Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 519/2014. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 519/2014 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 11-09-2014 în dosarul nr. 4060/212/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 519/P
Ședința publică de la 11 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. L.
Judecător A. I.
Grefier C. C.
Cu participarea Ministerului Public prin procuror R. G. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
S-a luat în examinare apelul penal formulat împotriva sentinței penale nr.419 din data de 30 aprilie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ de inculpatul V. C. (fiul lui N. și V., născut la data de 27.12.1993 în mun. C., CNP_, domiciliat în mun. C., ., 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără antecedente penale) trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie calificată și lipsirea de libertate în mod ilegal fapte prevăzute și pedepsite de art. 233 alin. 1 C. p., art. 234 alin. 1 lit. e C. p. și art. 205 alin. 1 C. p. cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. p. și art. 5 C. p.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 4 septembrie 2014 consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța a stabilit, în conformitate cu disp.art.391 alin.1 Cod pr.penală pronunțarea la data de 11 septembrie 2014.
CURTEA ,
Asupra apelului penal de față reține următoarele;
Pronunțând sentința penală nr. 419 din 30.04.2014 în dosarul penal nr._ Judecătoria C. a hotărât:
„În baza art. 233 – art. 234 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal și art. 396 alin. 10 C. proc. pen., condamnă inculpatul V. C. (fiul lui N. și V., născut la data de 27.12.1993 în mun. C., CNP_, domiciliat în mun. C., ., 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără antecedente penale) la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.
În baza art. 67 alin. 2 C.p. interzice inculpatului V. C., ca pedeapsă complementară, drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p. pe o durată de 2 ani, în condițiile art. 68 alin. 1 lit. c C.p.
În baza art. 65 alin. 1 C.penal interzice inculpatului V. C. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, lit. b C.p, în condițiile art. 65 alin. 3 Cod penal.
În baza art. 205 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal și art. 396 alin. 10 C. proc. pen., condamnă inculpatul V. C. la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.
În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal 1969 cu aplic. art. 5 Cod penal, contopește pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
În baza art. 45 alin. 1 C.p., pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p, pe o durată de 2 ani, se aplică alături de pedeapsa principală.
În baza art. 45 alin. 5 C.p., pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b C.p., se execută până la executarea pedepsei principale.
În baza art. 399 alin. 1 C. proc. pen., menține măsura arestului la domiciliu a inculpatului V. C..
În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., art. 72 alin. 1 C.penal, deduce din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului V. C., perioada reținerii, arestării preventive și arestului la domiciliu, de la data de 23.01.2014 la zi.
Ia act că persoana vătămată V. P.-C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 274 alin. 1 C. proc pen., obligă pe inculpatul V. C. la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către statul român.
În baza art. 274 alin. 1 teza a II-a C. proc. pen., onorariul avocatului din oficiu N. D. S. (faza de urmărire penală), în cuantum de 300 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C. potrivit delegației . nr. 854/23.01.2014. „
Pentru a se pronunța în senul celor menționate anterior judecătoria a reținut următoarele;
„Prin rechizitoriul nr. 1053/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanta, înregistrat pe rolul Judecătoriei C. la data de 13.02.2014 sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului V. C. - fiul lui N. și V., născut la data de 27.12.1993 in Mun. C., Județul C., domiciliat în mun. C., ., C.N.P._, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie calificată și lipsirea de libertate în mod ilegal fapte prevăzute și pedepsite de art.233 alin.l/CP - 234 alin.l lit. e/CP și art.205 alin. 1/CP cu aplicarea art.38 alin. 1/CP și art.5/CP.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut că la data de 28.12.2013, în jurul orelor 15.00, inculpatul V. C. împreună cu inculpatul C. E. S. a lipsit-o de libertate în mod ilegal pe persoana vătămată V. P. C., obligând-o să se urce în autoturismul marca Wolksvagen cu numărul de înmatriculare_, în timp ce aceasta se afla pe . C. și prin exercitarea de violențe în timp ce se aflau în autovehicul, au deposedat-o pe aceasta de telefonul mobil marca Nokia 6270 precum și de suma de 28 de lei, ulterior abandonând-o pe persoana vătămată pe un teren viran aflat între localitățile C. și C., după ce în prealabil i-au mai aplicat și alte lovituri.
În ședința de judecată din data de 28.04.2014, instanța a admis cererea inculpatului de a fi judecat potrivit art. 374 alin. 4 și art. 375 C.p.p., acesta recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, solicitând ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a eventualelor înscrisuri prezentate de părți.
Mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală sunt următoarele: declarația părții vătămate V. P. C.; proces verbal de cercetare la fața locului; proces verbal de recunoaștere din grup; proces verbal de ridicare telefon; declarație martor; declarații învinuit; declarații inculpat;
Analizând întregul material probator administrat în cauză în faza de urmărire penală, instanța retine următoarea situație de fapt:
Prin plângerea penală din data de 28.12.2013, persoana vătămată V. P. C. a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că în data de 28.12.2013 în jurul orelor 15.00, în timp ce se deplasa pe . C. a observat un autoturism marca VW cu numărul de înmatriculare_, care a oprit lângă ea, la volanul autoturismului aflându-se o persoană pe care persoana vătămată o știa sub numele de E..
Persoana vătămată a declarat că E. a înjurat-o, reproșându-i totodată că trebuie să-i restituie suma de 300 lei. Persoana vătămată a fugit ajungând astfel pe . nr. 33, unde același autoturism a oprit lângă persoana vătămată determinând-o pe aceasta să se oprească. Persoana vătămată a încercat să fugă în direcția opusă, însă a fost abordată de un al doilea individ (inculpatul V. C.), care împreună cu E. (inculpatul C. E. S.) au forțat persoana vătămată să urce pe bancheta din spate a autoturismului respectiv. în continuare, E. s-a urcat la volanul autoturismului, iar cea de-a doua persoană(inculpatul V. C.) pe locul din dreapta față al autoturismului, E. blocând și portierele mașinii. Partea vătămată a declarat că E. a pornit autoturismul și au început dă se deplaseze pe șoseaua Mangaliei în direcția localității C.. în timp ce se aflau în mașină, E. i-a cerut părții vătămate telefonul mobil, iar inculpatul V. C. i-a aplicat persoanei vătămate o lovitură în zona ochiului drept. Persoana vătămată i-a dat telefonul mobil marca Nokia 6270 lui E., iar inculpatul V. C. i-a solicitat portofelul persoanei vătămate, iar aceasta de fiică, a scos portofelul, i 1-a încredințat inculpatului V. C., care a scos din el suma de 28 de lei pe care a păstrat-o, restituind portofelul părții vătămate.
în tot acest timp, E. îi pretindea persoanei vătămate suma de 300 lei, sumă despre care E. afirma că persoana vătămată i-o datorează, în caz contrar persoana vătămată urmând să fie bătută.
La un moment dat E. a oprit autoturismul, cei doi inculpați au dat jos din autoturism partea vătămată, iar E. i-a mai aplicat cu o bâtă persoanei vătămate lovituri în zona picioarelor și a spatelui, iar inculpatul V. C. o lovea cu picioarele. Persoana vătămată a fost abandonată în câmp, iar E. împreună cu inculpatul V. C. au plecat cu autoturismul spre C..
Pe baza celor declarate de persoana vătămată a fost identificat autoturismul marca VW Golf cu numărul de înmatriculare_ ca aparținând numitului C. N., tatăl inculpatului C. E. S..
în cauză a fost efectuată și procedura cercetării la fața locului, ocazie cu care persoana vătămată a arătat organelor de poliție locul comiterii infracțiunii.
Persoana vătămată V. P. C. a fost transportată la Spitalul Clinic Județean de Urgență C. unde a fost diagnosticată cu multiple leziuni corporale, urmare unor agresiuni multiple.
Persoana vătămată V. P. C. 1-a recunoscut din grup pe inculpatul C. E. S. ca fiind persoana care în data de 28.12.2013, împreună cu inculpatul V. C. au lipsit-o de libertate în autoturismul marca VW cu numărul de înmatriculare_ și, prin folosirea de violențe, i-au luat părții vătămate telefonul mobil și suma de 28 de lei Telefonul mobil ce a fost sustras de la persoana vătămată a fost descoperit în posesia inculpatului C. E. S. și predat pe bază de proces verbal părții vătămate.
Declarația persoanei vătămate V. P. C. care a relatat că inculpatul V. C. în timp ce se aflau în autoturismul marca VW Golf cu numărul de înmatriculare_ a lovit-o în zona ochiului drept, luându-i cu această ocazie suma de 28 lei se coroborează cu concluziile raportului de constatare medico-legală nr.535/Al AGRESIUNI/2013 din 30.12.2013, care au stabilit că persoana vătămată V. P. C. prezintă în urma examenului obiectiv efectuat echimoză violacee în zona palpebrală superioară dreapta, imprecis delimitată pe fond moderat tumefiat local.
Declarația persoanei vătămate se coroborează si cu declarația inculpatului V. C. care deși nu recunoaște faptele comise, totuși se plasează în timp și spațiu în mașina inculpatului C. E. S., deci la momentul săvârșirii infracțiunilor asupra persoanei vătămate V. P. C.. De asemenea declarația inculpatului V. C. de nerecunoaștere a infracțiunilor săvârșite este contrazisă de întregul material probator administrat în cauză, respectiv furnizarea informației de către inculpatul C. E. S. conform căreia și inculpatul V. C. a participat la comiterea infracțiunilor împreună cu acesta, informație care dacă nu ar fi fost veridică nu s-ar fi coroborat cu recunoașterea inculpatului V. C. atât din fotografii judiciare cât și din grup, efectuată de către persoana vătămată.
Declarația persoanei vătămate se coroborează si cu declarația inculpatului C. E. S. care a specificat că la comiterea faptei a participat si numitul „C."( inculpatul V. C.) fără a-i menționa însă si numele de familie, V. C. lovind cu picioarele persoana vătămată V. P. C., aceasta scoțând din buzunar portofelul din care a luat o sumă de bani pe care i-a dat-o lui V. C. iar inculpatului C. E. S. i-a dat un telefon mobil marca Nokia. Inculpatul C. E. S. a fost audiat și în calitate de martor, acesta confirmând declarația persoanei vătămate sub aspectul implicării în calitate de coautor la comiterea infracțiunilor de tâlhărie calificată și lipsire de libertate în mod illegal și a inculpatului V. C..
Pe parcursul fazei de urmărire penală, inculpatul V. C. nu a recunoscut faptele reținute în sarcina sa.
Având în vedere aspectele expuse mai sus, instanța constată că faptele există, constituie infracțiuni si au fost săvârșite de inculpaul V. C..
Sub aspect obiectiv, faptele inculpatului V. C. care la data de 28.12.2013, în jurul orelor 15.00 împreună cu inculpatul C. E. S. a lipsit-o de libertate în mod ilegal pe persoana vătămată V. P. C., obligând-o să se urce în autoturismul marca Wolksvagen cu numărul de înmatriculare_, în timp ce aceasta se afla pe . C. și prin exercitarea de violențe în timp ce se aflau în autovehicul, au deposedat-o pe aceasta de telefonul mobil marca Nokia 6270 precum și de suma de 28 de lei, ulterior abandonând-o pe persoana vătămată pe un teren viran aflat între localitățile C. și C., după ce în prealabil i-au mai aplicat și alte lovituri, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie calificată și lipsire de libertate în mod ilegal fapte prevăzute și pedepsite de art.233 alin.l/CP - 234 alin.l lit. e/CP și art. 205 alin. 1/CP cu aplicarea art. 33 lit. a CP 1969 și art.5/CP.
Sub aspect subiectiv, inculpatul a acționat cu intenție directă la comiterea ambelor fapte, cf. art. 16 alin. (3) lit. a C.p.
În consecință, în baza art. 396 alin. 2 C.p.p., instanța constată vinovăția inculpatului V. C., astfel încât va dispune condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor mai sus menționate.”
La individualizarea pedepselor instanța de fond a avut în vedere criteriile prev. de art.74 Cod penal constatând că infracțiunile săvârșite de inculpatul V. C. prezintă un pericol social concret mediu, raportat la modul de comitere, la valoarea redusă a prejudiciului ( un telefon mobil și suma de 28 lei ) care a fost recuperat integral. De asemenea, prima instanță a ținut seama și de circumstanțele personale ale inculpatului V. C. care nu posedă antecedente penale, are vârsta de numai 20 ani, este necăsătorit, are 8 clase, nu are o ocupație iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine oscilantă, în sensul nerecunoașterii faptelor la urmărirea penală iar apoi a revenit recunoscându-le în totalitate în faza cercetării judecătorești pe fond.
Constatând îndeplinite cerințele art.374 alin.4 și a art.375 Cod pr.penală instanța de fond a făcut aplicarea art.396 alin.10 Cod pr.penală, inculpatul V. C. urmând să beneficieze de reducerea limitelor legale de pedeapsă cu 1/3 pentru ambele infracțiuni reținute în sarcina lui.
În consecință, pentru infracțiunea de tâlhărie calificată, prev. de art-233 alin.1 Cod penal raportat la art.234 alin.1 lit.e Cod penal i s-a aplicat inculpatului V. C. pedeapsa de 3 ani închisoare iar pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin.1 Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa de 2 ani închisoare.
Prima instanță a stabilit că legea penală mai favorabilă, sub aspectul încadrării juridice a infracțiunilor săvârșite de inculpatul V. C. este noul Cod penal, care prevede limite legale de pedeapsă mai reduse.
Faptele săvârșite de inculpatul V. C. constatându-se că sunt concurente și că legea penală mai favorabilă în privința concursului de infracțiuni este Codul penal din 1969, ce prevede aplicarea sporului de pedeapsă facultativ, iar nu obligatoriu, ca în noul Cod penal, s-a făcut aplicarea prevederilor art. 33 și art. 34 C.p. 1969, stabilindu-se că inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare.
În privința pedepselor complementare și accesorii, prima instanță a făcând aplicarea art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 a aplicat respectivele pedepse conform noului Cod penal identificat ca lege penală mai favorabilă.
Având în vedere caracterul obligatoriul al pedepsei complementare în cazul infracțiunii de tâlhărie calificat prev. de art. 233-234 alin. 1 lit. e C.p. instanța de fond a aplicat inculpatului V. C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal pe o durată de 2 ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. ași b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
Măsura preventivă a arestului la domiciliu față de inculpatul V. C. a fost menținută, în baza prevederilor art. 399 al. 1 C.p.p.
Conform prevederilor art. 404 al. 4 lit. a C.p.p. și a art. 72 al. 1 C.p. s-a dedus din pedeapsa de 3 ani aplicată inculpatului V. C. perioada reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, de la 23.01.2014 la zi.
S-a luat act de împrejurarea că persoana vătămată V. P. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 274 al. 1 C.p.p. inculpatul V. C. a fost obligat la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva sentinței penale nr. 419/30.04.2014 a Judecătoriei C., a declarat apel, în termen legal, inculpatul V. C. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În principal, apelantul inculpat V. C. a criticat soluția de condamnare a sa în condițiile în care probatoriul administrat este unul care nu face dovada indubitabilă a săvârșirii faptelor de către el, situație în care, se impune achitarea sa, în temeiul prevederilor art. 16 al. 1 lit. c C.p.p.
În subsidiar, apelantul inculpat V. C. a solicitat, ca în eventualitatea reținerii vinovăției sale să se procedeze la reindividualizarea pedepsei aplicate de prima instanță, în sensul suspendării sub supraveghere a executării, conform prevederilor art. 91 Cod penal, în considerarea datelor personale favorabile.
Examinând sentința penală nr. 419/30.04.2014 a Judecătoriei C. în lumina criticilor din apelul inculpatului V. C., a probatoriului administrat, cât și din oficiu, în limitele prev. de art. 417 al. 2 C.p.p., curtea constată că este legală și temeinică iar apelul nefondat pentru următoarele considerente;
La judecata cauzei pe fond apelantul inculpat V. C. a solicitat, ca acesta să se desfășoare în procedura simplificată, prev. de art. 374 al. 4 C.p.p., recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina sa pe baza probelor administrate la urmărirea penală și pe care nu le-a contestat.
Conform probelor administrate la urmărirea penală rezultă, că la data de 28.12.2013, în jurul orelor 15:00, inculpatul V. C. împreună cu inculpatul C. E. S., a lipsit-o de libertate în mod ilegal pe persoana vătămată V. P. C., pe care a obligat-o să se urce în autoturismul marca Volkswagen, cu nr. de înmatriculare_ ce rula pe .. C. și prin exercitarea de violența asupra victimei aflată în autoturism, au deposedat-o de un telefon mobil marca Nokia 6270 și de suma de 28 lei, după care au abandonat victima pe un teren viran aflat între localitățile C. și C..
Faptele menționate anterior au fost probate indubitabil cu declarația părții vătămate V. P. C., proces verbal de cercetare la fața locului, proces verbal de recunoaștere a inculpautlui V. C. de către persoana vătămată atât din grup de persoane cât și din fotografii judiciare, proces verbal de ridicare a telefonului persoanei vătămate de la inculpatul C. E. S., coroborate cu raportul de constatare medico-legală nr. 535/A1AGRESIUNI/2013/30.12.2013 cu declarațiile martorului C. E. S. și ale inculpatului V. C..
În condițiile în care inculpatul C. E. S., ce a condus autoturismul marca Volkswagen cu număr de înmatriculare_, a arătat, că în mașină cu el s-a aflat și inculpatul V. C., leziunile prezentate de persoana vătămată V. P. C. atestă violențele aplicate acesteia,cu trimitere expresă la loviturile din zona ochiului drept, iar telefonul persoanei vătămate a fost găsit și ridicat de la inculpatul C. E. S., aspecte ce se coroborează întocmai cu susținerile persoanei vătămate, rezultă că faptele reținute în sarcina apelantului inculpat prin hotărârea apelată au fost probate cu certitudine. D. urmare, recunoașterea faptelor de către inculpatul V. C. este expresia unei atitudini corecte față de o evidență incontestabilă, dovedindu-se neîntemeiată critica privind neprobarea faptelor.
Recunoașterea învinuirilor conform probatoriului de la urmărirea penală, ce nu a fost contestat, reprezintă un act irevocabil, situație în care nu se poate susține întemeiat că faptele au fost săvârșite de altă persoană, susținere care este neprobată.
În drept, fapta inculpatului V. C., care împreună cu inculpatul C. E. S., au obligat-o pe persoana vătămată V. P. C. să urce în autoturismul marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare_, pe .. C.,împotriva voinței acesteia, după care au blocat portierele din spate ale autoturismului condus de inculpatul C. E. S., la data de 28.12.2013 întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. și ped. de art. 205 al. 1 Cod penal.
Forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul V. C. este aceea a intenției directe, prev. de art. 16 alin. 3 lit. a Cod penal.
În drept, fapta inculpatului V. C., care la data de 28.11.2013, împreună cu inculpatul C. E. S., au exercitat violențe asupra persoanei vătămate V. P. C., în timp ce aceasta se afla în autoturismul condus de inculpatul C. E. S. pe .. C., deposedând-o astfel de un telefon mobil și de suma de 28 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 al. 1 Cod penal coroborat cu art. 234 alin. 1 lit. e Cod penal.
Forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul apelant V. C. este aceea a intenției directe, prev. de art. 16 al. 3 lit. a C.p.p.
În considerarea împrejurărilor că s-a probat fără niciun fel de dubiu săvârșirea faptelor reținute în sarcina inculpatului apelant V. C., că respectivele fapte constituie infracțiunile prev. de art. 205 al. 1 C.p. și de art. 233 al. 1 C.p. - art. 234 al. 1 lit. e C.p.,fiind îndeplinite cerințele art. 396 al. 2 C.p.p., precum și recunoașterea faptelor de către inculpatul apelant, astfel cum au fost reținute pe baza probatoriului de la urmărirea penală, respectiv în condițiile prev. de art. 375 al. 1 C.p.p., rezultă că în mod temeinic și legal s-a dispus condamnarea inculpatului V. C. pentru ambele infracțiuni amintite. În consecință, solicitarea inculpatului apelant V. C. de achitarea a sa întrucât nu este autorul infracțiunilor pentru care a fost condamnat de prima instanță (art. 16 al. 1 lit. c C.p.p.) este neîntemeiată și va fi respinsă.
Referitor la individualizarea pedepselor aplicate de prima instanță inculpatului apelant V. C., curtea reține, că este temeinică și legală în condițiile în care cuantumul acestora este orientat mai aproape de limita minimă specială a pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite iar executarea în regim privativ de libertate este justificată de periculozitatea socială ridicată a respectivelor infracțiuni, evidențiată de modul concret de săvârșire a acestora și forma de vinovăție (intenție directă) cu care s-a acționat.
Rezultă, deci, că este neîntemeiată critica apelantului inculpat V. C. privind greșita individualizare a pedepselor aplicate de prima instanță, în condițiile în care nu s-au identificat temeiuri pentru reducerea cuantumului pedepselor sau pentru schimbarea modalității de executare a acestora.
Din perspectiva aplicării prevederilor art. 5 Cod penal curtea constată, că nu există motive de reformare a hotărârii de fond, schimbarea încadrării juridice conform noului cod penal impunându-se față de limitele de pedeapsă legale mai reduse decât acelea prevăzute de Codul penal din 1969, iar pentru concursul de infracțiuni legea penală veche este mai favorabilă, pentru că prevede aplicarea facultativă a sporului de pedeapsă. În aceeași ordine de idei se reține, că nu pot fi aplicate dispozițiile Deciziei nr. 265/6.05.2014 a Curții Constituționale privind aplicarea globală a legii penale mai favorabile deoarece, aceasta ar însemna agravarea răspunderii penale a apelantului inculpat, din perspectiva aplicării obligatorii a sporului de pedeapsă pentru concursul de infracțiuni ceea ce ar conduce la încălcarea prevederilor art. 418 al. 1 C.p.p. privitoare la neagravarea situației în propriul apel.
Pentru considerentele menționate anterior constatând netemeinicia criticilor din apelul inculpatului V. C. și faptul că examinarea din oficiu nu a evidențiat alte cauze de reformare a hotărârii apelate, în temeiul prevederilor art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. se va respinge apelul inculpatului, formulat împotriva sentinței penale nr. 419/30.04.2014 a Judecătoriei C. ca nefondat.
În conformitate cu prevederile art. 241 al. 1 lit. c C.p.p. se va constata încetată de drept măsura preventivă a arestului la domiciliu, dispusă față de inculpatul V. C. prin încheierea nr. 27/09.04.2014 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ /a3, urmare condamnării sale definitive.
În temeiul prevederilor art. 424al. 3 C.p.p. rap. la art. 72 Cod penal se va deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului apelant durata măsurii arestului la domiciliu de la 30.04.2014 la zi.
În baza prevederilor art. 275 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat apelantul inculpat V. C. la plata sumei de 700 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
În baza art.272 Cod procedură penală suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu - avocat M. M. se va plăti din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul V. C. (fiul lui N. și V., născut la data de 27.12.1993 în mun. C., CNP_, domiciliat în mun. C., ., 8 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără antecedente penale) împotriva sentinței penale nr.419/30.04.2014, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ .
În temeiul art.241 alin.1 lit.c Cod procedură penală constată încetată de drept măsura preventivă a arestului la domiciliu dispusă față de inculpatul V. C. prin încheierea nr.27/09.04.2014, pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ /a3.
Conform art.424 alin.3 Cod procedură penală raportat la art.72 Cod penal deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului durata măsurii arestului la domiciliu de la data de 30.04.2014 la zi.
Conform art.275 alin.2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 700 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
În baza art.272 Cod procedură penală suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu - avocat M. M. se avansează din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.09.2014.
Președinte,Judecător,
V. L. A. I.
Grefier,
C. C.
Jud.fond - G.D.P.
Red.dec.jud. – V.L./23.09.2015
6 ex./05.10.2015
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 545/2014.... → |
|---|
