de minor, confirmat de martora C. Sibianca și de C. S..
Ca mijloace de probă se rețin: procese-verbale de sesizare (file 3,4); proces-verbal de cercetare la fața locului și planșă foto judiciară (file 7-20); proces-verbal de reconstituire și planșă foto judiciară (file 61,62 și 68-70); proces-verbal de recunoaștere din grup de persoane (file 58 și 59); raport de expertiză medico-legală emis de S.J.M.L. - Bistrița-Năsăud și planșă foto judiciară (file 27-41); declarațiile persoanelor vătămate (file 43-50); declarațiile inculpaților D. L. și D. T. Michèle (file 93-95, 98, 99, l02-l04, l09, ll0, 113), precum și declarația suspectului C. S. (file 115 și 116); declarații martorilor (file 51-54, 63-66, 72-84, 86-92); proces-verbal de confruntare (fila 55).
S-au trimis instanței competente ce a fost investită cu judecarea cauzei probele prelevate în urma efectuării cercetării tehico-științifice a locului faptei, briceagul corp delict și suporturile tehnice pe care sunt înregistrate aspecte din cursul urmăririi penale.
Având în vedere că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul D. L. a săvârșit infracțiunea de omor, prevăzută de art. 188 al. (1) din C.pen. cu aplicarea art. 113 C.pen., că măsura preventivă a arestării este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal și a împiedicării sustragerii inculpatului de la judecată, respectiv în vederea prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, că nu există nicio cauză care împiedică exercitarea acțiunii penale, precum și că măsura arestului preventiv este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art. 330, art. 202, art. 203 al. (4), art. 223 alin. (1) lit. „a" și al. (2) din C. proc. pen. s-a propus menținerea măsurii preventive a arestului luate față de inculpatul D. L. - fiul lui D. A. și B. L., născut la data de 19.11.1999 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, fără studii, fără ocupație, posesor al certif. de naștere . nr._ emis de Primăria mun. Cluj-N., fără antecedente penale, CNP -_, pe o durată de 30 de zile începând de la data de 2 iulie 20l4 până la data de 31 iulie 2ol4 inclusiv.
S-a stabilit că cheltuielile judiciare în sumă totală de 2.337 lei vor fi suportate de către inculpat, sumă în care sunt incluse costul raportului de expertiză medico-legală medico-legale psihiatrice și al avizării, costul expertizei medico-legale (autopsie), precum și onorariul apărătorului numit din oficiu.
Prin Încheierea penală nr.102/CC/2014 din 3 mai 2014, pronunțată în dosarul cu nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud, în baza disp. art. 226 Cod procedură penală rap. la art. 202, art. 223 alin.2 și art. 243 alin.2 Cod procedură penală s-a admis propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud și în consecință s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului - minor D. L., fiul lui D. A. și B. L., născut la data de 19.11.1999 în mun. Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în mun. Bistrița, cartier Sărata nr. 151 Jud. Bistrița-Năsăud, CNP –_, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 188 alin.1 Cod penal cu aplic. art. 113 și urm. Cod penal, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 3 mai 2014 și până la data de 1 iunie 2014 inclusiv.
Totodată s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.
Analizând actele și lucrările dosarului s-a constatat că, în conformitate cu dispozițiile art. 226 alin.1 Cod procedură penală, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii preventive a inculpatului minor.
Astfel, potrivit art. 202 alin. (1) C. proc. pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.”
Potrivit alin. (3) al art. 202 C. proc. pen., “orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.
De asemenea, conform art. 223 alin. (1) C. proc. pen., „măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, ... numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre situațiile prevăzute la lit. „a-d” Cod procedură penală.
Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”
Prin Încheierea penală nr. 403/2014, din 8 iulie 2014, pronunțată în dosarul cu nr._ 14/a1 al Curții de Apel Cluj, în baza art.205 Cod procedură penală, s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de inculpatul minor D. L., împotriva Încheierii penale nr. 44 din 24 iunie 2014 a Tribunalului Bistrița-Năsăud.
S-a stabilit în favoarea Baroului Cluj, suma de 100 lei, avansată din fondurile Ministerului Justiției reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu.
De asemenea, contestatorul a fost obligat să plătească în favoarea statului suma de 200 de lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul de cameră preliminară a reținut că judecătorul de la instanța de fond în mod corect a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul minor D. L. nu s-au modificat și astfel, se impune menținerea acestei măsuri.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 3 mai 2014 pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută de art.188 alin.1 C.pen. cu aplic.art.113 și urm. C.pen., măsură ce a fost prelungită până la data de 1 iulie 2014 inclusiv.
Ulterior, prin rechizitorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud din 20 iunie 2014 în dosar nr.278/P/2014 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, cauza intrând în procedura camerei preliminare prevăzute de art.342 și următoarele C.pr.pen.
În sarcina inculpatului s-a reținut că la data de 2 mai 2014 a lovit-o în partea superioară a pieptului cu un briceag, pe victima C. M., care a decedat, iar la luarea măsurii arestării preventive au fost avute în vedere temeiurile prevăzute de art.223 alin.2 și art.226 C.pr.pen., precum și disp. art.202 C.pr.pen.
Având în vedere gravitatea deosebită a faptei comise, împrejurarea că inculpatul a fugit de la fața locului imediat după săvârșirea infracțiunii, că acesta nu are un domiciliu și că în continuare persistă suspiciunea rezonabilă că a săvârșit infracțiunea de omor prevăzută de art.188 alin.1 C.pen., că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, pericol care se raportează atât la persoana sa, cât și la reacția societății față de comiterea unor astfel de infracțiuni de violență chiar de către persoane aflate la o vârstă fragedă și ținând cont de scopul măsurilor preventive și de împrejurarea că această măsură este proporțională cu gravitatea faptei comise care a dus la decesul unei persoane lipsită de apărare, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că în continuare se impune menținerea măsurii arestării preventive față de inculpatul D. L..
Prin urmare, întrucât inculpatul minor nu are un domiciliu, dar și pentru că în interesul bunei desfășurări a procesului penal nu este suficientă luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate, judecătorul de cameră preliminară a respins contestația formulată în baza art.205 C.pr.pen., menținând ca legală și temeinică soluția instanței de fond.
Analizând dispozițiile legale invocate, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele cuprinse în textul legal menționat în sensul că, din probele administrate rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis o infracțiune prin care s-a cauzat moartea unei persoane și, pe baza evaluării gravității deosebite a faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia se constată că privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Măsura preventivă preconizată este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatului și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, astfel încât luarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive nu se justifică.
Sub aspectul celor mai sus relevate s-a observat și faptul că luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu este nu doar nejustificată, în raport cu gravitatea deosebită a faptei comise, dar și imposibil de luat, în condițiile provizoratului locativ al inculpatului minor care nu are practic un domiciliu, locuind într-un imobil improvizat.
Pe de altă parte, s-a reținut și faptul că, după săvârșirea infracțiunii inculpatului minor a fugit de la fața locului, fiind depistat de organele de poliție la locuința improvizată a unchiului său D. N..
Față de aceste considerente, în baza art. 202 C. proc. pen., art. 223 alin. (2) C. proc. pen. și art. 226 C. proc. pen., s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 03 mai 2014 până la 1 iunie 2014, inclusiv, măsură care a fost prelungită ulterior, până la data de 1 iulie 2014 inclusiv.
Analizând actele și lucrările dosarului în cadrul procesual oferit de art.348 Cod procedură penală, s-a constatat că măsura arestării preventive este legală și temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin.
Astfel, se apreciază că sunt întrunite în continuare condițiile prev. de art.223 al.1 Cod procedură penală, întrucât din probele existente la dosarul cauzei există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea raportat la care s-a luat măsura arestării preventive, prin care s-a cauzat moartea unei persoane și, pe baza evaluării gravității deosebite a faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia se constată că privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Măsura preventivă preconizată este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatului și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, astfel încât luarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive nu se justifică, mai ales că, după săvârșirea infracțiunii, inculpatul minor a fugit de la fața locului, fiind depistat de organele de poliție la locuința improvizată a unchiului său D. N., astfel că se apreciază că față de toate aspectele reținute, ca și față de provizoratul locativ al inculpatului minor, care nu are practic un domiciliu, locuind într-un imobil improvizat, luarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive este neadecvată la acest moment procesual, menținerea măsurii arestării preventive fiind necesară și pentru buna desfășurare a procesului penal.
De altfel, în cauză, nu s-a făcut dovada unor motive temeinice pentru a se dispune revocarea măsurii preventive sau a înlocuirii acestora, iar faptul că inculpatul este o persoană cu un intelect limitat și care suferă de tulburări comportamentale nu face dovada afectării sale prin luarea măsurii arestării preventive, și ca atare nu este un element de natură a conduce la concluzia că se impune punerea sa în libertate, în fapt, unul dintre motivele luării măsurii preventive menționate fiind tocmai comportamentul său deviant, de natură a pune în pericol ordinea publică.
Faptul că inculpatul nu are antecedente penale, și-a recunoscut fapta, care ar fi fost săvârșită pe fondul unei puternice stări de provocare sunt nerelevante în cauză, față de aspectele reținute, și de întrunirea condițiilor prevăzute de lege pentru menținerea măsurii arestării preventive.
Pentru aceste considerente, în baza art. 348 rap. la art. 207, art. 243 C.pr.pen., a fost menținută măsura arestării preventive luată față de inculpatul D. L. ca fiind legală și temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin.
Conform art.275 al.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestație inculpatul D. L., prin care a solicitat admiterea contestației, desființarea încheierii penale atacate și judecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie revocată măsura arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura controlului judiciar, apreciind că la acest moment procesual măsura arestării preventive nu este necesară și nici proporțională.
Potrivit art. 243 alin. 2 C.pr.pen., măsura arestării preventive față de minori poate fi luată în cazuri excepționale, dacă nu îl afectează pe acesta, iar aliniatul 3 al aceluiași articol prevede că, se are în vedere vârsta inculpatului. În cauză, inculpatul are 14 ani și un nivel de instruire scăzut, astfel că privarea sa de libertate îl afectează psihic.
De asemenea, inculpatul a solicitat să se țină seama de faptul că a recunoscut și regretat fapta comisă și că s-a aflat în stare de provocare.
Verificând încheierea penală atacată prin prisma motivelor de contestație invocate de inculpat, precum și a celor care puteau fi puse în discuție din oficiu, Curtea reține următoarele:
Judecătorul de cameră preliminară de la instanța de fond în mod întemeiat în baza art. 348 rap. la art. 207 și art. 243 C.pr.pen., a menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul minor D. L., întrucât în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 223 alin. 1 C.pr.pen., existând suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care s-a luat măsura arestării preventive și pentru care acesta a fost trimis în judecată, prin care s-a cauzat moartea unei persoane, iar raportat la gravitatea deosebită a presupusei fapte comise de inculpat, a modalității și circumstanțelor în care aceasta a fost săvârșită, privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Solicitarea inculpatului prin apărătorul acestuia de revocare a măsurii arestării preventive, cu consecința punerii sale în libertate, este neîntemeiată, deoarece această măsură a fost luată în condiții legale începând cu data de 3 mai 2014 pe o perioadă de 30 de zile, care a fost prelungită ulterior până la data de 1 iulie 2014 și menținută prin încheierea contestată de inculpat în prezenta cauză, sens în care nu se impune revocarea acesteia, nefiind încălcate dispozițiile legale referitoare la luarea măsuri arestării preventive sau la prelungirea acestei măsuri.
Neîntemeiată este și solicitarea inculpatului referitoare la înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, întrucât de la luarea acestei măsuri și până în prezent nu au intervenit modificări substanțiale, care să impună schimbarea măsurii arestării preventive cu altă măsură mai puțin restrictivă, iar circumstanțele personale invocate de inculpat, respectiv vârsta acestuia, care are doar 14 ani și că nu a comis alte fapte penale, nu pot constitui prin ele însele reconsiderarea măsurii arestării preventive și înlocuirea acesteia cu o altă măsură mai puțin restrictivă, cum ar fi cea a controlului judiciar.
Judecătorul de drepturi și libertăți constată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, ci se mențin în continuare, fiind întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 348 rap. la art. 207 și art. 243 C.pr.pen., existența acestora și la momentul de față, atât în ceea ce privește prima condiție, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul și în considerarea căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă este închisoarea mai mare de 5 ani, cât și existența celei de-a doua condiții, gravitatea faptei, a modului și circumstanțelor comiterii acesteia, privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
De asemenea, de la momentul arestării inculpatului și până la momentul soluționării prezentei cereri, în cauză nu au fost efectuate acte din care să rezulte că situația inculpatului, astfel cum a fost analizată de către judecătorul care a dispus arestarea sa și ulterior prelungirea acestei măsuri, care să conducă la schimbarea temeiurilor care au dus la luarea acestei măsuri.
Având în vedere că temeiurile care au dus la luarea măsurii preventive față de inculpatul D. L. se mențin în continuare, că nu se impune revocarea acestei măsuri sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai puțin restrictivă, cum ar fi cea a controlului judiciar, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, contestația formulată de inculpat împotriva încheieri penale nr. 50/17.07.2014 a Tribunalului Bistrița Năsăud urmează să fie respinsă, ca nefondată.
În baza art. 272 alin. 1 C.pr.pen., urmează să se stabilească în favoarea Baroului de avocați Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din F.M.J.
Potrivit art. 275 alin. 2 C.pr.pen., urmează să fie obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 250 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge contestația formulată de inculpatul D. L. împotriva încheierii penale nr.50 din 17 iulie 2014 a Tribunalului Bistrița Năsăud.
Stabilește in favoarea Baroului de avocați Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din F.M.J.
Obligă pe inculpat să plătească statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința camerei de consiliu din 29 iulie 2014.
JUDECĂTOR CAMERĂ PRELIMINARĂ GREFIER
V. G. M. B.
Red.VG/dact.MS
2 ex./31.07.2014
Jud.fond: A.G.
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 365/2014.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 822/2014.... → |
|---|
