Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 132/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 132/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 31-01-2014 în dosarul nr. 3776/284/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR. 132
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2014
Președinte – D. D.
Judecător – I. N.
Judecător - M. E. G.
Grefier – C. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind judecarea acțiunii penale pusă în mișcare prin rechizitoriul nr. 34/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari, prin care a fost trimis în judecată inculpatul DUMITRUJ M., fiul lui C. și I., născut la data de 29 ianuarie 1974 în Răcari, domiciliat în Răcari, ., jud. Dâmbovița, C.N.P._, pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de autovehicule, faptă prev. de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 republicată și refuzul recoltării probelor biologice de laborator în vederea stabilirii concentrației alcoolice în sânge prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 5 din OUG 195/2002 republicată, cauză reținută spre rejudecare prin decizia penală nr. 1527/11.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 29 ianuarie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea la data de 31 ianuarie 2014, când a dat următoarea decizie:
CURTEA
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari din data de 21.11.2011 emis în Dosarul nr. 34/P/2011 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului D. M., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.86 alin.(1) si art.87 alin.(5) din OUG 195/2002, republicată.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut că, la data de 23.12.2010 în jurul orei 23.30 organele de poliție ce supravegheau traficul rutier pe raza orașului Răcari pe . observat un autoturism Dacia 1310 cu număr de înmatriculare_ ce se deplasa din direcția Răcari către Ghimpați și care prezenta defecțiuni la sistemul de iluminare, motiv pentru care s-a procedat la oprirea acestuia. La volanul autoturismului a fost identificat conducătorul auto în persoana lui D. M., in autoturism aflându-se și soția acestuia, pe bancheta dreapta față și respectiv cei doi copii minori pe bancheta din spate.
În urma verificărilor efectuate a rezultat că D. M. nu deține permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule fapt confirmat și de adresa nr._/12.01.2011 a SPCRPCIV Dâmbovița.
S-a mai reținut că numitului D. M., conducător auto, i s-a solicitat să se supună testării cu aparatul etilotest Drager însă a refuzat, astfel că având în vedere refuzul acestuia, i s-a solicitat să se supună recoltării de probe biologice de laborator necesare stabilirii nivelului concentrației alcoolice în sânge insa învinuitul D. M. a refuzat si aceasta testare.
In drept, se retine prin rechizitoriu ca faptele învinuitului D. M. de a conduce pe drumurile publice un autovehicul fără a poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule și refuzul testării si recoltării probelor biologice de laborator necesare stabilirii nivelului concentrației alcoolice in sânge, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.86 alin.(1) și art.87 alin.(5) din OUG nr.195/2002, republicată.
Prin rechizitoriu s-a reținut concursul de infracțiuni prevăzut de art.33 lit.a) Cod penal, întrucât învinuitul D. M. ar fi săvârșit faptele înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele și respectiv starea de recidiva postcondamnatorie prevăzuta de art.37 lit.a) Cod penal, întrucât potrivit fișei de cazier judiciar, învinuitul D. M. a mai fost condamnat prin Sentința penală nr.107/14.04.2010 a Judecătoriei Răcari la pedeapsa de 1 an si 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.86 alin.1 și art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, reținându-se aplicabilitatea în cauza și a dispozițiilor art.83 Cod penal.
Situația de fapt expusă în rechizitoriu a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă: declarații învinuit, declarație martor, înscrisuri.
Pe rolul Judecătoriei Răcari cauza a fost înregistrată la data de 28.11.2011 sub nr._ .
În cursul judecații inculpatului D. M. i-a fost asigurata asistenta juridică obligatorie.
În cauză a fost audiat inculpatul D. M., declarația acestuia fiind consemnată separat și atașata dosarului cauzei, filele 35-36.
Inculpatul a depus la dosarul cauzei în cadrul probei cu înscrisuri certificate medico-legale, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, filele 37-38.
S-a procedat la audierea martorului de rechizitoriu O. I. M., declarația acestuia fiind consemnată separat și atașată dosarului cauzei, filele 50-51.
S-a procedat la audierea martorilor propuși de inculpat pe situația de fapt, D. C. M., D. C. V. și D. V., declarațiile acestora fiind consemnate separat și atașate dosarului cauzei, filele 48-49, 52-53 si 85-86.
În cauza a fost audiat și martorul asistent A. D. menționat în cuprinsul procesului verbal de constatare a infracțiunii nr._/24.12.2010 declarația acestuia fiind consemnată separat și atașată dosarului cauzei, filele 83-84.
S-a procedat la confruntarea martorului O. I. cu martora D. V., fiind încheiat în acest sens procesul verbal, fila 118 din dosar.
Din oficiu s-a dispus atașarea fișei de cazier judiciar a inculpatului D. M., actualizată, nr._ din data de 09 aprilie 2013 ( fila 81 dosar fond) emisă de IPJ Dâmbovița.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmării penale și în fața instanței de judecata, instanța a reținut că, inculpatul D. M. în data de 23.12.2010 în jurul orei 23.30 a condus pe raza orașului Răcari pe . Dacia 1310 cu număr de înmatriculare_ din direcția Răcari către Ghimpati, fără a poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule și a refuzat testarea și respectiv recoltarea probelor biologice de laborator necesare stabilirii nivelului concentrației alcoolice in sânge, fapte prevăzute și sancționate de dispozițiile art.86 alin.(1) si art.87 alin.(5) din OUG nr.195/2002, republicată.
Situația de fapt reținută s-a întemeiat pe declarația martorului O. I. M., dată în faza de urmărire penală, filele 20-22, d.u.p., declarația dată de martorul O. I. M. în fața instanței, filele 50-51, declarația martorului asistent menționat în cuprinsul procesului verbal de constatare a infracțiunii nr._/24.12.2010 A. D., procesului verbal de constatare a infracțiunii nr._/24.12.2010, adresa nr._/12.01.2011 a SPCRPCIV Dâmbovița, proces verbal încheiat în data de 24.12.2010 ora 0.40, buletin de examinare clinică nr._.
Instanța a apreciat drept subiective declarațiile date de martorii propuși de inculpat, D. C. M., D. C. V. și D. V., fii respectiv soția inculpatului, considerându-le date pentru a-l ajuta pe inculpat să se sustragă de la rigorile legii penale, motiv pentru care nu s-a ținut seama de acestea.
În drept, faptele inculpatului D. M. de a conduce pe drumurile publice un autovehicul fără a poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule și refuzul testării si recoltării probelor biologice de laborator necesare stabilirii nivelului concentrației alcoolice în sânge, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.86 alin.(1) si art.87 alin.(5) din OUG nr.195/2002, republicată.
Pentru considerentele arătate, s-a impus condamnarea acestuia pentru fapta prevăzuta și pedepsita de art. 86 alin.(1) si art.87 alin.(5) din OUG nr.195/2002 republicată, la stabilirea și aplicarea pedepselor ținându-se seama de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, în special de gradul de pericol social al faptelor apreciat ca fiind relativ scăzut, precum și de persoana inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar, actualizată, nr._/05.04.2013, fiind recidivist postcondamnatoriu, conform art.37 lit.a) Cod penal.
În consecință, instanța a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 1 an pentru fapta prevăzuta și sancționată de dispozițiile art.86 alin.(1) din OUG nr.195/2002 și respectiv pedeapsa de 2 ani închisoare pentru fapta prevăzută și sancționată de dispozițiile art.87 alin.(5) din OUG nr.195/2002.
În temeiul art.33 lit.a) Cod penal raportat la art.34 lit.b) Cod penal a contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În condițiile în care Sentința penală nr.107/14.04.2010 a Judecătoriei Răcari pronunțata în Dosar nr.3059/2009 prin care inculpatul D. M. a fost anterior condamnat la pedeapsa rezultanta de 1 an si 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.86 alin.1 și art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, a rămas definitiva prin neapelare conform mențiunilor din cuprinsul fișei de cazier judiciar, actualizată, nr._/05.04.2013 a inculpatului, raportat la data săvârșirii faptelor ce fac obiectul prezentei cauze 23.12.2010 în temeiul art.83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an si 4 luni stabilită în sarcina inculpatului D. M., născut la data de 29.01.1974, în localitatea Răcari, județul Dâmbovița, domiciliat in localitatea Răcari, județul Dâmbovița, CNP_ prin Sentința penală nr.107/14.04.2010 pronunțata de Judecătoria Răcari în dosar nr.3059/2009, definitivă prin neapelare și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an si 4 luni alături de cea de 2 ani aplicată prin prezenta.
În temeiul art.71 alin.(1) Cod penal, raportat la art.64 lit. a) teza a II-a și b) Cod penal, s-a interzis interzice inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe durata executării pedepsei.
Împotriva acestei sentinței a declarat recurs în termen legal inculpatul D. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a indica în scris motivele conform disp. art. 385 ind. 10 Cod proc. penală.
Curtea, examinând sentința primei instanțe, în raport de criticile invocate, circumscrise cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 12 și 17 ind. 2 Cod proc. penală, pe baza materialului probator administrat în cauză precum și din oficiu, potrivit disp. art. 3856 alin.3 Cod proc. penală, prin decizia nr.1527/11.11.2013 a admis recursul, a casat sentința și a reținut cauza spre rejudecare în vederea audierii martorilor O. M. I. și A. Deagoș.
În considerentele deciziei de casare s-au reținut următoarele:
Inculpatul D. M. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor conducere fără permis și refuz de recoltare probe biologice, fapte prev de art. art. 86 alin. (1) și art. 87 alin. (5) din OUG 195/2002, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare.
De asemenea, s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an si 4 luni stabilită în sarcina inculpatului, prin sentința penală nr.107/14.04.2010 pronunțata de Judecătoria Răcari în dosar nr.3059/2009, definitivă prin neapelare urmând ca acesta să execute pedeapsa de 1 an si 4 luni alături de cea de 2 ani aplicată prin prezenta.
Ca situație de fapt s-a reținut că în data de 23.12.2010 in jurul orei 23.30 a condus pe raza orașului Răcari pe . Dacia 1310 cu număr de înmatriculare_ din direcția Răcari către Ghimpați, fără a poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule și a refuzat testarea și respectiv recoltarea probelor biologice de laborator necesare stabilirii nivelului concentrației alcoolice în sânge, fapte prevăzute și sancționate de dispozițiile art.86 alin.(1) si art.87 alin.(5) din OUG nr.195/2002, republicată.
Situația de fapt reținuta s-a întemeiat pe declarația martorului O. I. M., dată în faza de urmărire penală, filele 20-22, dup, declarația data de martorul O. I. M. în fața instanței, filele 50-51, dosar instanță, declarația martorului asistent menționat în cuprinsul procesului verbal de constatare a infracțiunii nr._/24.12.2010 A. D. filele 83-84, procesului verbal de constatare a infracțiunii nr._/24.12.2010, adresa nr._/12.01.2011 a SPCRPCIV Dâmbovița, fila 24 d.u.p., proces verbal încheiat în data de 24.12.2010 ora 0.40, fila 9 dup, buletin de examinare clinica nr._ fila 11 d.u.p.
Având în vedere că, în cauză, acuzarea a fost întemeiată doar pe baza declarațiilor martorilor O. I. M. și A. D., Curtea a apreciat că pentru a-și forma o opinie proprie asupra situației de fapt, este necesară reaudierea acestor doi martori, având în vedere și disp. art. 385 ind. 6 alin. 3 Cod proc. penală, potrivit cătora recursul este devolutiv sub toate aspectele, atunci când hotărârea de fond nu este atacabilă și cu apel.
La termenul din data de 29.01.2014 au fost ascultați de instanța de rejudecare martorii O. I. M. și A. D. care și-au menținut în totalitate declarațiile date anterior în fața instanței de fond, precum și la urmărirea penală în cazul martorului O. I. M., arătând faptele și împrejurările pentru dovedirea cărora au fost propuși.
Curtea, în rejudecare, pe baza propriului examen analitic asupra întregului material probator, reține, ca situație de fapt, că în seara zilei de 23.12.2010, după ce a fost implicat într-un incident de ordine publică, respectiv un scandal provocat într-un local de pe raza satului Ghimpați, inculpatul D. M. a fost condus de agenții poliției locale la sediul Poliției Răcari.
La scurt timp după ce a ieșit din sediul poliției, mai exact la orele 23,30, inculpatul a fost depistat de organele poliției naționale pe . orașul Răcari, în timp ce conducea autoturismul Dacia 1310, cu număr de înmatriculare_, din direcția Răcari către Ghimpati. În același autoturism se mai aflau soția și cei doi copii minori ai inculpatului.
Fiindcă nu a putut prezenta documentele de identitate și documentele autoturismului inculpatul a fost condus inițial la sediul poliției din localitate pentru identificare și testare cu aparatul etilotest, având în vedere că prezenta halenă alcoolică, iar în momentul în care a refuzat testarea a fost condus la Spitalul Orășenesc T. pentru recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
În prezența martorului asistent O. I. M. și a medicului de gardă, inculpatul D. M. a refuzat fără nicio explicație recoltarea probelor biologice.
De asemenea, inculpatul a refuzat să semneze procesele verbale de depistare și de conducere la unitatea medicală pentru recoltarea probelor biologice, precum și documentele întocmite de medicul de gardă (cererea de analiză, procesul verbal de prelevare și buletinul de examinare clinică).
În aceleași împrejurări, organele de poliție i-au solicitat soției inculpatului, D. V., să declare în scris cele întâmplate însă aceasta a refuzat (proces-verbal, fila 17 dos.u.p.).
Pe parcursul urmăririi penale a fost audiat martorul O. I. M., care a descris în amănunt împrejurările de fapt la care a asistat, confirmând în totalitate situația de fapt reținută mai sus.
Din adresa nr._/12.01.2011 a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor Dâmbovița rezultă că inculpatul nu figurează cu permis de conducere.
Deși a fost citat de mai multe ori în cursul urmăririi penale în vederea ascultării și formulării apărărilor, inculpatul a refuzat să se prezinte la organul de cercetare penală.
Ulterior, după ce a fost trimis în judecată, în cadrul cercetării judecătorești, inculpatul a consimțit să fie ascultat și, în declarația dată, a confirmat în parte incidentul din satul Ghimpați, dar a negat comiterea faptelor de conducere a autoturismului fără permis și refuz recoltare probe biologice, susținând că autoturismul a fost condus de soția sa, D. V..
În susținerea acestei poziții a solicitat și i s-a încuviințat audierea soției sale și a celor doi copii minori, martori care, în declarațiile date în fața instanței de fond, au afirmat că D. V. a fost persoana care a condus autoturismul și nu inculpatul, susținând astfel versiunea inculpatului.
Analizând aceste declarații, Curtea constată lipsa lor de obiectivitate dată în principal de momentul procesual în care ele au fost făcute. Astfel, cei trei martori, deși au fost prezenți la momentul întocmirii actelor de depistare a inculpatului, ce constituie mijloace de probă în cauză, iar martorei D. V. i s-a solicitat expres să dea declarație, aceștia au avut aceeași poziție ca și inculpatul, refuzând să de-a orice declarație. Se observă, așadar, că aceste persoane au avut în mod cert posibilitatea să declare împrejurările înfățișate instanței de fond încă din primele momente ale debutului anchetei, dar au nu au făcut-o și nici nu au oferit explicație plauzibilă a poziției lor, menținută pe tot parcursul urmăririi penale.
În același timp, Curtea constată că depozițiile acestor martori nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă administrat în cauză atât în faza de urmărire penală cât și în cursul judecății, fiind totuși necesară pentru a justifica administrarea acestor probe și formularea unei asemenea apărări pentru prima dat în faza de judecată.
În atari circumstanțe, unite cu prezumția puternică de subiectivism rezultată din raporturile de familie și de rudenie ale martorilor cu inculpatul, Curtea consideră că aceste mijloace de probă nu oferă suficiente garanții de obiectivitate și imparțialitate pentru a fi reținute în cauză.
În schimb, declarațiile martorilor O. I. M. și A. D., care confirmă starea de fapt reținută și care se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate, respectiv procesele verbale de depistare în trafic a inculpatului, de conducere la unitatea medicală, de refuz de recoltare probe biologice și buletinul de examinare clinică din care rezultă că inculpatul părea să fie sub influența alcoolului dar a refuzat recoltarea probelor fără nici un motiv, oferă aceste garanții, având în vedere că acești martori, chiar dacă îndeplinesc funcții în cadrul poliției locale, în afară de calitatea de martor nu au altă calitate în dosar, fac parte dintr-o altă instituție a statului decât cea din care face parte agentul care a constatat infracțiunea, cu statut și structuri diferite, care nu se subordonează ierarhic, iar la data depistării inculpatului, fiind prezenți la fața locului, au fost cei care au luat cunoștință de împrejurările relatate, calitatea de martor având întâietate celei de angajat, inclusiv polițist comunitar, al statului.
În prezența acestor mijloace de probă certe, decisive, care nu la lasă loc niciunui dubiu în privința vinovăției inculpatului, în mod corect s-a stabilit și rezultă că, la data de 23.12.2010, în jurul orei 23.30, inculpatul D. M. a condus pe raza orașului Răcari, pe . Dacia 1310 cu număr de înmatriculare_, din direcția Răcari către Ghimpați, fără a poseda permis de conducere valabil pentru nicio categorie de vehicule și a refuzat testarea și respectiv recoltarea probelor biologice de laborator necesare stabilirii nivelului concentrației alcoolice in sânge, fapte prevăzute și sancționate de dispozițiile art.86 alin.(1) și art.87 alin.(5) din OUG nr.195/2002, republicată.
Fiind răsturnată prezumția relativă de nevinovăție și dovedită astfel vinovăția inculpatului, Curtea urmează să dispună condamnarea acestuia pentru cele două infracțiuni, la stabilirea și aplicarea pedepselor urmând a se ține seama de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv de natura infracțiunilor săvârșite, una de pericol, de gravitatea redusă a faptelor, dată de împrejurarea că s-a condus autoturismul la o oră și pe un sector de drum cu trafic redus, fără evenimente rutiere, dar și de persoana inculpatului care nu a înțeles și conștientizat consecințele faptelor sale, având o conduită procesuală din care rezultă refuzul său de a-și asuma răspunderea, determinată poate și de faptul că este cunoscut cu antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar, actualizată, nr._/05.04.2013, fiind recidivist postcondamnatoriu, conform art.37 lit.a) Cod penal.
În consecință, Curtea va aplica inculpatului pedeapsa închisorii de 1 an pentru fapta prevăzuta și sancționată de dispozițiile art.86 alin.(1) din OUG nr.195/2002 și respectiv pedeapsa de 2 ani închisoare pentru fapta prevăzută și sancționată de dispozițiile art.87 alin.(5) din OUG nr.195/2002.
În temeiul art.33 lit.a) Cod penal raportat la art.34 lit.b) Cod penal va contopi pedepsele și va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În condițiile în care sentința penală nr.107/14.04.2010 a Judecătoriei Răcari pronunțata în Dosar nr.3059/2009 prin care inculpatul D. M. a fost anterior condamnat la pedeapsa rezultanta de 1 an si 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.86 alin.1 și art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, a rămas definitiva prin neapelare, raportat la data săvârșirii faptelor ce fac obiectul prezentei cauze 23.12.2010, în temeiul art.83 Cod penal, se va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an si 4 luni de care a beneficiat inculpatul D. M., și va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an si 4 luni alături de cea de 2 ani aplicată prin prezenta.
În temeiul art.71 alin.(1) Cod penal, raportat la art.64 lit. a) teza a II-a și b) Cod penal, se vor interzice inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
Conform dispozițiilor art.191 alin.1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, care includ și cheltuielile efectuate în cursul urmăririi penale și judecății în fond a cauzei, precum și suma de 100 lei reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu inculpatului, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
În rejudecare:
În temeiul art. 86 alin. (1) din OUG 195/2002, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal, condamnă pe inculpatul D. Mihaita, născut la data de 29.01.1974, în localitatea Răcari, județul Dâmbovița, domiciliat în localitatea Răcari, județul Dâmbovița, CNP_, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 87 alin. (5) din OUG 195/2002, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal, condamna pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
Conform art.33 lit.a) Cod penal raportat la art.34 lit.b) Cod penal contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
Potrivit art.83 Cod penal revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 4 luni, aplicată inculpatului D. Mihaiță prin sentința penală nr.107/14.04.2010 pronunțată de Judecătoria Răcari, definitivă prin neapelare, pe care o adaugă pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată în prezenta cauză, urmând că inculpatul să execute în final pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.
În temeiul art.71 alin.(1) Cod penal raportat la art.64 lit. a) teza a II-a și b) Cod penal, interzice inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe durata executării pedepsei.
În baza art.191 alin.(1) Cod proc. penală, obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu inculpatului, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2014.
Președinte, Judecători,
D. D. I. N. M. E. G.
Grefier,
CarmenMilitaru
Red./M.E.G.
2 ex./20.02.2013
d.f._ - Judecătoria Răcari
j.f. A. C. D.
Operator de date cu caracter personal
Nr. notfiicare 3113/2006.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 841/2014. Curtea de... | Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 320/2014.... → |
|---|
