Audierea inculpatului arestat în lipsă. Art.231 NCPP. Decizia nr. 263/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Comentarii

0

Decizia nr. 263/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 14-11-2014 în dosarul nr. 14182/3/2014/a4

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR.263/P

Ședința publică de la 14 noiembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. I.

Grefier C. C.

M. public – D.N.A. – S.T. C. reprezentat prin PROCUROR – A. B.

S-a luat în examinare contestația formulată împotriva încheierii de ședință din data de 07.11.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ de inculpatul

- C. NICUȘOR D. – fiul lui M. și V., născut la 29.10.1966 în Ploiești, județul Prahova, C.N.P. –_, cu domiciliul în municipiul C., județul C., ..13, cetățenia română, trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 179/P/2013 din data de 25.04.2014 al. D.N.A. – Serviciul Teritorial C., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art.13² din Legea 78/2000 raportat la art. 297 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13 noiembrie 2014 consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța a stabilit, în conformitate cu disp.art.391 alin.1 Cod pr.penală pronunțarea la data de 14 noiembrie 2014.

CURTEA,

Asupra contestației penale de față, reține următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 07.11.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 14, s-a hotărât:

În baza art.231 alin.4 și alin.7 Cod procedură penală,

Confirmă măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul C. NICUȘOR D., prin încheierea din data de 04.09.2014 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._ 14.

În baza art.231 alin.7 Cod procedură penală,

Confirmă executarea mandatului de arestare preventivă nr. 5 din 04.09.2014, emis de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr._ 14 al Tribunalului C. pe numele inculpatului C. NICUȘOR D. - fiul lui M. și V., născut la data de 29.10.1966, în Ploiești, jud. Prahova, CNP_, cu domiciliul în mun. C., județul C., .. 13, cetățenia - română, cu valabilitate pe o durată de 30 de zile cu începere de la data încarcerării - 06.11.2014 și până la data de 05.12.2014, inclusiv.

Respinge ca nefondată cererea formulată de inculpatul C. NICUȘOR D. privind revocarea măsurii arestării preventive.

Respinge ca nefondată cererea formulată de inculpatul C. NICUȘOR D. privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.

Măsurile se comunica de îndată organelor de poliție.

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală,

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Deliberând asupra cauzei penale privind confirmarea arestării preventive a inculpatului C. NICUȘOR D. și a mandatului de arestare preventivă emis pe numele acestuia, în conformitate cu dispozițiile art.231 alin.4 și alin.7 Cod procedură penală, Tribunalul constată următoarele aspecte:

Prin Încheierea din data de 04.09.2014 a judecătorului de cameră preliminară pronunțată în dosarul nr._ 14 al Tribunalului C., astfel cum a rămas definitivă prin Încheierea nr.2/P/C din data de 15.09.2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel C., s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului C. NICUȘOR D. pe o perioada de 30 de zile de la data punerii în executare a măsurii arestării preventive în conformitate cu dispozițiile art.223 alin.1 lit.a Cod procedură penală.

Pentru a dispune în acest mod, judecătorul de cameră preliminară a constat următoarele aspecte:

S-a reținut că din analiza activității de investigație realizată de organele de urmărire penală in prezenta cauza, se prefigurează aspecte ce indică comiterea de către inculpat a faptei ce formează obiectul instrucției penale, existând presupunerea verosimilă ca numitul C. Nicușor D. a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, faptă cu un conținut deosebit de periculos, fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art.202 alin.1 Cod procedură penală.

Relevante în acest sens sunt următoarele probe administrate în cursul urmăririi penale:

- declarații de martori ( în special M. A., comandantul CMZ și C. N., locțiitor al comandantului CMZ C. care au menționat că din anul 2009 Consiliul Județean a încetat finanțarea achiziționării materialelor igienico – sanitare, corpuri de iluminat, papetărie, birotică, asigurări RCA, inspecție tehnică periodică, piese de schimb, taxe de drum, combustibil deși reprezentanții CMZ au solicitat aceste bunuri Consiliului Județean; că în dotarea CMZ au fost două autoturisme ambele marca Dacia, unul fabricat în anul 1996 și unul în anul 2000, și numai acesta din urmă mai este funcțional deși este complet uzat fizic și moral și înregistrează un număr de 187.000 km parcurși; tot din 2009 nu au mai fost asigurate piese de schimb și consumabile pentru sistemele informatice din dotarea CMZ și, la cererea Consiliului Județean C. au fost întrerupte și serviciile de telefonie prestate de . și . de comunicare ale unității militare fiind paralizate; faptul că în anul 2010, a fost reziliat și contractul cu . care asigura service-ul sistemelor de securitate, respectiv al camerelor video cu circuit închis, sistemul anti-efracție și sistemul de avertizare împotriva incendiilor; tot în anul 2010, inculpatul a dispus rezilierea contractului de pază a sediului CMZ încheiat cu SC Zip E., motiv pentru care în prezent paza sediului este asigurată de către personalul unității deși în interior se află armament și muniție de război, precum și documente clasificate; că în anul 2009, Consiliul Județean C. a adoptat două Hotărâri prin care a dispus evacuarea CMZ din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acțiuni în justiție);

- înscrisuri (adrese S.C. ROMTELECOM S.A. privind desființarea posturilor telefonice, adrese S.C. ZIP E.. – privind rezilierea contractelor de asigurare a pazei C.M.Z. C. la inițiativa Consiliului Județean C., adrese RADET C. – privind rezilierea contractului de furnizare a energiei termice către C.M.Z. C. la inițiativa Consiliului Județean C., adrese RAJA C., adrese ENEL DISTRIBUȚIE DOBROGEA, adresele, notificările și hotărârile emise de Consiliul Județean C. sub semnătura inculpatului C. Nicușor D. prin care se solicită rezilierea contractelor cu furnizorii anterior menționați, sentința civilă nr.9489/29.05.2012 a Judecătoriei C., definitivă prin decizia nr.59/07.02.2013 a Tribunalului C. și irevocabilă prin decizia nr.322/C din 03.07.2013 a Curții de Apel C. raport de constatare tehnico care stabilește obligația Consiliului Județean C. de a asigura CMZ serviciul de telefonie fixă, referate întocmite de comandantul CMZ C. prin care a solicitat Consiliului Județean C. resursele financiare și materiale necesare desfășurării activității, sentința civilă nr.210/04.02.2011 a Tribunalului C., irevocabilă prin decizia civilă nr.714/CA din data de 23.06.2011 a Curții de Apel C. care a dispus anularea HCJ nr.153/15.05.2009 privind restrângerea spațiilor ocupate în clădire de către CMZ C., HCJ C. nr.339/2012 prin care se aprobă repartizarea unor spații Arhivelor Naționale ale României – Direcția Județeană C. din clădirea situată în C., . nr.106, jud.C.);

- raportul de constatare nr.179/P/2013 din data de 14.01.2014, întocmit de specialistul din cadrul DNA – Serviciul Teritorial C., în anii 2009, 2010, 2011 și 2012, potrivit caruia Consiliul Județean C. a acordat ajutoare sociale și financiare unor persoane fizice în cuantum de 2.448.341,88 lei și 1.866.679,94 euro; în același interval de timp, Consiliul Județean C. a acordat alocații de la bugetul UAT Județul C. unor persoane juridice în cuantum de 69.499.011 lei, 1.707.751 euro și 7.600 USD.

În raport de probele expuse anterior, s-a reținut că în prezenta cauză este îndeplinită condiția existenței suspiciunii rezonabile de comitere a unei infracțiuni, în concordanță cu exigențele jurisprudenței CEDO referitoare la existența unor date, informații de natură a convinge un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca o inculpatul să fi comis o infracțiune.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că măsura preventivă a arestării este necesară în cauză în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărire penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, fiind aplicabile dispozițiile art.202 alin.1 Cod pr. penală.

Totodată o astfel de măsură este în același timp și proporțională cu gravitatea acuzației adusă inculpatului.

Prin analiza riguroasă a aplicabilității în speță a incidenței cazului de arestare preventivă reglementat de art.223 alin.1 lit a Cod procedură penală, potrivit căruia „inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată”, s-au remarcat împrejurări de natură a consolida o astfel de conduită din partea inculpatului.

Astfel, examinarea cronologică, în ansamblu, a acțiunilor și/inacțiunilor întreprinse de către inculpat pe parcursul desfășurării procedurilor penale în prezentul dosar a relevat încercarea acestuia de a se sustrage de la aceste proceduri, de a se eschiva de la judecata cauzei.

Au for menționate în acest sens:

- citațiile din 6 decembrie 2013 prin care numitul C. Nicușor D. a fost citat în calitate de „învinuit” pentru „audieri” la data de 13.12.2013 ;

- citațiile din 09 ianuarie 2014 prin care numitul C. Nicușor D. a fost citat în calitate de „învinuit” pentru „audieri” la data de 13.01.2014;

- mandatul de aducere din 14.01.2014 emis ca urmare a neprezentării inculpatului pentru audieri;

- procesul verbal din 15.01.2014 încheiat de ofițerii de poliție judiciar din cadrul D.N.A. cu ocazia executării mandatului de aducere potrivit căruia: după legitimarea ofițerilor și prezentarea mandatului de aducere, C. Nicușor D. „a devenit violent și a refuzat să dea curs acestei activități, bruscând ofițerii de poliție judiciară”, „învinuitul și cele 6-8 persoane care-l însoțeau i-au împins pe ofițeri, opunându-se conducerii la sediul parchetului, împiedicând punerea în executare a mandatului”, „învinuitul a devenit violent și a lovit camera video din dotare”, „după ce învinuitul a fost introdus în mașina poliției, drumul de acces din fața Consiliului Județean C. a fost blocat de trei autoturisme conduse de persoane din anturajul lui C. Nicușor D.”;

- procesul verbal din 15.01.2014 prin care numitului C. Nicușor D. i s-au adus la cunoștință, în prezența apărătorului ales, învinuirea și drepturile procesuale, precum și obligația de a comunica în termen de trei zile orice schimbare de locuință.

- Ordonanța din 15.01.2014 a procurorului de instituire a măsurii obligării numitului C. Nicușor D. de a nu părăsi localitatea pe o durată de 30 zile, de la 15.01.2014 la 13.02.2014.

- cererea inculpatului de acordare a posibilității de a părăsi țara în perioada 15.01._14 în vederea efectuării unei intervenții medicale în S.U.A., cerere încuviințată prin Ordonanța procurorului de 15.01.2014;

- cererea inculpatului de prelungire a perioadei de încuviințare a părăsirii țării până la data de 01.02.2014, data de întoarcere din S.U.A fiind 31.01.2014, potrivit susținerii acestuia, dar și copiilor biletelor de

avion depuse de acesta, cerere încuviințată prin Ordonanța procurorului.

- ordonanța procurorului din 13.02.2014 prin care s-a încuviințat de principiu părăsirea teritoriului României de către inculpat pe toată durata controlului judiciar, exclusiv în scop medical, sub condiția anunțării prealabile cu privire la data plecării, destinație și data întoarcerii.

- cererea inculpatului de suspendare a urmăririi penale pe baza documentației Clinicii Stanford;

- Raportul de primă expertiză medico legală nr.A_ emis de Institutul Național de medicină Legală „M. Minovici” potrivit căreia inculpatul suferă de adenocarcinom de prostată stadiul T3bNxMx, scor Gleason 9, patologie urologică gravă, impunând pentru supraviețuire un tratament complex și supraveghere medicală de specialitate; patologia oncologică poate fi tratate și în România; că numitul C. Nicușor D. poate participa la procesul penal cu excepția perioadelor când necesită spitalizare pentru reevaluare medicală sau datorită agravării patologiei

- audierea la data de 10.02.2014 în calitate de inculpat, ocazie cu care i s-au adus la cunoștință atât drepturile, cât și obligațiile inserate în art.108 Cod procedură penală.

- Încheierea de ședință din camera de consiliu, pronunțată la data de 12.06.2014 in dosarul penal nr._/3/2014 aflat pe rolul Tribunalului București - Secția I-a Penală, rămasa definitivă prin Încheierea nr. 588/C/07.08.2014 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I Penală prin care s-a dispus înlocuirea măsurii controlului judiciar față de inculpatul C. Nicușof D. in urma constatarii ca la data de 12 iunie 2014, inculpatul nu se afla în țară, depășind limita teritorială fixată de judecătorul de cameră preliminară și nerespectând perioada pentru care a primit încuviințarea de a se afla în afara teritoriului României.

Sintetizând informațiile oferite de actele și lucrările cauzei, judecătorul de cameră preliminară a constatat că inculpatul C. Nicușor D. a încercat în permanență să se sustragă de la procedurile judiciare, inițial prin ignorarea chemării autorităților, precum și opunând rezistență prin violență la solicitarea lucrătorilor de poliție, iar ulterior prin plecarea sa pe teritoriul S.U.A. (obținând încrederea și concursul organelor de urmărire penală, care i-au asigurat in mod repetat respectarea dreptului la sănătate prin încuviințarea deplasării in SUA), iar în prezent prin eschivarea reîntoarcerii pe teritoriul României, manifestând în mod permanent dispreț față de autoritățile judiciare și față de reprezentanții legii.

S-a arătat că inculpatul a părăsit țara de o perioadă îndelungată de timp, iar la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă nu se cunoaștea cu certitudine unde se află acesta, nefiind indicate date de natura a facilita localizarea acestuia, precum și posibilitatea realizării unui contact direct cu acesta, în caz de necesitate, de către autorități.

Susținerea potrivit căreia s-ar afla pe teritoriul S.U.A. unde efectua tratament medical nu a putut fi luată în considerare, nefiind sprijinită de probe certe și indubitabile.

S-a precizat faptul că inculpatul C. NICUȘOR D. a fost trimis în judecată sub control judiciar și într-o altă cauză prin rechizitoriul nr. 124/P/_ al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 alin. 1 Cp. (noul Cod penal) rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (modif. prin Legea nr. 187/2012) rap. la art. 297 Cp. (noul Cod penal); douăsprezece infracțiuni de abuz în serviciu prev. de art. 246 Cp. (Codul penal din 1969); nouă infracțiuni de abuz în serviciu prev. de art. 246 Cp. (Codul penal din 1969), toate cu aplic. art. 33 Ut. a Cp. (Cod penal 1969) și art. 5 Cp. (noul Cod penal)

Această cauză s-a înregistrat sub nr._/3/2014 pe rolul Tribunalului București - Secția I-a Penală, fiind menținută măsura precum și obligațiile impuse inculpatului de către Tribunalul București - Secția I-a Penală prin încheierea din 20.03.2014, pronunțată în dosarul nr._ .

Totodată, în baza art. 215 alin.2 Cod procedură penală a fost admisă, în parte, cererea formulată privind încuviințarea părăsirii teritoriului României, în perioada 06.04._14, pentru ca inculpatul C. Nicușor D. să se deplaseze la unitatea medicală Johns Hopkins.

La data de 11 iunie 2014 inculpatul, prin apărător, a solicitat încuviințarea părăsirii teritoriului României pentru perioada 12.06._14, motivată de necesitatea efectuării unor investigații la unitățile medicale aflate pe teritoriul SUA dar, în susținerea cererii, nu a fost depus nici un document, medical sau de altă natură, care să confirme împrejurările invocate așa încât, prin încheierea de ședință din camera de consiliu, pronunțată la data de 12.06.2014, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul dispozițiilor art.215 alin.2 Cod procedură penală, a respins ca nefondată cererea inculpatului.

Constatându-se că inculpatul, la data de 12 iunie 2014, nu se afla în țară, depășind limita teritorială fixată de judecătorul de cameră preliminară și nerespectând perioada pentru care a primit încuviințarea de a se afla în afara teritoriului României, s-a dispus înlocuirea măsurii controlului judiciar față de inculpatul C. Nicușof D., cu măsura arestării preventive, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 3/CP/23.07.2014 pe o durată de 30 zile de la data punerii în executare a măsurii arestării preventive.

Pentru a se pronunța astfel, în esență, judecătorul de cameră preliminară a reținut că inculpatul se află în situațiile prev. de art.215 alin.7 C.p.p., întrucât - pe durata măsurii controlului judiciar - a încălcat, cu rea-credință, obligațiile care îi revin, respectiv prev. de art.223 alin. 1 lit.a, alin.2 C.p.p., din probe rezultând suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune și a fugit, în scopul de a se sustrage de la judecată, iar privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Soluția a rămas definitivă prin Încheierea nr. 588/C/07.08.2014 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I Penală prin care s-a dispus respingerea contestației formulate de inculpatul C. Nicușor D..

În acest context, în dosarul nr._/3/2014 din data de 08 august 2014 judecătorul delegat din cadrul Tribunalului București - Secția I Penală, a formulat cerere de arestare provizorie, având în vedere propunerea de extrădare din data de 08 august 2014 emisă în dosarul nr._/3/2014 al Tribunalului București - Secția I Penală, în referire la inculpatul C. NICUȘOR D. (fiul lui M. și V., ns. la data de 29.10.1966, în mun. Ploiești, jud. Prahova, CNP -_, cu domiciliul în mun. C., jud. C., .. 13, cetățenia - română, starea civilă - căsătorit, loc de muncă - președintele Consiliului Județean C., fără antecedente penale), în vederea punerii în executare a mandatului de arestare preventivă nr. 3/CP/23.07.2014 emis de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._/3/2014;

Prin adresa nr._/CPP din data de 08 august 2014 a INTERPOL București, s-a comunicat faptul că inculpatul C. Nicușor D. (persoană urmărită la nivel internațional pe bază de notiță roșie) - potrivit unei comunicări a atașatului de interne din Statele Unite ale Americii - a intrat în această țară la data de 09 aprilie 2014, mai precis în District of Columbia, cu viză de turist "(după care a fost operat la Spitalul Johns Hopkins și, conform unor surse medicale, medicii i-au recomandat să rămână în spital până în luna septembrie 2014), neexistând informații suplimentare din care să rezulte că cel în cauză ar fi părăsit teritoriul american.

Prin Încheierea Judecătorului delegat din 08.08.2014, în baza art. 12 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, s-a solicitat arestarea provizorie în vederea extrădării a inculpatului C. NICUȘOR D. (fiul lui M. și V., ns. la data de 29.10.1966, în mun. Ploiești, jud. Prahova, CNP -_, cu domiciliul în mun. C., jud. C., .. 13, cetățenia - română, starea civilă - căsătorit, loc de muncă - președintele Consiliului Județean C., fără antecedente penale), pentru punerea în executare a mandatului de arestare preventivă nr. 3/CP/23.07.2014 emis de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr._/3/2014.

Judecătorul de cameră preliminară a mai constatat că nu se poate afirma că inculpatul se sustrage numai în cauza menționată anterior, atitudinea sa fiind o strategie generală de a încerca să evite și să împiedice desfășurarea în bune condiții a tuturor proceselor penale declanșate împotriva sa și de care a avut cunoștință cu mult înainte de a părăsi teritoriul țării.

S-a constatat că autoritățile judiciare române, atât organele de urmărire penală, cât și instanțele de judecată i-au permis în mod repetat să părăsească teritoriul țării pentru tratarea afecțiunii grave de care suferă, însă inculpatul nu a înțeles să prezinte probe clare și certe care să certifice că șederea sa pe teritoriul altui stat este necesară în continuare.

Din contră, înscrisurile depuse prin apărător sunt echivoce, neclare, evazive si contradictorii.

Astfel, opinia medicului S. I.Cocioaba – dr. Specialist în medicina de familie și medicina internă – potrivit www.doctor.webmd.. iulie 2014, nu poate fi avută în vedere întrucât, pe de-o parte nu este specialist oncolog, iar constatarea se bazează pe „studierea dosarului medical” al pacientului C. N. D., fără examinarea nemijlocită a acestuia, astfel încât aprecierile acestuia privind situația medicală a inculpatului și imposibilitatea transportării acestuia în România nu pot fi luate în considerare.

Pe de alta parte există date publice potrivit cărora acest medic ar fi fost condamnat în SUA pentru fapte de corupție, respectiv pentru infracțiunea de luare de mită potrivit www.media hotnews.ro.

Examenul tomograf computerizat abdominal și pelvic efectuat la 10 iulie 2014 la North Shore – Long Island Systemul de Sănătate Evreiesc concluzionează ca „în zona operată nu se observă probleme”.

Referitor la opinia dr.D. P., s-a observat ca aceasta este evazivă, lipsind aspecte medicale, științifice, de natură a determina situația concretă în care se află inculpatul.

Înștiințarea emisă de către acesta menționează că inculpatul se află în grija sa „datorită condițiilor care îi amenință viața”, fiind trecute însă sub tăcere care ar fi aceste condiții care îi amenință viata, pentru a putea fi comparate cu situația medicală stabilită de INML M. Minovici.

Același înscris arata ca Nicușor C. „necesită în continuare alte tratamente și intervenții chirurgicale”, fără a indica în mod concret care ar fi acestea.

O ultimă mențiune învederează ca inculpatul nu este stabil medical ca să călătorească în viitor și că nu va fi apt să călătorească până când problemele medicale prezente nu vor fi rezolvate, fără a se indica în mod concret care ar fi problemele medicale care îl împiedică pe inculpat să călătorească.

Aceasta în condițiile în care, potrivit documentației cu antetul J. Hopkins School of Medicine din Baltimore, după efectuarea intervenției de extirpare a prostatei, inculpatul a fost externat la doar două zile și, ulterior s-a deplasat pe o distanță de 300 km la New York, ceea ce evidențiază ca inculpatul se poate deplasa pe distanțe considerabile, fiind transportabil.

Mai mult, din susținerile avocatului ales al inculpatului făcute în fața judecătorului de cameră preliminară rezultă ca inculpatul se afla în New York si este tratat „ambulatoriu”.

S-a subliniat că ultimele documente depuse de inculpat erau datate 10.07.2014 și 11.07.2014, neexistând înscrisuri medicale de actualitate care să prezinte situația medicală a inculpatului la acest moment și care să ateste imposibilitatea suportării unei călătorii pe teritoriul României.

Judecătorul de camera preliminara, fără a nega afecțiunea inculpatului astfel cum a fost stabilită de I.N.M.L M. Minovici, a constatat că nu se poate adopta altă soluție decât arestarea preventiva, administrația locurilor de deținere dispunând de sistem medical, iar în cazul în care boala de care suferă nu poate fi tratată în rețeaua medicală a A.N.P., administrația locului de deținere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății, astfel cum statuează art.240 Cod procedură penală.

De altfel, starea sănătății nu poate constitui un motiv exclusiv de lăsare în libertate a unui inculpat, examinarea criteriilor de arestare preventivă trebuind să fie examinate în mod conjugat, prin raportare la dispozițiile legale a circumstanțelor de fapt, precum și a celor personale ale inculpatului.

În sensul celor menționate s-a indicat și art.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care impune obligația statului de a proteja sănătatea persoanei private de libertate, iar nu obligația de a lăsa în libertate un inculpat pe motive de sănătate.

Deși s-a susținut de către apărătorul inculpatului ca situațiile din cele doua dosare penale sunt total diferite, se constată că premisa măsurii arestarii preventive este aceeași în ambele cauze, (respectiv din probe rezulta suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune și a fugit, în scopul de a se sustrage de la judecată, iar privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică), diferența de abordare fiind determinată de instituția de drept aplicabilă distinct în fiecare cauză (înlocuirea controlului judiciar cu măsura arestării preventive și luarea măsurii arestării preventive).

Alegațiile privind existența unei Încheieri definitive de ridicare a controlului judiciar în prezenta cauză nu leagă judecătorul de cameră preliminară, care analizează propunerea de arestare preventivă din perspectiva elementelor apărute ulterior momentului ridicării acestui control judiciar.

Astfel, Încheierea prin care s-a dispus ridicarea controlului judiciar a inculpatului a fost pronunțată la data de 10.06.2014 și a rămas definitivă anterior dispunerii în mod definitiv a arestării preventive a inculpatului C. Nicușor D. în cauza penală nr._/3/2014 a Tribunalului Bucuresti.

Judecătorul a constatat că, deși inculpatul suferă de o boală gravă, aceasta nu îl împiedică să participe la procesul penal, iar tratamentul necesar poate fi efectuat în condiții optime și pe teritoriul României, astfel cum au stabilit specialiștii I.N.M.L. M. Minovici.

În baza Încheierii expuse anterior, s-a emis pe numele inculpatului C. Nicușor D. Mandatul de arestare preventivă nr. 5 din 04.09.2014 cu valabilitate de 30 de zile de la data punerii în executare.

Astfel cum rezultă din informarea nr._/06.11.2014 al Inspectoratului de Poliție al Județului C., inculpatul a fost depistat la 06.11.2014 pe Aeroportul Internațional București Henri C..

Având în vedere faptul că mandatul de arestare preventivă a fost emis în lipsa inculpatului, instanța a procedat în conformitate cu dispozițiile art.231 Cod procedură penală, care reglementează procedura de confirmare în ipoteza judecării propunerii de arestare preventivă în lipsa inculpatului.

Procedura confirmării măsurii arestării preventive luată în lipsa inculpatului și a mandatului de arestare preventivă este menită să asigure respectarea uneia din garanțiile instituite de art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Evaluând declarația inculpatului în contextul probelor administrate și al motivelor avute în vedere la luarea măsurii, dar și a noilor înscrisuri depuse, Tribunalul constată că de la momentul admiterii propunerii de arestare preventivă a inculpatului și până în prezent nu au intervenit elemente noi în favoarea inculpatului.

Dimpotrivă, instanța constată că, pe lângă aspectele reținute inițial, cu ocazia luării măsurii arestării preventive a inculpatului C. D. Nicușor, au apărut probe noi de natură a întări convingerea că acesta a încercat să se sustragă procedurilor judiciare penale care se desfășoară împotriva sa.

Observăm faptul că inculpatul, în depoziția dată în față instanței, a încercat, în ciuda evidențelor ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar de procurorul D.N.A., să nege încercarea sa de sustragere de la judecată, precizând că prezența sa pe teritoriul României s-a realizat de bună voie și fără intervenția autorităților.

Din verificarea declarației subliniem că inculpatul a făcut următoarele afirmații:

- „motivul respingerii cererii de extrădare (de către S.U.A. – n.n.) formulate de către România a fost tocmai conținutul actelor medicale emise de medicii specialiști” fila 6 verso declarație, fila 13 verso dosar fond;

- că autoritățile din „S.U.A. îmi prelungiseră viza până pe 15.05.2015” – fila 7 declarație, 14 dosar fond;

- „pe data de 05.11.2014 ne-am deplasat la autoritățile judiciare, respectiv în fața unui procuror, unde am convenit că voi reveni în România liber și nesilit de nimeni, deși nu există tratat de extrădare între România și Turcia” - fila 7 declarație, 14 dosar fond;

- „nu am fost niciodată în custodia autorităților americane” - fila 7 declarație, 14 dosar fond;

- „nu am avut un dispozitiv electronic pe gleznă” ( pe teritoriul S.U.A. – n.n.) - fila 7 verso declarație, 14 dosar fond;

În totală contradicție cu afirmațiile făcute de către inculpat, Tribunalul constată că:

- cererea de arestare provizorie în vederea extrădării în România a fost respinsă de către U.S. DEPARTMENT of Justice din cauza lipsei dublei incriminări, astfel cum rezultă din Informarea Atașatului de Afaceri Interne la Ambasada României din S.U.A. – fila 16 dosar fond, iar nu ca urmare a stării medicale cum a încercat să acrediteze inculpatul;

- la data de 17.10.2014 U.S. Immigration and Customs Enforcement (ICE) – N. Fugitive Operations Program a reușit identificarea și reținerea inculpatului pe raza orașului New York, acesta aflându-se în situația de ședere ilegală în S.U.A., întrucât viza sa a expirat la data de 8 octombrie 2014 - Informarea Atașatului de Afaceri Interne la Ambasada României din S.U.A. – fila 18 dosar fond, în contradicție cu declarația dată în fața instanței potrivit căreia S.U.A. îi prelungiseră viza până pe 15.05.2015;

- la 17.10.2014 a fost condus la sediul ICE New York, „din declarațiile acestuia rezultând faptul că intenționa ca în curând să se întoarcă în România, pentru a fi prezent la termen de judecată stabilit pentru data de 23.10.2014” – Informarea Atașatului de Afaceri Interne la Ambasada României din S.U.A. – fila 18 dosar fond, declarație în totală contradicție cu momentul întoarcerii sale în țară, la 06.11.2014;

- autoritățile americane au dispus „eliberarea acestuia din custodie, însă i-au aplicat pe gleznă o brățară de siguranță, prin intermediul căreia vor putea fi monitorizate deplasările acestuia în timp real, urmând ca până luni, 22 octombrie 2014 să fie efectuate demersurile necesare pentru încarcerarea în penitenciarul Buffalo Federal Detention Center din Batavia, New York” - Informarea Atașatului de Afaceri Interne la Ambasada României din S.U.A. – fila 17 dosar fond, în contradicție cu declarația inculpatului potrivit căreia nu s-a aflat în custodia autorităților americane și nici nu a avut montat pe gleznă un dispozitiv de monitorizare;

- România și Turcia sunt state părți la Convenția europeană de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957 și a protocoalelor sale adiționale, încheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 și la 17 martie 1978, aspect necunoscut de către inculpat la momentul deplasării din S.U.A. pe teritoriul Turciei, astfel cum rezultă din declarația sa potrivit căreia România nu are tratat de extrădare cu Turcia;

Din cele menționate anterior se poate trage concluzia de necontestat că inculpatului i-a expirat viza pentru S.U.A la data de 08 octombrie 2014, fiind declarat ca persoană aflată ilegal pe teritoriul acestui stat, luat în custodie de către autoritățile americane la data de 17.10.2014 și, urmare a declarației sale date în fața U.S. Immigration and Customs Enforcement, prin care și-a manifestat intenția de părăsire voluntară a S.U.A. cu destinația România „pentru a fi prezent la termen de judecată stabilit pentru data de 23.10.2014”, autoritățile americane au dispus eliberarea acestuia din custodie, însă i-au aplicat pe gleznă o brățară de siguranță, prin intermediul căreia vor putea fi monitorizate deplasările acestuia în timp real, urmând ca până luni, 22 octombrie 2014 să fie efectuate demersurile necesare pentru încarcerarea în penitenciarul Buffalo Federal Detention Center din Batavia, New York.

Fiind în această situație de ședere ilegală, monitorizat în timp real și amenințat de posibilitatea încarcerării în penitenciarul Buffalo Federal Detention Center din Batavia, New York, inculpatul a părăsit S.U.A. cu destinația Istanbul – Turcia, cu credința că între statul român și Turcia nu există Tratat de extrădare, necunoscând că cele două state își acordă reciproc extrădarea, ca state părți semnatare la Convenția europeană de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957 și a protocoalelor sale adiționale, încheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 și la 17 martie 1978.

Este evident că inculpatul a încercat să se pună la adăpost, în acest fel, cunoscând faptul că este dat în urmărire internațională și bazându-se pe lipsa unei legislații care să permită extrădarea sa din Turcia către autoritățile române.

În sprijinul acestei afirmații aducem și argumentul potrivit căruia încă din 17.10.2014, în fața U.S. Immigration and Customs Enforcement a specificat că se întoarce în România pentru termenul din 23.10.2014, însă a călătorit direct în Istanbul abia la 24.10.2014, nu ca o escală spre România, ci ca un demers în realizarea intenției sale de a se sustrage unei eventuale arestări și implicit, de la judecată.

Apărătorul ales a afirmat că oprirea în Turcia s-a realizat strict în scopuri medicale însă, pe lângă faptul că nu s-au prezentat documente medicale emise de medici din Turcia în perioada șederii pe acest teritoriu – 24.10.2014 – 06.11.2014, pretinsa programare pentru clinica din Istanbul s-a făcut abia la 05.11.2014, după contactul inculpatului cu autoritățile judiciare din Turcia, fiind evident o încercare de motivare a prezenței sale pe acest teritoriu.

Instanța a putut consta, prin perceperea directă a atitudinii inculpatului și a modalităților de expunere a declarației sale, dar și din experiența de viață și profesională – absolvent de studii superioare, ocupant pe o perioadă îndelungată a funcției de președinte al C.J.C. C., faptul că inculpatul are capacitatea reală de a înțelege procedurile la care a fost supus, atât în fața autorităților S.U.A., cât și din Turcia, cu atât mai mult cu cât a și beneficiat de asistența unui avocat calificat în fiecare din cele două state, cunoscător a acelor legislații.

În atare situație nu sunt plauzibile susținerile sale decât prin prisma intenției de a induce în eroare instanța cu privire la încercarea sa de a se sustrage de la judecată și de a justifica această sustragere cu situația sa medicală.

Toate aceste elemente expuse anterior formează convingerea instanței că privarea de libertate a inculpatului C. Nicușor D. este necesară în acest moment procesual pentru atingerea dezideratelor urmărite de legiuitor prin adoptarea art.202 alin.1 Cod procedură penală, care reglementează scopul și condițiile generale de aplicare a măsurilor preventive, respectiv al împiedicării sustragerii inculpatului de la judecata cauzei.

Referitor la aspectele susținute în apărarea privind existența Încheierea din 10.09.2014 pronunțată de Judecătoria C. pronunțată într-o plângere formulată în temeiul art.340 CPP, acestea vor fi analizate pe fondul cauzei.

Examinând cererea de revocare a măsurii arestării preventive Tribunalul C. constată că nu au încetat temeiurile care au determinat-o și nici nu au apărut împrejurări noi care să justifice revocarea ci, din contră, astfel cum am expus anterior, există temeiuri noi care impun confirmarea măsurii arestării preventive a inculpatului.

Totodată nu s-ar putea dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu a controlului judiciar, existând pericolul ca inculpatul, raportat la conduita procesuală avută până în prezent, să încerce să se sustragă, în continuare, de la judecată.

Pentru toate aceste considerente, concluzionând că măsura privării de liberate a inculpatului este proporțională cu gravitatea acuzațiilor si cu întreaga sa conduită de eschivare, în baza art.231 alin.4 și alin.7 Cod procedură penală, se va confirma măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul C. NICUȘOR D., prin încheierea din data de 04.09.2014 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._ 14 și executarea mandatului de arestare preventivă nr. 5 din 04.09.2014, emis de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr._ 14 al Tribunalului C. pe numele acestuia cu valabilitate pe o durată de 30 de zile cu începere de la data încarcerării - 06.11.2014 și până la data de 05.12.2014, inclusiv.

Se vor respinge, ca nefondate, cererile formulate de inculpatul C. NICUȘOR D. privind revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.

Împotriva încheierii de ședință din data de 07.11.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 14 a formulat contestație inculpatul C. Nicușor D., motivele fiind susținute în ședința de judecată din data de 13.11.2014 și consemnate în practicaua prezentei încheieri, neimpunându-se reiterarea acestora.

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii contestate, prin prisma criticilor formulate și din oficiu, Curtea constată nefondată contestația formulată de inculpatul C. Nicușor D., reținând următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 04.09.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 14, s-a hotărât:

„Admite propunerea de arestare preventivă formulată de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial C..

În baza art.238 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.202 alin.1 și alin.4 lit.e Cod procedură penală și art.223 alin.1 lit.a, alin.2 Cod procedură penală,

Dispune arestarea preventiva a inculpatului C. NICUȘOR D. – fiul lui M. și V., născut la 29.10.1966 în Ploiești, județul Prahova, C.N.P. –_, cu domiciliul în municipiul C., județul C., ..13, cetățenia română, pe o perioada de 30 de zile de la data punerii în executare a măsurii arestării preventive.

În baza art.230 Cod procedură penală,

Dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului C. NICUȘOR D..

Măsurile se comunica de îndată organelor de poliție.”

Prin încheierea de ședință nr.2/P/CP/15.09.2014, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel C. în dosarul penal nr._ 14/a2, s-a dispus:

„În baza art.425¹ alin.7 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.203 alin.5 Cod procedură penală admite contestația formulată de inculpatul C. NICUȘOR D. - fiul lui M. și V., ns. la data de 29.10.1966, în Ploiești, jud. Prahova, CNP_, cu domiciliul în mun. C., județul C., .. 13, cetățenia - română, starea civilă - căsătorit, loc de muncă - președintele Consiliului Județean C., fără antecedente penale împotriva încheierii de ședință din data de 04.09.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ 14.

Desființează în parte hotărârea contestată și, rejudecând:

Înlătură din încheierea penală contestată și din mandatul de arestare preventivă nr.5/04.09.2014, emis de Tribunalul C. pe numele inculpatului C. Nicușor D. dispozițiile art.223 alin.2 Cod procedură penală și menține celelalte dispoziții.”

În considerentele încheierii nr.2/P/CP/15.09.2014 s-au reținut următoarele:

„Prin rechizitoriul nr.179/P/2013 din data de 25.04.2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. Nicușor D. sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu, ca infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție, prevăzută de art.13² din Legea 78/2000 raportat la art.297 Cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal și art.5 Cod penal.

În sarcina inculpatului se reține că în perioada_13, în exercitarea atribuțiilor care decurgeau din calitatea de Președinte al Consiliului Județean C., cu știință, în mai multe rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale, nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos obligațiile care îi incumbau potrivit art.76 din Legea nr.446/2006, în raport de funcția publică deținută, neasigurând finanțarea Centrului M. Zonal C., neefectuând reparațiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilități și servicii de pază necesare funcționării în condiții normale a Centrului M. Zonal C. și încercând de mai multe ori să evacueze instituția din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor și intereselor legale ale Ministerului A. Naționale precum și un prejudiciu în cuantum de 67.211,32 lei.

Potrivit art.238 Cod procedură penală arestarea preventivă a inculpatului în procedura de cameră preliminară se dispune din oficiu sau la propunerea motivată a procurorului, pentru o perioadă de 30 de zile, pentru aceleași temeiuri și în aceleași condiții ca și arestarea preventivă dispusă în cursul urmăririi penale.

Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni (art.202 alin.1 Cod procedură penală).

Potrivit alin.3 al art.202 Cod procedură penală, orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

De asemenea, conform art.223 alin.1 Cod procedură penală, măsura arestării preventive poate fi luată de cătrejudecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanța de judecată în fața căreia se află cauza, în cursul judecății numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre următoarele situații:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;

b) inculpatul încearcă să influențeze un alt participant la comiterea infracțiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;

c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înțelegere frauduloasă cu aceasta;

d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni.”

Potrivit alin.2 al aceluiași articol, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

De asemenea, potrivit art.5 paragraful 1 lit.c din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa decât dacă există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.

Referitor la existența motivelor verosimile de a se bănui că a săvârșit o faptă incriminată de normele interne de drept penal, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că suspiciunile verosimile presupun existența unor fapte sau a unor informații de natură a convinge un observator obiectiv și neutru că persoana în cauză a putut comite fapta pentru care este cercetată (cauza Erdagöz contra Turciei, C. contra României).

Procedând în conformitate cu dispozițiile legale anterior menționate la examinarea propunerii de arestare preventivă a inculpatului C. Nicușor D., judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară constată că sunt îndeplinite condițiile pentru luarea acestei măsuri. Se constată că mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale relevă indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de abuz în serviciu ca infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție, constând în aceea că în perioada_13, în exercitarea atribuțiilor care decurgeau din calitatea de Președinte al Consiliului Județean C., cu știință, în mai multe rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale, nu și-ar fi îndeplinit sau și-ar îndeplinit în mod defectuos obligațiile care îi reveneau potrivit art.76 din Legea nr.446/2006, în raport de funcția publică deținută, neasigurând finanțarea Centrului M. Zonal C., neefectuând reparațiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilități și servicii de pază necesare funcționării în condiții normale a Centrului M. Zonal C. și încercând de mai multe ori să evacueze instituția din sediul pe care îl ocupa, fapte care ar fi provocat vătămări ale drepturilor și intereselor legale ale Ministerului A. Naționale, precum și un prejudiciu în cuantum de 67.211,32 lei.

Relevante în acest sens sunt:

- înscrisuri, constând în adrese S.C. ROMTELECOM S.A., adrese S.C. ZIP E.., adrese RADET C., adrese RAJA C., adrese ENEL DISTRIBUȚIE DOBROGEA, adresele, notificările și hotărârile emise de Consiliul Județean C. sub semnătura inculpatului C. Nicușor D. prin care se solicită rezilierea contractelor cu furnizorii anterior menționați, sentința civilă nr.9489/29.05.2012 a Judecătoriei C., irevocabilă prin decizia nr.322/C din 03.07.2013 a Curții de Apel C., referate întocmite de comandantul CMZ C. prin care a solicitat Consiliului Județean C. resursele financiare și materiale necesare desfășurării activității;

- declarațiile martorilor audiați pe parcursul urmăririi penale (angajați ai CMZ C.), care au precizat că din anul 2009 Consiliul Județean a încetat finanțarea achiziționării materialelor igienico-sanitare, corpuri de iluminat, papetărie, birotică, asigurări RCA, inspecție tehnică periodică, piese de schimb, taxe de drum, combustibil, nu au mai fost asigurate piese de schimb și consumabile pentru sistemele informatice din dotarea CMZ și, la cererea Consiliului Județean C. au fost întrerupte și serviciile de telefonie prestate de . și . anul 2009, Consiliul Județean C. a adoptat două hotărâri prin care a dispus evacuarea CMZ din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acțiuni în justiție; în anul 2010, a fost reziliat contractul cu . care asigura service-ul sistemelor de securitate, sistemul anti-efracție și sistemul de avertizare împotriva incendiilor; în anul 2010 inculpatul a dispus și rezilierea contractului de pază a sediului CMZ încheiat cu SC Zip E.;

- raportul de constatare nr.179/P/2013 din data de 14.01.2014, întocmit de specialistul din cadrul DNA – Serviciul Teritorial C., din care rezultă că în anii 2009, 2010, 2011 și 2012 Consiliul Județean C. a acordat ajutoare sociale și financiare unor persoane fizice în cuantum de 2.448.341,88 lei și 1.866.679,94 euro; în același interval de timp, Consiliul Județean C. a alocat din bugetul UATJ C. unor persoane juridice sumele de 69.499.011 lei, 1.707.751 euro și 7.600 USD.

În ceea ce privește temeiurile ce pot justifica luarea celei mai severe dintre măsurile preventive restrictive de libertate, apreciem, în acord cu opinia instanței de fond, că în cauză este incident cazul prevăzut de art.223 alin.1 lit.a Cod procedură penală. În speță, împrejurările faptice ce rezultă din înscrisurile existente la dosar se încadrează în ipotezele textului normativ anterior menționat, relevând intenția inculpatului C. Nicușor D. de sustragere de la desfășurarea procesului penal.

Ca un prim aspect, se impune precizarea în sensul că inculpatul cunoaște indubitabil stadiul procedurilor judiciare desfășurate în cauză, fiind în mod legal citat la sediul apărătorului ales care, de altfel, a confirmat această împrejurare, însă nu s-a prezentat la chemările organelor judiciare, susținând că nu se poate deplasa în România din motive medicale.

Referitor la situația medicală a inculpatului, prin raportul de expertiză medico-legală nr.A_ emis de Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici” s-a stabilit că numitul C. Nicușor D. suferă de adenocarcinom de prostată stadiul T3bNxMx, scor Gleason 9, patalogie urologică gravă, impunând pentru supraviețuire un tratament complex și supraveghere medicală de specialitate. S-a mai concluzionat în sensul că patalogia oncologică poate fi tratată și în România, iar inculpatul C. Nicușor D. poate participa la procesul penal, cu excepția perioadelor când necesită spitalizare pentru reevaluare medicală sau datorită agravării patalogiei.

Reiese în mod cert din raportul de expertiză medico-legală menționat anterior și din înscrisurile existente la dosar că inculpatul Constatinescu Nicușor D. a fost diagnostic cu cancer de prostată și a fost supus unei intervenții chirurgicale pentru extirparea prostatei la Spitalul Johns Hopkins din Baltimore, la data de 12.04.2014.

Inculpatul a depus la dosar mai multe înscrisuri, constând în acte medicale și opiniile unor medici, pe care judecătorul de cameră preliminară le evidențiază în mod cronologic, astfel:

- înscrisuri medicale din lunile ianuarie și aprilie 2014, emise de Spitalul Johns Hopkins din Baltimore care atestă diagnosticul de cancer de prostată și efectuarea intervenției chirurgicale de eliminare integrală a prostatei; prostatectomia laparoscopică a fost efectuată la data de 12.04.2014, inculpatul fiind externat la data de 14.04.2014; la data de 02.05.2014 s-a introdus un cateter abdominal pentru drenaj, ce a fost îndepărtat la data de 21.05.2014; radioterapia va consta în vaccinare injectabilă la 6 luni, timp de 2 ani;

- înscrisuri medicale din perioada 05.07._14 emise de Spitalul Universitar North Shore din New York, incluzând rezultatele a două tomografii computerizate efectuate la datele de 10.07.2014 și 18.07.2014, ce au evidențiat un abces abdominal anterior; mai rezultă că în perioada 18.07._14 inculpatul a fost internat în Spitalul North Shore, unde a urmat tratament cu medicamente antiinflamatorii și antibiotice;

- opinia exprimată de medicul Ș. C. la data de 02.07.2014, care precizează că, ulterior operației de extirpare a prostatei, inculpatul a suferit acumulări masive de lichid în cavitatea abdominală, fiindu-i montat un cateter abdominal. radioterapia va putea începe după scoaterea drenului abdominal, va dura aproximativ 7 săptămâni, fiind necesare câte 5 ședințe săptămânal; având în vedere starea de sănătate, se apreciază că transportul inculpatului pe teritoriul României poate pune în pericol viața acestuia;

- scrisoarea medicală ce emană de la medicul D. P., datată 11.07.2014, în care se arată că inculpatul C. Nicușor D. necesită în continuare alte tratamente și intervenții chirurgicale, nefiind apt să călătorească;

- scrisoarea medicală din data de 10.09.2014 întocmită de medicul D. P. din cadrul Centrului de Medicină avansată North Shore, în care se menționează că, în urma examenului fizic al pacientului C. Nicușor D., efectuat la data de 09.09.2014 s-a constatat că acesta are montat un cateter pentru drenaj, prezentând un abces abdomino-pelvian de dimensiune semnificativă; în aceste condiții, se arată că nu se poate proceda la o nouă intervenție chirurgicală și nici la inițierea radioterapiei, iar inculpatul nu este apt să călătorească;

- fotografii în care inculpatul apare având montat un cateter pentru drenaj abdominal în zona abdominală stângă;

Analizând înscrisurile prezentate anterior, cu privire la care apărătorii inculpatului au precizat că reprezintă întregul dosar medical, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară celei învestite cu soluționarea cauzei constată că acestea nu confirmă realitatea susținerilor referitoare la imposibilitatea deplasării inculpatului C. Nicușor D. pe teritoriul României. Astfel, aspectele de ordin medical invocate în scrisoare medicală din data de 10.09.2014 nu au fost demonstrate în mod concret.

Deși se susține existența unei infecții postoperatorii, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel C. apreciază că afirmațiile apărării sunt lipsite de suport probator. Din această perspectivă, trebuie evidențiat că abcesul abdominal este reliefat doar prin două examene de tomografie computerizată abdominală și pelvică efectuate la Clinica North Shore în datele de 10.07.2014 și 18.07.2014. Presupusa infecție la nivelul abdomenului, ce ar fi fost cauzată de colecția de lichid ce a necesitat drenaj nu a fost constată nici în luna iulie, dar nici în prezent, prin efectuarea unor analize de sânge. Dimpotrivă, din actele medicale ce privesc perioada 05.07._14 rezultă că hemoleucograma nu a prezentat modificări, iar în urma examinării medicale, s-a constatat că pacientul C. Nicușor D. era afebril (având o temperatură a corpului de 36.6 ºC). Totodată, deși se susține că inculpatul necesită îngrijire medicală intensivă postoperatorie pentru tratarea abcesului abdominal, nu au fost prezentate concluziile unor medici specialiști, în scrisoarea medicală din data de 10.09.2014 medicul oncolog D. P. specificând doar că urmează să consulte mai mulți specialiști în vederea determinării conduitei terapeutice. Or, în ipoteza în care, astfel cum arată inculpatul, infecția abdominală ar fi persistat după efectuarea intervenției chirurgicale din data de 12.04.2014, deci o perioadă îndelungată de timp de aproximativ 5 luni, în mod firesc s-ar fi impus consultul de specialitate, aspect ce nu a fost dovedit în cauză.

Afirmațiile inculpatului nu sunt credibile, având în vedere și împrejurarea că, pentru perioada 21.07._14 nu au fost prezentate rezultatele unor examene și analize medicale, în condițiile în care, astfel cum am arătat, se invocă complicații postoperatorii ce ar fi persistat o perioadă de 5 luni de la momentul efectuării prostatectomiei. Trebuie menționat că fotografiile depuse la dosar, în care inculpatul apare având montat un cateter pentru drenaj în zona abdominală stângă nu pot fi avute în vedere, întrucât nu sunt datate. Inculpatul a mai depus la dosar înscrisuri din care rezultă că a angajat un avocat pentru deschiderea unui proces pentru malpraxis împotriva Spitalului J. Hopkins din Baltimore, însă aceste demersuri nu pot face dovada stării actuale de sănătate.

Prin urmare, se constată că opinia medicală din data de 10.09.2014 nu este susținută de acte medicale (analize de sânge, examinări ecografice sau CT). De asemenea, prezența cateterului abdominal la momentul consultului medical din data de 09.09.2014 nu este dovedită prin înscrisuri, care să evidențieze data la care a fost montat, cauza ce a determinat introducerea drenei abdominale și unitatea medicală care a procedat la montarea acesteia.

În speță, prin ordonanța nr.179/P/2013 din data de 15.01.2014 a DNA-Serviciul Teritorial C. s-a dispus față de inculpatul C. Nicușor D. măsura obligării de a nu părăsi țara, fără încuviințarea procurorului care efectuează urmărirea penală, pe o perioadă de 30 de zile, în intervalul 15.01._14 inclusiv. Prin ordonanța nr.179/P/2013 din data de 15.01.2014 a DNA-Serviciul Teritorial C. s-a dispus față de inculpatul C. Nicușor D. măsura preventivă a controlului judiciar, începând cu data expirării măsurii obligării de a nu părăsi țara.

Prin ordonanța procurorului din data de 13.02.2014 s-a dispus modificarea controlului judiciar impus inculpatului, prin încuviințarea de principiu a părăsirii teritoriului României pe toată durata controlului judiciar, exclusiv în scopul efectuării de analize, investigații sau tratament medical în scopul vindecării bolii de care suferă, fără a fi necesară formularea unor solicitări în acest sens, însă sub condiția anunțării prealabile a procurorului și a organelor de poliție însărcinate cu supravegherea cu privire la data plecării, destinația și data întoarcerii.

Cu toate acestea, deși a părăsit teritoriul României în luna aprilie 2014 și nu revenit în țară până la acest moment procesual, inculpatul a informat organele judiciare cu privire la investigațiile și tratamentele medicale efectuate numai după ce Tribunalul București și ulterior Tribunalul C. au emis mandate de arestare preventivă pe numele său.

Faptul că afirmațiile inculpatului în legătură cu starea sa actuală de sănătate nu corespund realității rezultă așadar și din împrejurarea că acesta s-a prezentat la un consult oncologic la data de 09.09.2014, după ce Tribunalul C. a dispus în primă instanță arestarea preventivă, ultimele investigații medicale datând din data de 21.07.2014.

În aceeași manieră a procedat inculpatul Constatinescu Nicușor D. ulterior emiterii mandatului de arestare preventivă de către Tribunalul București la data de 23.06.2014, în luna iulie prezentându-se la medic, în vederea obținerii unor acte medicale referitoare la situația medicală, deși pentru perioada 22.05._14 nu a putut face dovada efectuării unor investigații medicale sau dovada efectuării în concret a unor tratamente medicale.

Concluzionând, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel C. constată că inculpatul C. Nicușor D. nu a depus documente medicale care să ateste existența la această dată a unei infecții abdominale, ce ar determina imposibilitatea deplasării pe teritoriul României.

Afirmațiile inculpatului în sensul că în prezent necesită un tratament medical complex sunt lipsite de suport probator, în condițiile în care, după ce a fost consultat în data de 09.09.2014 de către specialistul oncolog D. P., nu a fost prescrisă în concret nicio conduită terapeutică. Opiniile medicale prezentate de apărare sunt echivoce, nu fac referire la necesitatea efectuării unui tratament individualizat, la periodicitatea acestuia, la factorii de risc pe care i-ar prezenta deplasarea cu avionul pe teritoriul țării.

Nu este cert nici momentul la care inculpatul urmează a fi supus radioterapiei, neexistând o conduită terapeutică recomandată, deși intervenția chirurgicală a avut loc în urmă cu aproximativ 5 luni.

Contrar susținerilor apărării, din actele depuse la dosar a rezultat că inculpatul a efectuat un tratament ambulatoriu, ulterior intervenției chirurgicale fiind internat în spital o perioadă scurtă, de 4 zile, în intervalul 18.07._14. Ulterior, până la data de 09.09.2014 nu s-a prezentat la medic, sau cel puțin nu a făcut dovada în acest sens. De asemenea, rezultă că inculpatul C. Nicușor D., chiar dacă suferă de o boală gravă, este deplasabil. În acest sens, reținem fotografiile judiciare depuse la dosar, care îl prezintă pe inculpat împreună cu avocatul său, în fața Clinicii North Shore, dar și înregistrările descărcate de pe platforma youtube, care îl surprind pe inculpat pe o terasă din New York, fumând o țigară.

În consecință, la dosarul cauzei nu există acte medicale care să ateste necesitatea ca inculpatul să rămână pe teritoriul SUA o anumită perioadă de timp în vederea efectuării unui tratament medical concret, existând posibilitatea efectuării radioterapiei și pe teritoriul României, astfel cum s-a concluzionat prin raportul de expertiză medico-legală întocmit de INML „M. Minovici” București.

Dovada relei-credințe a inculpatului Constatinescu Nicușor D., care nu a revenit pe teritoriul României, deși avea cunoștință de existența unui proces penal în care este acuzat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, o reprezintă și conduita procesuală în ansamblu a inculpatului, care în mod repetat a înțeles să ignore organele judiciare și chiar să se împotrivească chemărilor legale ale acestora. Din această perspectivă, se constată că, după începerea urmăririi penale, fiind citat în calitate de învinuit, acesta nu s-a prezentat în vederea audierii. În aceste condiții, organele judiciare au emis un mandat de aducere pe numele învinuitului C. Nicușor D., din procesul-verbal încheiat la data de 15.01.2014 rezultând că acesta s-a opus executării mandatului de aducere prin folosirea violenței, bruscând lucrătorii de poliție.

Măsura arestării preventive este justificată și din perspectiva exigențelor Curții Europene a Drepturilor Omului care, într-o jurisprudență constantă, a dezvoltat patru motive în baza carora arestarea preventiva este considerata ca justificata:

-pericolul de fugă din partea acuzatului (Stögmuller contra Austriei)

-riscul ca acuzatul, odata pus în libertate sa împiedice buna administrare a justitiei (Wemhoff contra Germaniei)

-ori sa comita noi infractiuni (Matzenetter contra Austriei)

-existenta unui pericol pentru ordinea publica (Letellier contra Franței).

Hotărârea primei instanțe urmează a fi reformată prin înlăturarea temeiului de arestare preventivă reglementat prin dispozițiile art.223 alin.2 Cod procedură penală.

Sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară reține că prin ordonanța nr.179/P/2013 din data de 15.01.2014 a DNA-Serviciul Teritorial C. s-a dispus față de inculpatul C. Nicușor D. măsura obligării de a nu părăsi țara, fără încuviințarea procurorului care efectuează urmărirea penală, pe o perioadă de 30 de zile, în intervalul 15.01._14 inclusiv. Prin ordonanța nr.179/P/2013 din data de 15.01.2014 a DNA-Serviciul Teritorial C. s-a dispus față de inculpatul C. Nicușor D. măsura preventivă a controlului judiciar, începând cu data expirării măsurii obligării de a nu părăsi țara.

După începerea urmăririi penale procurorul nu a solicitat arestarea preventivă a inculpatului, ci a dispus față de acesta măsura preventivă a nu obligării de a nu părăsi țara și ulterior, măsura preventivă a controlului judiciar. La data de 10.06.2014, prin încheierea de ședință din data de 10.06.2014, pronunțată în dosarul penal nr._ 14, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București a dispus revocarea măsurii controlului judiciar, pentru considerente referitoare la gradul de pericol social al faptei deduse judecății și la circumstanțele personale ale inculpatului. Prin urmare, întrucât nu au intervenit elemente noi în legătură cu gravitatea faptei de care este acuzat inculpatul, arestarea preventivă nu poate fi întemeiată pe dispozițiile art.223 alin.2 Cod procedură penală. Într-adevăr, instanțele de judecată au constatat împrejurarea că inculpatul C. Nicușor D. se sustrage de la procesul penal, însă atitudinea procesuală nu poate fi avută în vedere exclusiv la aprecierea condiției existenței pericolului concret pentru ordinea publică.

Pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și în starea de neliniște, în sentimentul de insecuritate în rândul societății, stare generată de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni grave și cu rezonanță socială deosebită, sunt cercetate și judecate în stare de libertate.

Prin hotărârea Scundeanu contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a sancționat utilizarea excesivă a noțiunii de pericol pentru ordinea publică, în situații abstracte. Curtea a reamintit că pericolul pentru ordinea publică nu poate fi invocat de o manieră abstractă de către autorități, acestea trebuind să se bazeze pe probe, nu pe prezumții și presupuneri. Curtea a amintit și faptul că, așa cum a decis în hotărârea Letellier contra Franța, luarea în considerare a pericolului pentru ordinea publică se poate face doar în circumstanțe excepționale, în care există probe care să indice magnitudinea pericolului real pe care l-ar prezenta lăsarea unui acuzat în libertate.

În cauza J. contra României, Curtea a constatat că anumite infracțiuni, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului pot determina o stare de pericol pentru comunitate, justificând astfel privarea de libertate cel puțin pentru o anumită perioadă de timp.

Acest pericol însă descrește pe măsura trecerii timpului, iar autoritățile trebuie să motiveze de o manieră concretă existența pericolului pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea inculpatului în libertate.

Pericolul pentru ordinea publică trebuie să fie actual, real și precis, să fie demonstrat prin fapte, date sau probe din care să rezulte neîndoielnic. Având o existență legată de timp, amenințarea pentru ordinea publică se atenuează odată cu trecerea timpului, ajungând ca la un moment dat să nu mai îndeplinească cerințele impuse de lege pentru a justifica măsura arestării preventive a unei persoane.

Având în vedere și perioada de timp ce a trecut de la începerii urmăririi penale până la formularea prezentei propuneri de arestare preventivă, în care s-a apreciat că argumentele ce ar fi pledat pentru conturarea pericolului pentru ordinea publică, respectiv promptitudinea și severitatea reacției organelor judiciare față de gravitatea faptei penale deduse judecății nu subzistă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel C. apreciază că în speță nu este incident cazul de arestare preventivă prevăzut de art.223 alin.2 Cod procedură penală.”

Potrivit art.231 alin.7 Cod procedură penală, în cazul în care arestarea preventivă a inculpatului a fost dispusă în lipsă, judecătorul procedează la audierea inculpatului, în prezența avocatului acestuia și, evaluând declarația inculpatului în contextul probelor administrate și al motivelor avute în vedere la luarea măsurii, dispune prin încheiere, după audierea concluziilor procurorului, confirmarea arestării preventive și executarea mandatului ori, după caz, în condițiile prevăzute de lege, revocarea arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile preventive prevăzute de art.202 alin.4 lit.b-d și punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

Analizând declarația inculpatului și înscrisurile depuse de apărare în acest stadiu procesual, în acord cu opinia primei instanțe, Curtea constată că sunt îndeplinite condițiile pentru confirmarea măsurii arestării preventive față de inculpatul C. Nicușor D..

Fără a nega vreun moment afecțiunea gravă de care suferă inculpatul (adenocarcinom de prostată stadiul T3bNxMx, scor Gleason 9), ce a fost atestată și prin raportul de expertiză medico-legală nr.A_ emis de Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici” București, Curtea subliniază că la momentul luării măsurii arestării preventive s-a reținut, în esență, că la dosar nu au fost depuse acte medicale care să demonstreze riscul pe care l-ar fi prezentat deplasarea cu avionul pe teritoriul României.

În prezent, medicul curant D. P. susține că până la acest moment nu s-a putut administra radioterapie datorită complicațiilor postoperatorii, respectiv existența unui abces abdominal ce ocupa întreg abdomenul la data de 01.05.2014, având dimensiunea de 26 cm x 10,6 cm x 25 cm.

Cu toate acestea, Curtea constată că prezența unui abces intraabdominal de asemenea dimensiuni, care să îl pună pe inculpat în imposibilitatea de a se deplasa pe teritoriul României, nu a fost evidențiat prin rezultatul unor analize, respectiv ecografie abdominală/CT/RMN. Dimpotrivă, abcesul abdominal (7,9 x 2,3 x 12,2 cm) este reliefat doar prin două examene de tomografie computerizată abdominală și pelvică efectuate la Clinica North Shore în datele de 10.07.2014 și 18.07.2014.

Desigur, astfel cum rezultă din fișa de observație întocmită de medicul din cadrul Spitalului Penitenciar Rahova, inculpatului i se administrează tratament pentru infecția abdominală, însă abcesul abdominal este de mici dimensiuni, astfel cum rezultă chiar din declarația inculpatului.

Pe de altă parte, inculpatul a prezentat înscrisuri medicale ce atestă efectuarea unor analize medicale în data de 23.09.2014, a căror rezultate sunt în limite normale, atestând o stare de sănătate stabilă.

Totodată, inculpatul a prezentat scrisori medicale emise de medicul D. P.. Potrivit opiniei medicale, inculpatul C. Nicușor D. prezintă un risc ridicat de recurență având în vedere scorul Gleason ridicat, faptul că tumora era slab diferențiată, precum și implicarea bilaterală a veziculelor seminale. Se mai arată că pacientul trebuie evaluat pentru un posibil tratament adjuvant cu radioterapie tridimensională și radioterapie cu intensitate modulată.

Cu toate acestea, de aceeași manieră în care apărarea a procedat și la momentul discutării măsurii preventive, pentru perioada 21.07._14 nu au fost prezentate rezultatele unor examene și analize medicale care să ateste riscul pe care l-ar fi reprezentat zborul cu avionul, în condițiile existenței infecției intraabdominale.

În ceea ce privește motivele care l-au determinat pe inculpatul Constatinescu Nicușor D. să părăsească la data de 24.10.2014 teritoriul Statelor Unite ale Americii, evidențiem următoarele:

Inculpatul a declarat că a mandatat un avocat în SUA pentru a efectua demersurile necesare în vederea prelungirii vizei, întrucât aceasta expira la data de 08.10.2014. Astfel, avocatul I. V. a depus la autoritățile competente cererea în acest sens. Potrivit legislației americane, din momentul în care se depune cererea de prelungire a vizei și până la soluționarea acesteia, șederea pe teritoriul SUA este considerată legală. Inculpatul a precizat că, până la data de 24.10.2014, avocatul I. vale l-a informat că cererea a fost admisă, viza fiind prelungită până în primăvara anului 2015. După ce avocatul i-a spus că viza medicală a fost prelungită, l-a contactat la data de 16/17.10.2014, întrucât un adjunct din cadrul ICE se interesa de situația sa medicală și juridică. Împreună cu avocatul a discutat cu reprezentantul instituției ICE la data de 20.10.2014, în urma verificărilor concluzionându-se că inculpatul poate rămâne în continuare pe teritoriului Statelor Unite ale Americii. Nu este adevărat că s-a pus problema încarcerării pe teritoriul SUA și nici împrejurarea că ar fi purtat o brățară electronică de monitorizare. La data de 24.10.2014, din proprie inițiativă a hotărât să revină în România, întrucât starea sa de sănătate se îmbunătățise. După ce a ajuns la Istanbul, s-a programat pentru o consultație la Clinica Neolife, în data de 05.11.2014.

Afirmațiile inculpatului sunt însă infirmate de adresa nr._/20.10.2014 a Atașatului de Afaceri Interne din cadrul Ambasadei României din Statele Unite din care reiese că la data de 17.10.2014 Immigration and Customs Enforcement (ICE) a reușit identificarea și reținerea inculpatului C. Nicușor D. pe raza orașului New York, acesta aflându-se în situația de ședere ilegală pe teritoriul SUA, întrucât viza sa a expirat la data de 08.10.2014.

Totodată, potrivit adresei nr._/27.10.2014 a Atașatului de Afaceri Interne din cadrul Ambasadei României din Statele Unite cererea de arestare provizorie în vederea extrădării în România a inculpatului C. Nicușor D. a fost respinsă de către US Department of Justice din cauza lipsei dublei incriminări în legislația Americană. La data de 23.10.2014 US Immigration and Customs Enforcement (ICE) a aprobat plecarea acestuia din SUA, cu destinația Istanbul-Turcia. Totodată, autoritățile americane au dispus eliberarea inculpatului din custodie, întrucât era necesară deplasarea zilnică la spital în vederea efectuării tratamentului medical, însă i-au aplicat pe gleznă o brățară de siguranță, urmând ca până la data de 22.10.2014 să fie efectuate demersurile necesare pentru încarcerarea în penitenciarul Buffalo Federal Detention Center din New York.

Susținerile inculpatului sunt contrazise chiar de către avocatul său, I. V., care arată următoarele: Aplicația de prelungire de prelungire a vizei a fost primită de Serviciul Imigrări la data de 08.10.2014, când a început procesul de evaluare. Răspunsul la aplicații de genul acesta poate fi emis între 30-45 zile. La data când inculpatul C. Nicușor D. a părăsit Statele Unite încă nu primise răspuns la de Serviciul Imigrări, deci nu se decisese dacă aplicația a fost acceptată. Este convinsă că inculpatul ar fi primit prelungirea vizei.

Concluzionând, deși susține că autoritățile din SUA i-au prelungit viza medicală, inculpatul C. Nicușor D. nu a prezentat un document oficial în acest sens. Din contră, din relațiile furnizate rezultă că inculpatul a decis să părăsească teritoriul SUA forțat de împrejurări, având în vedere pericolul iminent de a fi încarcerat în statul New York.

În legătură cu dispozitivul de monitorizare, într-adevăr, datele cauzei relevă aspecte contradictorii. În timp ce relațiile comunicate de Ambasada României din Statele Unite confirmă montarea unei brățări electronice, avocatul I. V. și numiții Pavlovici V. și I. F. infirmă existența unui atare dispozitiv. Cu toate acestea, în aprecierea Curții, acest aspect nu este determinant în aprecierea intenției inculpatului de sustragere de la procesul penal, în raport de celelalte date prezentate anterior.

Dovada relei-credințe a inculpatului Constatinescu Nicușor D., care nu a revenit pe teritoriul României, deși avea cunoștință de existența unui proces penal în care este acuzat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și ulterior de emiterea unui mandat de arestare preventivă, o reprezintă și faptul că, astfel cum reiese din actele medicale depuse la dosar și din propriile declarații, starea de sănătate era stabilă încă din data de 23.09.2014. Cu toate acestea, la data de 07.10.2014 inculpatul a solicitat prelungirea vizei medicale și a luat decizia de a reveni în țară o lună mai târziu, la data de 24.10.2014, după discuțiile purtate cu autoritățile americane și după ce a realizat riscului de a fi încarcerat pe teritoriul SUA.

Referitor la starea actuală de sănătate, din fișa de observație nr.2029 din data de 07.11.2014 rezultă că în prezent tratamentul pentru eradicarea infecției intraabdominale se efectuează în condiții optime în Spitalul Penitenciar Rahova

În ceea ce privește eventuala indicație de radioterapie postoperatorie, potrivit raportului de expertiză medico-legală întocmit de INML „M. Minovici” București, afecțiunea de care suferă inculpatul poate fi tratată în România. Așadar, nu pot fi primite nici susținerile apărării în sensul că indicația de radioterapie ar determina schimbarea temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Din această perspectivă, urmează ca, după evaluarea necesității și întocmirea unui plan de radioterapie, în situația în care inculpatul va fi privat de libertate, să se stabilească condițiile în care poate fi efectuată radioterapia (în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor sau sub pază permanentă, în rețeaua Ministerului Sănătății).

Mai trebuie menționat că, astfel cum am arătat în motivarea contestației împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă, inculpatul cunoștea în mod cert stadiul procedurilor judiciare, fiind în mod legal citat la sediul ales, respectiv cabinetul apărătorului.

Pentru considerentele expuse, afirmațiile inculpatului în sensul că nu a intenționat să se sustragă cercetărilor penale nu pot fi primite la acest moment procesual.

În consecință, în baza art.425¹ alin.7 pct.1 lit.b Cod procedură penală raportat la art.206 Cod procedură penală se va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul C. Nicușor D. împotriva încheierii de ședință din data de 07.11.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 14.

În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.425¹ alin.7 pct.1 lit.b Cod procedură penală raportat la art.206 Cod procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de inculpatul C. NICUȘOR D. – fiul lui M. și V., născut la 29.10.1966 în Ploiești, județul Prahova, C.N.P. –_, cu domiciliul în municipiul C., județul C., ..13, cetățenia română, împotriva încheierii de ședință din data de 07.11.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ 14.

În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14.11.2014.

Președinte,Grefier,

A. I. C. C.

Jud.fond – C.I.S.

Tehnored.dec.jud. – A.I.

2 ex./18.11.2014

← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP....		Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 564/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 250/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 599/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 598/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 17/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 16/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Sentința nr. 75/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 287/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA