Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 781/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Decizia nr. 781/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 02-09-2014 în dosarul nr. 30154/281/2012/a1

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 781

Ședința publică din data de 2 septembrie 2014

Instanța constituită din:

Președinte - D. G.

Judecător - N. E.

Grefier - S. A.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de . A ENERGIEI ELECTRICE "ELECTRICA DISTRIBUȚIE MUNTENIA NORD" SA, având sediul în Jud. Prahova, Mun. Ploiești, ., împotriva sentinței penale nr. 894/06.03.2014 a Judecătoriei Ploiești, prin care în temeiul art. 397 alin. 1 C.p.p. raportat la art. 19, 20 C.p.p. a fost respinsă acțiunea civila exercitata de partea civila S.C. Electrica Distribuție Muntenia Nord S.A. Sucursala de Distribuție Ploiești.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de catre stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 1200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, in cuantum de 200 de lei fiind virat din fondurile Ministerului Justitiei.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-inculpat F. F., personal, aflat în stare de libertate și asistat de avocat din oficiu S. M. în baza împuternicirii avocațiale ., nr._ din data de 01.09.2014, emisă de Baroul Prahova, depusă astăzi în ședință publică, lipsă fiind apelanta-parte civilă . a Energiei Electrice "Electrica Distribuție Muntenia Nord" SA.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apelantul, prin avocat, și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, precizează că nu au cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.

Curtea, luând act de aceste declarații, în sensul că nu sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, în temeiul disp. art. 420 alin. (6) din Noul Cod de procedură penală constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea orală a motivelor de apel.

Avocat S. M., având cuvântul pentru intimatul-inculpat F. F. solicită respingerea ca nefondat a apelului formulat de . a Energiei Electrice "Electrica Distribuție Muntenia Nord" SA, întrucât așa cum a reținut și instanța de fond, pentru a se admite acțiunea în latură civilă este necesar să existe un prejudiciu cert și să fie determinată întinderea acestuia.

Susține că apelantul nu a făcut dovada cu acte a contravalorii stâlpilor și nici valoarea de inventar.

Arată de asemenea că s-a casat dosarul, s-a rejudecat cauza iar apelanta nu a făcut dovezile necesare deși i s-a pus în vedere de către instanța de fond să precizeze prețul stâlpilor.

Stâlpii distruși alimentau o societate care nu mai funcționează în prezent, deci alimentarea cu energie electrică nu se mai impune în prezent.

Stâlpii rămași în picioare nu mai au fire electrice și nu alimentează nimic.

Arată de asemenea, că apelanta a depus un deviz oficial care nu cuprinde prețul stâlpilor achiziționați, ci doar salariile directorilor societății, CAS-urile dar nu arată valoarea pretențiilor reclamate, care sunt în valoare de 29.672 lei.

În motivele de apel se face referire la ordonanța nr. 261/9.10.2009 și arată că pentru a determina costul de achiziție al unui bun cu caracteristici similare trebuie să se identifice prețul de cumpărare și celelalte taxe sau cheltuieli. În speță, acest cost de achiziție nu este determinat.

În concluzie, avocatul solicită respingerea apelului formulat de partea civilă, menținerea hotărârii instanței de fond și arată că s-a amânat de două ori pronunțarea pentru studierea actelor dosarului, iar la data de 5.05.2014 apelanta a depus precizări la motivele de apel invocate, deși instanța de fond s-a pronunțat la data de 28.03.2014.

Avocatul intimatului-inculpat depune concluzii scrise la dosar, în ședință publică.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de partea civilă, considerând că hotărârea atacată este legală și temeinică, iar instanța de fond a reținut că pretențiile cauzate nu au fost dovedite de partea civilă.

Arată de asemenea că instanța de fond a solicitat părții civile să indice modul de calcul al prejudiciului și dacă stâlpii urmează să fie repuși în funcțiune, însă aceasta a depus un simplu debit estimativ, nerăspunzând concret la solicitările instanței.

Intimatul-inculpat F. F., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția pronunțată.

CURTEA,

Asupra apelului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, reține că prin sentința penală nr. 894/06.03.2014 a Judecătoriei Ploiești, în temeiul art. 397 alin. 1 C.p.p. raportat la art. 19, 20 C.p.p. a fost respinsă acțiunea civila exercitata de partea civila S.C. Electrica Distribuție Muntenia Nord S.A. Sucursala de Distribuție Ploiești.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 1200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, in cuantum de 200 de lei fiind virat din fondurile Ministerului Justitiei.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin decizia penala nr. 916/20.06.2013 a Curții de Apel Ploiești a fost admis recursul declarat de inculpatul F. F. împotriva sentinței penale nr. 833/23.04.2013 a Judecătoriei Ploiești pe care a casat-o in parte pe latura civila. De asemenea, s-a dispus disjungerea acțiunii civile si trimiterea cauzei la instanța de fond in vederea soluționării legale a laturii civile.

Astfel, prin sentința penala nr. 833/23.04.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, pe latura penală, s-au dispus următoarele:

„În baza art. 20 rap.la art. 208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.e și i C.pen. cu aplicare 320 ind. 1 C.proc.pen condamnă pe inculpatul F. F., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat la pedeapsa de 1 an închisoare. În baza art. 71 alin. 2 C.pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 81 C.pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit în condițiile art. 82 C.pen. În baza art. 71 alin.5 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare. În temeiul art. 359 C.pr.pen. atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni și asupra dispozițiilor art. 84 C.pen. cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul neîndeplinirii cu rea credință a obligațiilor civile stabilite prin prezenta hotărâre de condamnare”.

S-a mai reținut că partea vătămata S.C. Electrica Distribuție Muntenia Nord S.A. Sucursala de Distribuție Ploiești s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 29.762, 28 lei, reprezentând valoarea prejudiciului provocat societății prin fapta săvârșită de către inculpatul F. F..

In drept, partea vătămata a invocat prevederile art. 14 si 15 C. p.p.

Analizând acțiunea civila ce formează obiectul prezentei cauze, instanța de fond a reținut următoarele:

Cu privire la condițiile răspunderii civile delictuale, raportat la momentul săvârșirii faptei, instanța a apreciat că sunt incidente in speță dispozițiile art. 998 C. civ. care prevăd că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.

Astfel, raportat la prevederile art. 998-999 C.civ. instanța de fond a constatat că pentru a fi în prezența răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinite o . condiții cumulative, respectiv: fapta ilicită – infracțiunea săvârșită de către inculpat; prejudiciul sa fie cert și nereparat încă; existenta legăturii de cauzalitate între elementul material și urmarea imediată, fapta sa fi fost săvârșita cu vinovăție.

Astfel, instanța de fond a reținut că prima condiție, constând în existenta faptei ilicite este îndeplinită in speță, reținându-se in sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1-209 alin. 1, lit. e, i C. pen. anterior.

Cu privire la cealaltă condiție cumulativă, respectiv existența unui prejudiciu cert si nereparat instanța de fond a constatat că aceasta nu este îndeplinită. Caracterul cert al prejudiciului vizează nu numai existenta acestuia ci si întinderea prejudiciului suferit. In speță, partea civila nu a făcut dovada întinderii prejudiciului. Deși instanța i-a pus in vedere parții civile sa dovedească întinderea prejudiciului, aceasta s-a rezumat la a anexa la dosarul cauzei o oferta de reparație, nedetaliind ce reprezintă fiecare cost in parte.

Mai mult, prima instanță a apreciat că partea civilă nu a răspuns solicitărilor instanței de a indica modalitatea de calcul a manoperei de înlocuire a stâlpilor, daca stâlpii erau uzați si daca mai era necesara utilizarea acestora.

Constatând neîndeplinită condiția referitoare la întinderea prejudiciului, instanța de fond nu a mai analizat restul condițiilor enumerate mai sus.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, partea civilă F. de Distribuție a Energiei Electrice "Electrica Distribuție Muntenia Nord" SA, criticând-o pentru motive de netemeinicie și nelegalitate, în ceea ce privește greșita respingere a acțiunii civile.

În motivarea scrisă a apelului, apelanta a susținut că au fost administrate probe din care să reiasă existența prejudiciului, deoarece, potrivit legii contabilității, valoarea prejudiciul reprezintă valoarea de înlocuire a echipamentelor distruse prin fapta inculpatului F. F., in valoare de 24.001,84 lei + 5760,44 1ei TVA =29.762,281ei.

Din acest punct de vedere, s-a arătat că au fost depuse dovezi privind întinderea prejudiciului, prin depunerea la dosar a ofertei încheiate de către SISE Muntenia Nord AISE Ploiești, societate cu care a fost încheiat un contract de mentenanță, in care apar defalcate componentele prejudiciului în raport de care a fost exercitată acțiunea civilă.

Apelanta a mai arătat că, potrivit Ordinului nr.2.861 din 9 octombrie 2009, prin valoare de înlocuire, se înțelege costul de achiziție al unui bun cu caracteristici și grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data constatării pagubei, care cuprinde prețul de cumpărare practicat pe piață, la care se adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare și alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru . bunului respectiv.

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și admiterea acțiunii civile, cu consecința obligării inculpatului la plata sumei reprezentând cuantumul prejudiciului creat de inculpat prin infracțiune.

Curtea, examinând sentința apelată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin.1 și 2 Cod procedură penală, și în limitele impuse de art. 418 și art. 419 cod procedură penală, constată că apelul declarat de partea civilă este fondat, după cum se va arăta în continuare:

Inculpatul F. F. a fost condamnat respectiv prin sentința penală nr. 833/23.04.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art.208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.e și i C.pen din 1969, tentativă la infracțiunea de furt calificat, în cadrul procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției, prev. de art. 320 ind. 1 C.proc.penală din 1969, la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, acțiunea penală fiind soluționată în mod definitiv.

Prin aceeași sentință însă, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 24.000 lei reprezentând despăgubiri civile către partea civilă F. de Distribuție a Energiei Electrice "Electrica Distribuție Muntenia Nord" SA.

Astfel, împotriva acestei sentinței de condamnare inculpatul a exercitat calea ordinară de atac reglementată de dispozițiile legale în vigoare la acel moment, iar prin decizia penala nr. 916/20.06.2013 a Curții de Apel Ploiești a fost admis recursul declarat de inculpatul F. F. împotriva sentinței penale nr. 833/23.04.2013 a Judecătoriei Ploiești, casându-se in parte, în latură civilă, sentința atacată, dispunându-se disjungerea acțiunii civile si trimiterea cauzei la instanța de fond in vederea soluționării legale a laturii civile.

În atare situație, se constată că soluția pronunțată în privința laturii penale a rămas definitivă, fapta reținută în sarcina inculpatului constând, în esență, în aceea că, la 27.08.2011, în jurul orei 11,00, inculpatul a încercat să sustragă fierul beton integrat în doi stâlpi ce făceau parte din rețeaua de distribuție a energiei electrice aparținând S.C. Electrica Distribuție Muntenia Nord S.A., amplasați în comuna Bucov, ., fiind surprins de către o patrulă de jandarmi.

Recunoscându-și vinovăția în cadrul procedurii simplificate de judecată, inculpatul a contestat, la momentul condamnării sale, numai valoarea prejudiciului la plata căruia fusese obligat prin hotărârea de condamnare, susținând că nu au fost administrate probe certe privind existența și întinderea acestuia, așa încât suma de 24.000 lei la care a fost obligat prin hotărârea de condamnare, ar fi fost în mod arbitrar stabilită.

Instanța de rejudecare a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile cumulative pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a inculpatului pentru fapta proprie, lipsind condiția caracterului cert al prejudiciului, întrucât întinderea acestuia nu rezultă din probe, partea civilă nefăcând dovada întinderii prejudiciului, cu toate că instanța de fond a pus în vedere părții civile, să administreze probe lipsite de îndoială sub acest aspect, partea civilă limitându-se la a depune la dosar numai o ofertă de reparație, fără a se preciza ce reprezintă fiecare cost în parte.

Examinând criticile formulate în privința soluționării laturii civile a cauzei, Curtea constată că aceste critici sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Potrivit cererii de constituire de parte civilă aflată la fila 22 dosar urmărire penală, partea civilă a arătat că înțelege să exercite acțiunea civilă în procesul penal prin constituirea de parte civilă pentru suma de 24.000 lei reprezentând prejudiciu creat prin tentativa de sustragere a echipamentului PTA 2050 Chițorani.

Este adevărat că la momentul constituirii de parte civilă nu au fost depuse și înscrisuri justificative ale întinderii prejudiciului, acestea nefiind depuse de altfel nici cu prilejul soluționării cauzei în primul ciclu procesual, în cadrul căruia inculpatul și-a recunoscut vinovăția, acest aspect constituind motivul pentru care instanța de control judiciar a dispus prin decizia pronunțată la 20.06.2013 reluarea judecății în latură civilă.

Cu prilejul rejudecării, partea civilă a depus într-adevăr un deviz-ofertă aflat la fila 14 dosar rejudecare, în care prezintă în mod defalcat „articolele de calculație ale reparației PTA 2050 Chițorani”.

Contrar aprecierii instanței de fond în sensul că în acest deviz nu se regăsesc în mod defalcat costurile reparației, se constată că în acest înscris sunt precizate în mod detaliat toate cheltuielile necesare în vederea reparației bunului ce constituie obiectul material al infracțiunii săvârșite de inculpat, incluzând în esență: materiile prime și materialele, salariile directe, contribuțiile și alte cheltuieli directe și indirecte, transportul auto la fața locului, adăugându-se și TVA-ul aferent, astfel că se stabilește un total general de 29.762,28 lei.

Este adevărat că instanța de rejudecare a dispus ca partea civilă să comunice suma cu care se constituie parte civilă și să indice defalcat prețul stâlpilor, modalitatea de calcul a manoperei de înlocuire, să precizeze dacă stâlpii erau uzați și dacă mai este necesară utilizarea acestora, anexând totodată documente justificative în acest sens.

Or, prin înscrisul aflat la fila 17 dosar rejudecare, se constată că partea civilă apelantă a răspuns solicitării instanței comunicând faptul că valoarea prejudiciului este cea indicată în devizul ofertă menționat mai sus întocmit de societatea cu care partea civilă are contract de mentenanță pentru întreținere ași reparația echipamentelor energetice.

Totodată, au fost comunicate instanței toate detaliile solicitate și anume: prețul unor echipamente noi, similare cu cele distruse, pentru fiecare din componentele instalației și anume: stâlp SE8 – 2 bucăți – 2.200 lei/bucată total 4.400 lei, racord aerian 20 kV OLAL 50/8 mmp – 15 m – 2 lei/m, total 30 lei, cadru se siguranță 20 kV – 1 bucată, 1256 lei/bucată, total 1.256 lei, descărcători cu oxid de zinc – 3 bucăți, 297 lei/bucată, total 891 lei, suport trafo – 1 bucată – 1.417 lei/bucată, total 1.417 lei, coloană 0,40 kV AFY – 240 mmp, 4 x 10 m, 69,97 lei/metru, total 278,8 lei, CD 2-3 – 1 bucată, 1546,2 lei/bucată, total 1.546,2 lei.

În același înscris se precizează că valoarea prejudiciului reprezintă valoarea de înlocuire a tuturor echipamentelor distruse prin fapta inculpatului F. F..

În atare situație, se constată că în mod greșit instanța de rejudecare a apreciat că partea civilă nu a răspuns solicitărilor de a clarifica întinderea prejudiciului creat, dimpotrivă, răspunzând acestor solicitări și prezentând în mod defalcat și detaliat modul de calcul a prejudiciului în raport de devizul prezentat de persoana juridică care asigură întreținerea și reparația echipamentelor energetice, comunicându-se și prețul echipamentelor noi, similare cu cele distruse, precum și faptul că valoarea prejudiciului reprezintă valoarea de înlocuire a tuturor acestor echipamente distruse.

Este adevărat că fapta inculpatului îmbracă forma atipică a tentativei, însă în condițiile recunoașterii vinovăției, raportat la modalitatea de săvârșire a faptei și împrejurarea că acțiunea delictuoasă a fot întreruptă prin surprinderea inculpatului de către patrula de jandarmi și nu din proprie inițiativă, se constată că este îndeplinită și condiția legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, astfel cum de altfel se precizează și în sentința atacată.

În raport de argumentele prezentate mai sus, curtea reține ca fiind îndeplinită și condiția privitoare la caracterul cert al prejudiciului produs prin infracțiune, condiție de bază în vederea antrenării răspunderii civile delictuale pentru faptă proprie, întrucât înscrisurile depuse la dosar de apelant-aparte civilă cu ocazia rejudecării laturii civile, fac dovada deplină a existenței și întinderii prejudiciului.

Așa fiind, criticile apelantei sunt întemeiate, deoarece instanța de fond a apreciat în mod greșit că în speță nu ar fi întrunite în mod cumulativ toate condițiile pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a inculpatului intimat, în realitate, toate aceste condiții fiind îndeplinite, astfel încât sentința pronunțată cu ocazia rejudecării este nelegală, urmând ca apelul să fie admis și în baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, sentința va fi desființată, rejudecându-se cauza potrivit regulilor referitoare la soluționarea acțiunii civile la judecata în fond, urmând să fie admisă acțiunea civilă și obligat inculpatul la despăgubiri civile către partea civilă apelantă.

În privința cuantumului acestor despăgubiri, curtea constată că potrivit devizului ofertă amintit mai sus, acesta este stabilit ca fiind în total de 29.762,28 lei, fiind superior așadar, sumei de 24.000 lei cu care apelanta s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale.

Avându-se în vedere faptul că în primul ciclu procesual, în urma admiterii acțiunii civile, inculpatul fusese obligat la plata sumei de 24.000 lei cu totalul de despăgubiri civile, curtea constată că devin aplicabile disp. art.418 alin.1 Cod procedură penală referitor la neagravarea situației în propriul apel, prin prisma faptului că decizia de reluare a judecății în latură civilă a fost dispusă în urma admiterii apelului inculpatului, astfel încât, cu ocazia rejudecării laturii civile a cauzei, acesta nu poate fi obligat la o sumă mai mare decât cea inițială.

Pe cale de consecință, curtea va obliga pe inculpat la plata sumei de 24.000 lei despăgubiri civile către partea civilă apelantă.

Văzând și disp. art.275 alin.2 și 3 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de partea civilă S.C. F. DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI ELECTRICE „ELECTRICA DISTRIBUȚIE MUNTENIA NORD” S.A, împotriva sentinței penale nr. 894/28.03.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești, pe care o desființează în sensul că admite acțiunea civilă și obligă pe inculpatul F. F. la plata sumei de 24.000 lei despăgubiri civile către partea civilă apelantă.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 02.09.2014.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR, D. G. N. E.

GREFIER,

S. A.

Red. N.E.

Tehnored. S.A.

5 ex./17.09.2014

Dos. fond_ 12, Judecătoria Ploiești.

Jud. fond B. I..

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 781/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI