Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 1031/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1031/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 28-10-2014 în dosarul nr. 274/282/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA NR. 1031
Ședința publică din data de 28 octombrie 2014
Președinte – D. A. E.
Judecător - M. V. T.
Grefier – M. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. D. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
.……
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul C. I., fiul lui A. și I., născut la data de 26.04.1968, în ., CNP_, domiciliat în . C., județul B., împotriva sentinței penale nr. 47 din 03.06.2014, pronunțată de Judecătoria Pogoanele, prin care în baza art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002, art. 374 alin. 4 și art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedură penală și art. 5 din noul Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
În baza art. 71 alin. 2 din Codul penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau in funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a și b din Codul penal.
În baza art. 81 din Codul penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni, calculat conform art. 82 din Codul penal.
În baza art. 71 alin. 5 din Codul penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni.
În baza art. 359 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 din Codul penal potrivit cărora dacă în interiorul termenului de încercare cel condamnat săvârșește o nouă infracțiune pentru care se va pronunța o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța de fond a revocat suspendarea dispunând executarea în întregime a pedepsei care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
În baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul C. I. la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul – inculpat C. I., personal și asistat de avocat M. C. din Baroul B., potrivit împuternicirii avocațiale nr._/2013, depusă la dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea aduce la cunoștință inculpatului dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa.
Apelantul – inculpat C. I. având cuvântul personal având cuvântul, declară că nu dorește să dea o nouă declarație în fața instanței de apel.
La solicitarea instanței, inculpatul C. I. se legitimează cu C.I. . nr._, eliberată la data de 22.05.2014 de SPCLEP B.. CNP_, domiciliat în . C., județul B. și întrebat fiind dacă este de acord cu prestarea unei munci în folosul comunității în situația în care s-ar dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, acesta a precizat că este de acord cu respectarea acestei obligații, respectiv prestarea unei munci în folosul comunității.
Apărătorul apelantului – inculpat C. I. și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu există chestiuni prealabile de discutat, excepții de invocat și nici cereri de formulat.
Curtea, ia act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt excepții de invocat și nici cereri de formulat, în temeiul disp. art.420 alin.6 din Noul Cod de procedură penală, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea orală a motivelor de apel.
Avocat M. C. apărător ales al apelantului – inculpat C. I.
critică sentința pronunțată de instanța de fond, sub aspecte de nelegalitate și netemeinicie, referitoare la modul de individualizare al pedepsei și de legea aplicată, ca modalitate de executare a pedepsei.
Într-o primă critică s-a arătat faptul că art. 336 alin.1 NCP prevede pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, alternativ cu pedeapsa amenzii. În aplicarea acestui articol, prima instanță a apreciat că aceasta este încadrarea juridică potrivită, raportat la prevederile noului cod. Aplicarea pedepsei a fost aleasă de instanța de fond ținând cont de anumite criterii impuse de art.74 NCP. Din motivarea sentinței nu rezultă motivul pentru care instanța a ales pedeapsa închisorii și nu pedeapsa amenzii, față de criteriile de individualizare prevăzute de noul cod, apreciind că nu s-a făcut o analiză concretă asupra pedepselor alternative prevăzute de lege și care ar fi făcut posibilă și aplicarea unei amenzi.
La individualizarea pedepsei nu s-a ținut cont de gradul mic de pericol social pe care îl prezintă fapta comisă de inculpat, acesta circulând cu autovehiculul pe un drum public, dar nu este drum de circulație, nu a pus cu nimic în pericol circulația pe drumurile publice, fiind vorba doar de o uliță și o oră la care .. nu este scuzabil dar vrea să scoată în evidență că nu a constituit un pericol public major, vis a vis și de cantitatea de alcool consumată și de experiența lui în condus.
Totodată, inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, a recunoscut și a regretat fapta comisă, criterii care au fost ignorate de instanța de fond, făcându-se o greșită individualizare a pedepsei aplicate.
De asemenea, a apreciat că în cauză se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, întrucât sunt îndeplinite condițiile pentru luarea acestei măsuri privitoare la fapta săvârșită, inculpat și situațiile care ar putea să convingă instanța că inculpatul și-ar putea îndrepta conduita.
În ceea ce privește fapta, aceasta prezintă o gravitate redusă, inculpatul a condus pe un drum comunal, pe o distanță foarte mică și nu a existat posibilitatea creării unui accident de către inculpat. Cu privire la inculpat, acesta nu are antecedente penale, este la prima abatere, este integrat în mediu social, nu-și poate desfășura activitatea, a înțeles consecințele faptei sale și nu va mai repeta fapta, solicitând aplicarea prevederile art. 80, 81 cod penal, respectiv avertismentul.
În situația în care nu se impune luarea unei astfel de soluții, s-a solicitat conform art. 83 Noul Cod penal, amânarea aplicării pedepsei, fiind îndeplinite condițiile pentru a se lua aceste măsuri, inculpatul fiind de acord să respecte măsurile ce se vor impune, cu precizarea că inculpatul este afectat financiar, la fel și familia lui, a înțeles consecințele faptei sale.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, a arătat că inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 al.1 Cod penal, constând în aceea că în ziua de 02.11.2013 a condus autoturismul Dacia 1310, cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile publice din . îmbibație alcoolică de 1,15 g/l alcool pur în sânge la momentul prelevării mostrelor probelor biologice.
Instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiționată a executării, conform art. 81 Cod penal . În situația în care urmează a dispune amânarea executării pedepsei, s-ar ajunge la o agravare a situației inculpatului în propria cale de atac, întrucât aceasta presupune instituirea unor obligații în sarcina inculpatului, respectiv prestarea de muncă în folosul comunității.
Solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea soluției pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică.
Apelantul – inculpat C. I., solicită a se lua act că regretă fapta comisă și precizează că în situația în care se dispune amânarea aplicării pedepsei, este de acord cu respectarea acestei obligații, respectiv prestarea unei munci în folosul comunității.
CURTEA:
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 47 din 03.06.2014, Judecătoria Pogoanele l-a condamnat pe inculpatul C. I., fiul lui A. și I., născut la data de 26.04.1968, în ., CNP_, domiciliat în . C., județul B., în baza art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002, art. 374 alin. 4 și art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedură penală și art. 5 din noul Cod penal, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
În baza art. 71 alin. 2 din Codul penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau in funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a și b din Codul penal.
În baza art. 81 din Codul penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni, calculat conform art. 82 din Codul penal.
În baza art. 71 alin. 5 din Codul penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni.
În baza art. 359 din Codul de procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 din Codul penal potrivit cărora dacă în interiorul termenului de încercare cel condamnat săvârșește o nouă infracțiune pentru care se va pronunța o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța de fond a revocat suspendarea dispunând executarea în întregime a pedepsei care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
În baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul C. I. la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul nr. 850/P/26.03.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pogoanele s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului C. I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. 1 din Noul Cod penal.
Prin rechizitoriu s-a reținut că, la data de 02.11.2013, inculpatul C. I. a condus autoturismul marca Dacia 1310, cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile publice din ., având o concentrație alcoolică de 1,15 g/l alcool pur în sânge la momentul prelevării probelor biologice.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată.
Examinând întregul material probator administrat în cauză, și anume: procesul - verbal de sesizare din oficiu – flagrant încheiat la 02.11.2013, declarațiile inculpatului, declarația martorului B. V., proces – verbal de prelevare si buletinul de examinare clinica, buletinul de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 830/06.11.2013, copia după cazierul judiciar al inculpatului, instanța de fond a constatat că la data de 02.11.2013 organele de poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul C. I. a condus în aceeași zi autoturismul Dacia 1310, cu numărul de înmatriculare_, pe drumurile publice din ., având o îmbibație alcoolică de 0,57 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Din cercetările efectuate a rezultat că, la data de 02.11.2013, inculpatul C. I. a consumat la domiciliul său, din satul gara C., ., aproximativ un litru de vin, iar în jurul orei 19.00 s-a deplasat cu autoturismul Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare_ de la domiciliul său către magazinul PF A., din aceeași localitate; pe o stradă din satul Gara C. autoturismul respectiv a fost oprit pentru control de către organele de poliție.
S-a procedat la legitimarea conducătorului auto și, întrucât emana halenă alcoolică, a fost testat cu aparatul etilotest DRAGER; având în vedere că aparatul a indicat o valoare a alcoolemiei de 0,57 mg/l alcool pur în aerul expirat, inculpatul a fost condus la Spitalul Smeeni, unde i s-au recoltat două probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Potrivit buletinului de analiză toxicologică -alcoolemie nr. 830/06.11.2013 eliberat de S.J.M.L. B., inculpatul a avut la prima probă recoltată la ora 20.00, o alcoolemie de 1,15 g/l alcool pur în sânge, iar la a doua probă recoltată la ora 21.00, o alcoolemie de 1,10 g/l alcool pur în sânge.
Inculpatul nu a solicitat efectuarea unui calcul retroactiv și nu a contestat rezultatul alcoolemiei.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut fapta comisă, menționând că în ziua de 02.11.2013, după ce în prealabil a consumat un litru de vin la domiciliul său, s-a urcat la volanul mașinii și a mers către un magazin din satul Gara C. pentru a cumpăra un produs alimentar.
Conform art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani, iar conform art. 336 alin. 1 din Noul Cod penal, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
Conform art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
În consecință, în acest caz instanța de fond a aplicat legea mai favorabilă.
La termenul de judecată din data de 03.06.2014, în conformitate cu prevederile art. 374 alin. 4 din Codul de procedură penală, inculpatul C. I. a declarat personal că recunoaște fapta săvârșită, conform actului de sesizare, și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Reținând o atare împrejurare de fapt, precum și că din probele administrate a rezultat că fapta inculpatului C. I. este stabilită și că sunt suficiente date cu privire la persoana acestuia pentru a permite aplicarea unei pedepse, instanța a făcut aplicarea alin. 1 al art. 375 Cod pr. penală, a admis cererea si a pășit la judecată.
Cele două Coduri penale prevăd aceleași limite ale pedepsei închisorii, dar Vechiul Cod penal prevede posibilitatea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, în timp ce Noul Cod penal nu predeve această posibilitate; în cazul condamnării în baza Noului Cod penal, față de caracterul grav al faptei (conferit de posibilitatea ca fapta să aibă urmări dintre cele mai grave pentru viața, sănătatea sau integritatea corporală a unor persoane ca și pentru integritatea unor bunuri), instanța ar dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, ceea ce nu i-ar fi favorabil inculpatului întrucât ar implica impunerea unor obligații și măsuri de supraveghere; în consecință instanța a aplicat Vechiul Cod penal, aceasta fiind legea penală mai favorabilă.
Reținând vinovăția inculpatului, instanța de fond l-a condamnat în baza situației de fapt și a textului incriminator, la individualizarea pedepsei avându-se în vedere atât criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal (inculpatul are 46 ani, a recunoscut săvârșirea faptei și nu este cunoscut cu antecedente penale), cât și prevederile art. 396 alin. 10 Cod pr. penală potrivit cărora inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă cu închisoare prevăzute de lege.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul C. I. care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, acesta a arătat că art. 336 alin.1 NCP prevede pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, alternativ cu pedeapsa amenzii. Din motivarea sentinței nu a rezultat motivul pentru care instanța de fond a ales pedeapsa închisorii și nu pedeapsa amenzii, față de criteriile de individualizare prevăzute de noul cod, apreciind că nu s-a făcut o analiză concretă asupra pedepselor alternative prevăzute de lege și care ar fi făcut posibilă și aplicarea unei amenzi.
La individualizarea pedepsei nu s-a ținut cont de gradul mic de pericol social pe care îl prezintă fapta comisă, constând în aceea că a circulat cu autovehiculul pe un drum public, dar nu este drum de circulație, nu a pus cu nimic în pericol circulația pe drumurile publice, fiind vorba doar de o uliță și o oră la care .. nu este scuzabil dar vrea să scoată în evidență că nu a constituit un pericol public major, vis a vis și de cantitatea de alcool consumată și de experiența lui în condus. Totodată, este la prima confruntare cu legea penală, a recunoscut și a regretat fapta comisă, criterii care au fost ignorate de instanța de fond, făcându-se o greșită individualizare a pedepsei aplicate.
De asemenea, a apreciat că se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, fiind îndeplinite condițiile pentru luarea acestei măsuri privitoare la fapta săvârșită, inculpat și situațiile care ar putea să convingă instanța că inculpatul și-ar putea îndrepta conduita.
În ceea ce privește fapta, aceasta prezintă o gravitate redusă, inculpatul a condus pe un drum comunal, pe o distanță foarte mică și nu a existat posibilitatea creării unui accident de către inculpat. Cu privire la inculpat, acesta nu are antecedente penale, este la prima abatere, este integrat în mediu social, nu-și poate desfășura activitatea, a înțeles consecințele faptei sale și nu va mai repeta fapta, solicitând aplicarea prevederile art. 80, 81 cod penal, respectiv avertismentul.
În situația în care nu se impune luarea unei astfel de soluții, s-a solicitat conform art. 83 Noul Cod penal, amânarea aplicării pedepsei, fiind îndeplinite condițiile pentru a se lua aceste măsuri, inculpatul fiind de acord să respecte măsurile ce se vor impune, cu precizarea că inculpatul este afectat financiar, la fel și familia lui, a înțeles consecințele faptei sale.
Curtea, examinând sentința apelată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 417 alin.2 Cod procedură penală, constată că apelul este nefondat.
În aceste sens, situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunii au fost corect reținute de către prima instanță de judecată, după cum s-a arătat anterior, beneficiind de deplin suport probator în actele și lucrările dosarului, în condițiile în care inculpatul a aplicat pentru procedura recunoașterii vinovăției.
Instanța de fond a individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea săvârșită, făcând o aplicare justă a dispozițiilor art. 72 vechiul Cod penal, cu luarea în considerare a gradului de pericol social al faptei comise, a împrejurărilor concrete de săvârșire a acesteia, precum și a persoanei inculpatului.
Alegerea OUG.nr.195/2002 coroborat cu vechiul Cod penal ca lege penală mai favorabilă este corectă, în pofida criticilor aduse de către inculpat prin cererea sa de apel. Și aceasta deoarece, pe de o parte, în cazul concret nu i se poate aplica acestuia sub nicio formă instituția renunțării la aplicarea pedepsei, deoarece infracțiunea comisă nu prezintă o gravitate redusă, alcoolemia stabilită fiind una ridicată de 1,15 gr%o, iar pe de altă parte o eventuală incidență a instituției amânării aplicării pedepsei i-ar fi mai defavorabilă inculpatului, care ar trebui să presteze muncă neremunerată în folosul comunității.
La stabilirea noțiunii de „lege penală mai favorabilă” nu pot fi avute în vedere alte consecințe extinse reținute de „lege penală”, așa cum dorește inculpatul, spre exemplu efecte asupra posibilității de a conduce autovehicule, deoarece acestea exced unui cadru riguros delimitat privind criteriile stricte care trebuie avute în vedere pentru a se putea aprecia în mod obiectiv cu privire la acest aspect.
D. urmare, față de cele astfel reținute, Curtea în baza art. 421 pct.1 lit.b) Cod procedură penală va respinge apelul ca nefondat.
Având în vedere și disp. art. 275 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. I., fiul lui A. și I., născut la data de 26.04.1968, în ., CNP_, domiciliat în . C., județul B. împotriva sentinței penale nr. 47 din 03.06.2014, pronunțată de Judecătoria Pogoanele.
Obligă apelantul – inculpat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 28 octombrie 2014.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
D. A. E. M. V. T.
GREFIER,
M. P.
Red. T.M.V.
Tehn.grefier P.M.
5 ex/06.11.2014
d.f._ Judecătoria Pogoanele
j.f. Steluța T.
Operator de date cu caracter personal.
Nr. notificare 3113/2006
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 1116/2014.... → |
|---|
