Infracţiuni la alte legi speciale. Încheierea nr. 49/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA

Încheierea nr. 49/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 25-07-2014 în dosarul nr. 663/88/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

ÎNCHEIERE PENALĂ NR.49/P

Ședința din Camera de Consiliu de la 25 iulie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE - V. B.

Cu participare Grefier - G. P.

S-a luat în examinare contestația formulată de inculpatul C. S. – cu domiciliul în municipiul Tulcea, ., ., ..33 din data de 14 mai 2014 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Tulcea, pronunțată în dosarul penal nr._, având ca obiect Legea nr.78/2000 – art.3547 Cod procedură penal.

Fără participarea procurorului și a părților.

Grefierul de ședință, învederează că P. de pe lângă Tribunalul Tulcea a depus la dosar precizări.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ.

În termen legal, împotriva aceste încheieri a formulat contestație inculpatul C. S., criticând-o, în esență, pentru aceleași aspecte invocate în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța fondului, respectiv:

- în cursul urmăririi nu i-a fost respectat dreptul la apărare,în sensul în care apărătorul său nu a fost prezent la efectuarea fiecărui act procedural,iar procurorul de caz nu i-a dat posibilitatea de a depune și administra probe în apărare,astfel că nu i-a răspuns la cererea de probatorii formulată la data de 18.03.2014,cerere trimisă prin fax

- au existat neregularități privind administrarea probatoriilor, interpretarea lor și încadrarea juridică a faptelor,martorii au dat declarații cu caracter tendențios, exercitându-se presiuni asupra acestora.

S-a solicitat admiterea contestației,constatarea nelegalității încheierii atacate,cu consecința restituirii cauzei la P. de pe lângă Tribunalul Tulcea.

La Curtea de Apel C. cauza a fost înregistrată sub nr._ .

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii nr. 33 din 14.05.2014 a Judecătorului de Cameră Preliminară din cadrul Tribunalului Tulcea, prin prisma criticilor aduse de contestator, Curtea constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 106/P/2014 din 18.03.2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea a fost trimis în judecată în judecată inculpatul C. S. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.289 alin.1 din Codul penal 1969, art.323 din Codul penal 1969,art.246 din Codul penal 1969 cu referire la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 ,art.289 din ,art. 323 din ,art.289 alin.1 cu referire la art.7 lit.c din Legea nr 78/2000 cu aplic.art.35 alin.1 din Codul penal,fiecare cu aplic.art.5 din Codul penal,toate infracțiunile cu aplic.art.38 alin.1 din Codul penal.

Criticile aduse de contestatorul - inculpat nu sunt întemeiate.

Curtea observă, ca și Tribunalul Tulcea că motivele contestației arătate de inculpat relativ la încadrarea juridică a faptelor și a temeiniciei acestora exced obiectului procedurii camerei preliminare, așa cum este reglementat în art. 342 alin.1 din Codul de procedură penală.

Referitor la susținerile referitoare la administrarea necorespunzătoare, părtinitoare ,viciată ori insuficientă a probatoriilor în cauză în cursul urmăririi penale se observă că inculpatul-contestator nu a făcut dovada celor afirmate, simplele acuzații aduse acestora fără indicarea unor elemente probatorii care să la fundamenteze rămânând la acest nivel. De altfel criticile invocate prin această prismă nu se canalizează înspre nerespectarea legalității administrării probelor,ci privesc o presupusă exercitare a unor presiuni asupra martorilor audiați în cauză, care ar fi dat declarații cu caracter tendențios,afirmații de asemenea nedovedite ce nu pot fi reținute de instanță.

Cu privire la pretinsa nerespectare a dreptului la apărare, arătată de contestatorul –inculpat, în sensul în care apărătorul său nu a fost prezent la efectuarea fiecărui act procedural, iar procurorul de caz nu i-a dat posibilitatea de a depune și administra probe în apărare, astfel că nu i-a răspuns la cererea de probatorii formulată la data de 18.03.2014, cerere trimisă prin fax, Curtea observă că aspectele relevate nu sunt reale în condițiile în care inculpatul a fost asistat de 4 apărători aleși, cărora li s-a permis studiul dosarului ,fiind audiat de către procuror în prezența acestora, de 2 ori în calitate de făptuitor și de 3 ori în calitate de învinuit, refuzând, ulterior, în calitate de inculpat să dea declarație, depunând numeroase cereri pentru administrarea de probatorii ori pentru studiu dosar, care i-au fost admise de cele mai multe ori sau respinse motivat. Inculpatul susține că nu i s-a răspuns cererii trimise prin fax ,însă la momentul primirii respectivei solicitări de către procurorul de caz, se emisese deja rechizitoriul cu nr.106/P/2012, acesta purtând data de 18.03.2014, lipsa de diligență manifestată de inculpat, în depunerea solicitării neputând fi imputată parchetului.

Curtea nu a identificat existența vreunei cereri a apărătorilor aleși ai inculpatului de a participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală în sensul valorificării acestui drept reglementat de art. 172 alin.1 din vechiul Cod de procedură penală, regăsit în art.92 alin.1 și 2 din Codul de procedură penală astfel încât în lipsa unei solicitări exprese, câtă vreme nu s-a cerut valorificarea acestui drept, iar inculpatului nu i-a fost în nici un fel încălcat dreptul la apărare nu se poate discuta despre vreo eventuală nulitate a actelor de urmărire penală.

De asemenea, Curtea constată că actul de sesizare al instanței, rechizitoriul, cuprinde elementele de formă și fond prevăzute de lege, necesare pentru începerea judecății astfel că sunt menționate parchetul și procurorul care a emis rechizitoriul, verificarea legalității și temeiniciei rechizitoriului de către primul procuror, semnăturile și ștampila corespunzătoare, precum și persoana trimisă în judecată, infracțiunile ce i se reține în sarcină, încadrarea juridică a acestora, prezentarea situației de fapt, mijloacele de probă, dispoziția de trimitere în judecată.

În condiții de legalitate s-a dispus începerea urmăririi penale, punerea în mișcare a acțiunii penale pentru inculpatul trimis în judecată, audierea acestuia și luarea la cunoștință de către el a actelor de urmărire penală. Totodată, se constată că în cauză, nu există neregularități ale actului de sesizare al instanței, motiv pentru care în mod legal și temeinic, judecătorul de cameră preliminara din cadrul Tribunalului Tulcea a constatat legalitatea rechizitoriului cu care a fost investit, a administrării probelor și a actelor de urmărire penală, dispunând astfel, începerea judecății și trimiterea dosarului la completul de judecată pentru stabilirea primului termen de judecată.

Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 425 ind.1 alin.7 pct.1lit. b din Codul de procedură penală în referire la art.347 alin.3 din Codul de procedură penală, va respinge contestația formulată de contestatorul-inculpat C. S. împotriva încheierii nr. 33 din data de 14.05.2014 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr._ ca nefondată, cu consecința menținerii hotărârii atacate.

În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în sumă de 200 lei vor fi suportate de contestatorul –inculpat .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE :

În baza dispozițiilor art. 425 ind.1 alin.7 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală în referire la dispozițiile art. 347 alin.3 din Codul de procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul – inculpat C. S. – cu domiciliul în municipiul Tulcea, ., ., . de ședință nr.33 din data de 14.05.2014 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr._ .

În baza art.275 alin.2 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în sumă de 200 de lei vor fi suportate de contestatorul – inculpat C. S..

Definitivă.

Pronunțată în ședința din camera de consiliu, azi,25.07.2014.

JUDECĂTOR CAMERĂ PRELIMINARĂ, GREFIER,

V. B. G. P.

Red.înch.jud.: V.B.

2 ex./25.08.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni la alte legi speciale. Încheierea nr. 49/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA