Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 320/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2014

Decizia nr. 320/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 31-03-2014 în dosarul nr. 78/232/2011

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PEALĂ ȘI P ENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA NR. 320

Ședința publică din data de 31 martie 2014

Președinte – I. N.

Judecător – V. M.

Grefier – C. M.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de partea vătămată Z. F. D. fiul lui N. și M., născut la data de 05 martie 1987, cu domiciliul în comuna Crângurile, ., împotriva sentinței penale nr. 270 din data de 10 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Găești.

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 19 martie 2014 fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta când Curtea având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea pentru data de 31 martie 2014, când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Asupra apelului penal de față;

Examinând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 270 din data de 10 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Găești, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din fapta prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 182 Cod penal în fapta prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal, cu privire la inculpatul A. M. V..

În baza art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, raportat la art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal:

A fost condamnat inculpatul A. N., fiul lui U. și G., născut la data de 13.07.1986 în orașul Găești, județul Dâmbovița, domiciliat în comuna Leordeni, . Argeș, fără forme legale în comuna Crângurile, ., CNP_, fără antecedente penale:

- la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice din data de 16.05.2010.

În temeiul art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal: s-a interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și b) Cod penal, pe perioada de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În baza art. 182 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a) Cod penal, raportat la art. 76 alin. 1 lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal:

A fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din data de 16.05.2010, parte vătămată Z. F. D..

În temeiul art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și b Cod penal, pe perioada de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În baza art. 89 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. ) Cod penal, raportat la art. 76 alin. 1 lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal:

A fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat vătămarea integrității corporale a unei persoane, fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei, faptă din data de 16.05.2010.

Conform art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și b) Cod penal, pe perioada de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

Potrivit art. 33 lit. a Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să o execute pe cea mai grea, aceea de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, stabilită conform art. 34 alin. 1 lit. b) Cod penal.

În temeiul art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe perioada de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În baza art. 81 și art. 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate pe o durată de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni, reprezentând termen de încercare.

Conform art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii aplicate în baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal.

Potrivit art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

În temeiul art. 88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii de 24 de ore, începând cu data de 17.05.2010, ora 20,00.

Prin aceeași sentință au mai fost condamnați și inculpații: A. M. V. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, distrugere cu aplicarea disp. art. 81 și art. 82 Cod penal și s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate pe o durată de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, reprezentând termen de încercare; Z. M. la pedeapsa de 1000 lei amendă penală pentru in fracțiunea de distrugere; Z. L. C. la pedeapsa de 1000 lei amendă penală pentru infracțiunea de distrugere; T. R. E. la pedeapsa de 1000 lei amendă penală pentru infracțiunea de distrugere; Z. C. N. la pedeapsa de 1000 lei amendă penală pentru infracțiunea de distrugere; P. S. la pedeapsa de 1000 lei amendă penală pentru infracțiunea de distrugere; inculpatul minor Z. C. V. la măsura educativă a mustrării; B. L. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă cu aplicarea disp. art. 81 și 82 Cod penal anterior;

Au fost obligați inculpații la cheltuieli judiciare către stat.

S-a disjuns latura civilă a cauzei și s-a dispus formarea unui nou dosar cu termen de judecată la data de 25.09.2013 pentru când s-a dispus citarea părților implicate în acțiunea civilă alăturată celei penale.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul din 02.12.2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găești, întocmit în dosarul nr. 1021/P/2010 și înregistrat pe rolul Judecătoriei Găești sub nr._, au fost trimiși în judecată învinuiții:

A. N., fiul lui U. și G., născut la data de 13.07.1986 în orașul Găești, județul Dâmbovița, domiciliat în comuna Leordeni, . Argeș, fără forme legale în comuna Crângurile, ., CNP_, fără antecedente penale, pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de dispozițiile art. art. 321 alin. 1 Cod penal, art. 182 alin. 2 Cod penal, art. 89 alin. 1 din O.U.G. 195/2002;
A. M. V., fiul lui U. și G., născut la data de 09.09.1984 în municipiul Câmpulung, județul Argeș, domiciliat în ., CNP_, fără antecedente penale, pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de dispozițiile art. 321 alin. 1 Cod penal, art. 217 alin. 1 Cod penal;
Z. M., fiica lui C. și D., născută la data de 10.06.1965 în ., domiciliată în comuna Crângurile, ., CNP_, cu antecedente penale, pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 217 alin. 1 Cod penal;
Z. L. C., fiica lui N. și M., născută la data de 15.09.1983 în orașul Găești, județul Dâmbovița, domiciliată în comuna Crângurile, ., CNP_, fără antecedente penale, pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 217 alin. 1 Cod penal;
T. R. E., fiica lui I. și P., născută la data de 31.03.1992 în ., domiciliată în comuna Crângurile, ., CNP_, fără antecedente penale, pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 217 alin. 1 Cod penal;
Z. C. N., fiul lui N. și M., născut la data de 11.05.1989 în orașul Găești, județul Dâmbovița, domiciliat în ., CNP_, fără antecedente penale, pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 217 alin. 1 Cod penal;
P. S., fiul lui G. și F., născut la data de 16.04.1979 în ., domiciliat în comuna Crângurile, ., CNP_, cu antecedente penal, pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 217 alin. 1 Cod penal;
Z. C. V., fiul lui N. și M., născut la data de 09.09.1993 în orașul Găești, județul Dâmbovița, domiciliat în comuna Crângurile, ., CNP_, pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 217 alin. 1 Cod penal;

S-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului A. M. V., pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, infracțiuni prevăzute și pedepsite de art. 184 alin. 2 și 4 din codul penal și art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002.

S-a dispus neînceperea urmăririi penale față de:

Z. F. D. și Z. C. N. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 2 Cod penal.;

Z. F. D., zamfir G., Z. I., Z. M. și Donță I., pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 217 alin. 1 Cod penal.

S-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor pentru identificarea și pedepsirea autorului permisului fals, respectiv pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, infracțiune prev. de art. 180 alin. 2 din codul penal și trimiterea dosarului Postului de poliție Crânguri în vederea continuării cercetărilor pentru art. 180 alin. 2 din codul penal.

Ca situație de fapt, în actul de sesizare a instanței s-au reținut următoarele:

La data de 16.05.2010, în jurul orelor 22,30, învinuitul A. M. V., împreună cu fratele său A. N. au mers la fântâna din satul Crângurile de Sus, din cauza faptului că cei doi erau sub influența alcoolului au intrat în conflict cu Z. N. și în timpul conflictului A. M. V. a spart parbrizul autoturismului marca Dacia L. cu nr._, autoturism ce aparține lui Z. N.. Imediat Z. N. a plecat la domiciliu și la puțin timp a plecat după el A. M. V. la volanul autoturismului marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ și a intrat în curtea casei lui Z. N., întrucât casa nu are garduri și porți și a început să se învârtă cu mașina prin curte. Ca urmare a zgomotelor produse de A. M. V., au ieșit din casă membrii familiei Z. precum și vecinii acestora. La un moment dat autoturismul lui A. M. V. s-a oprit și acesta s-a dat jos și a fugit, iar Z. L. C., Z. C. V., T. R., P. S. și Z. C. N. au vandalizat autoturismul L. abandonat.

Imediat după ce a fugit A. M. V., la locul incidentului a venit fratele său, A. N., la volanul autoturismului marca Opel cu nr. AG-_. A. N. a întors autoturismul în intersecția ce se află în apropierea casei familiei Z. după care a îndreptat mașina către membrii familiei Z., a plecat în viteză către aceștia și l-a lovit cu intenție pe Z. F. D.. După ce l-a accidentat pe Z. F. D., autoturismul condus de A. N. a lovit o bucată de beton și a rămas suspendat pe acea bucată de beton. După avarierea autoturismului marca Opel cu nr. AG-_, care a avut loc pe DJ 702A, învinuitul A. N. a fugit pe jos, părăsind locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție iar Z. L. C., Z. C. V., T. R., P. S. și Z. C. N. au distrus și acest autoturism.

În urma accidentării lui Z. F. D. i-a fost amputată gamba piciorului stâng, rezultând o infirmitate fizică permanentă a acestuia. Învinuiții A. M. V. și A. N. pe parcursul cercetărilor au declarat că la volanul autoturismului care l-a lovit pe Z. F. D. s-a aflat A. M. V., fapt contrazis de declarațiile martorilor și de testele efectuate cu aparatul poligraf învinuiților A. M. V. și A. N. și membrilor familiei Z..

În drept, s-a apreciat în actul de sesizare a instanței că:

Faptele învinuitului A. N. de a lovi cu mașina cu intenție pe partea vătămată Z. F. D., de a tulbura liniștea și ordinea publică și de a părăsi locul accidentului, au întrunit elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 182 alin 1 și 2, art. 321 alin 1 cod penal, și art. 89 alin 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal.

Faptele învinuitului A. M. V. de a distruge parbrizul autoturismului lui Z. N. și de a tulbura liniștea și ordinea publică, au întrunit elementele constitutive ale infracțiunilor de distrugere și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, infracțiuni prev. și pedepsite de art. 217 alin 1 și art. 321 alin 1 cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal.

Având în vedere că din probele administrate a rezultat că învinuitul A. M. V. nu a săvârșit infracțiunile de vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului pentru aceste infracțiuni urmează a se dispune scoaterea de sub urmărire penală în temeiul art. 10 lit. c) Cod penal.

Faptele învinuiților Z. C. N., P. S., Z. M., Z. L. C., Z. C. V. și T. R. de a distruge mașinile învinuiților A. M. V. și A. N. au întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, infracțiune prev. și pedepsită de art. 217 alin 1 din Codul penal.

Totodată, întrucât nu s-a dovedit că Z. F. D. și Z. C. N. l-au lovit pe A. M. V. și nici că Z. F. D., Z. G., Z. M., Z. I. și Doanță I. au participat la distrugerea acestuia față de aceștia s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul art. 10 lit. c) cod proc. penală.

Având în vedere că nu au fost identificate persoanele care l-au lovit pe A. M. V. s-a dispus, în temeiul art. 38 Cod proc.penală, disjungerea cauzei pentru continuarea cercetărilor în vederea descoperirii și tragerii la răspundere a autorului infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 180 alin 2 cod penal.

Ca mijloace de probă, au fost precizate în actul de sesizare a instanței:

- declarația învinuitului A. N.; declarația învinuitului A. M. V.; declarația învinuitului Z. C. V.; declarația învinuitei Z. M.; declarația învinuitei Z. L. C.; declarația învinuitei T. R.; procese verbale; declarația învinuitului P. S.; declarația martorului V. F.; declarația martorului Doanță I.; declarația martorului V. I.; declarația martorului N. T. C.; declarația martorului N. D.; declarația martorului V. D.; declarația martorei V. L.; declarația martorei M. I.; declarația martorului A. G.; declarația martorei C. C..

Cu privire la desfășurarea urmăririi penale, s-au reținut în actul de sesizare a instanței următoarele:

La data de 17.05.2010 Poliția Găești a fost sesizată de A. N. cu privire la faptul că Z. C. N., frații lui, P. S. și alte persoane i-au lovit și distrus autoturismul marca Opel cu nr. AG-_, solicitând luarea măsurilor legale și precizând că se constituie parte civilă cu suma de 2.400 lei.

La data de 17.05.2010 Poliția Găești a fost sesizată de A. M. V. cu privire la faptul că a fost lovit cu o bâtă de lemn și înțepat cu o furcă de Z. F. D. și Z. C. și că cei doi împreună cu P. S., Z. G., Z. M., Z. I. și Doanță I. i-au distrus autoturismul marca L. cu nr._, precizând că depune plângere pentru infracțiunile de lovire și distrugere și se constituie parte civilă cu suma de 15.000 lei.

La data de 08.06.2010 Poliția Găești a fost sesizată de Z. N., care a depus plângere penală împotriva lui A. M. V. pentru infracțiunea de distrugere sesizând faptul că în data de 16.05.2010 A. M. V. i-a spart parbrizul autoturismului marca Dacia L. cu nr._ .

La data de 17.05.2010 s-a început urmărirea penală împotriva lui A. M. V. și A. N. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri, infracțiune prev. și pedepsită de art. 321 alin 1 din Codul penal, urmărire penală ce a fost confirmată prin rezoluția procurorului din aceeași zi.

La data de 19.05.2010 s-a început urmărirea penală împotriva lui Z. M., Z. C. V., Z. L. C., Z. C. N., prichindel S. și T. R. E. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, infracțiune prevăzută și pedepsită de art.217 alin 1 Cod penal, urmărire penală ce a fost confirmată prin rezoluția procurorului din 20.05.2010.

La data de 20.05.2010 s-a dispus prin ordonanța procurorului extinderea urmăririi penale față de A. M. V. pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului fără a avea încuviințarea organelor de poliție, infracțiuni prevăzute și pedepsite de art.184 alin 2 și 4 Cod penal și art.89 alin 1 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.

La data de 05.07.2010 s-a dispus prin ordonanța procurorului extinderea urmăririi penale față de A. N. pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală gravă și părăsirea locului accidentului fără a avea încuviințarea organelor de poliție, infracțiuni prev. și pedepsite de art.182 alin 2 Cod penal și art.89 alin 1 din OUG 195/02 republicată, cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal.

La data de 25.20.2010 s-a dispus prin ordonanța procurorului extinderea urmăririi penale față de A. M. V. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, infracțiune prevăzută și pedepsită de art.217 alin 1 Cod penal.

La data de 17.05.2010 A. M. V. și A. N. au fost reținuți de organele de poliție prin ordonanță pentru 24 ore.

La data de 18.05.2010 prin ordonanța procurorului s-a dispus obligarea învinuiților A. M. V. și A. N. de a nu părăsi localitatea pe o perioadă de 30 de zile, ordonanță ce a fost prelungită de două ori, câte 30 zile, de procuror.

La data de 17.05.2010 învinuiților A. M. V. și A. N. li s-au adusa la cunoștință învinuirile și drepturile procedurale prevăzute de art.70 din Codul de proc. penală.

La data de 19.05.2010 învinuitei Z. M. i s-au adus la cunoștință învinuirile și drepturile procedurale prevăzute de art.70 din Codul de procedură penală.

La data de 21.05.2010 învinuitului Z. C. N. i s-au adus la cunoștință învinuirile și drepturile procedurale prevăzute de art.70 din Codul de procedură penală.

La data de 03.06.2010 învinuitului P. S. i s-au adus la cunoștință învinuirile și drepturile procedurale prevăzute de art.70 Cod proc.penală.

La data de 26.07.2010 învinuitei T. R. E. i s-au adus la cunoștință învinuirile și drepturile procedurale prevăzute de art.70 Cod proc.penală.

La data de 06.07.2010 învinuiților Z. C. V. și Z. L. C. li s-au adus la cunoștință învinuirile și drepturile procedurale prevăzute de art. 70 Cod procedură penală.

Materialul de urmărire penală a fost prezentat învinuiților A. M. V. și A. N. la data de 03.11.2010.

Materialul de urmărire penală a fost prezentat învinuiților Z. C. V., Z. M., Z. C. N. și P. S. la data de 04.11.2010.

Materialul de urmărire penală a fost prezentat învinuiților T. R. E. și Z. L. C. la data de 5.11.2010.

Cu privire la latura civilă a cauzei, s-a reținut în actul de sesizare a instanței că:

Partea vătămată A. M. V. pe parcursul urmăririi penale s-a constituit parte civilă cu suma de 15.000 lei.

Partea vătămată A. N. pe parcursul urmăririi penale s-a constituit parte civilă cu suma de 2.400 lei.

Partea vătămată Z. N. pe parcursul urmăririi penale nu s-a constituit parte civilă .

Referitor la învinuiți, s-a reținut în rechizitoriu că:

Învinuiții A. M. V. și A. N. pe parcursul cercetărilor au avut ca o atitudine nesinceră nu au recunoscut săvârșirea faptelor și au încercat să zădărnicească aflarea adevărului.

Învinuiții Z. C. N. și P. S. pe parcursul cercetărilor au avut o atitudine nesinceră nu au recunoscut săvârșirea faptelor și au încercat să zădărnicească aflarea adevărului.

Învinuiții Z. C. V., Z. M., T. R. E. și Z. L. C. pe parcursul cercetărilor au recunoscut săvârșirea faptelor dar, au încercat să zădărnicească aflarea adevărului, în sensul că au declarat că învinuiții Z. C. N. și P. S. nu au participat la distrugerea autoturismelor.

Din fișele de cazier și actele de la dosar a rezultat că învinuiții A. M. V., A. N., Z. C. V., Z. M., T. R. E., Z. L. C., Z. C. N. și P. S. nu au antecedente penale.

Din fișa de cazier și actele de la dosar rezultă că învinuita Z. L. C. a mai fost anterior sancționată cu amendă administrativă.

Prin rechizitoriul din 06.06.2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găești, întocmit în dosarul nr. 2290/P/2010 și înregistrat pe rolul Judecătoriei Găești sub nr._, a fost trimisă în judecată învinuita: B. L., fiica lui I. și A., născută la data de 15.07.1987 în orașul Găești, județul Dâmbovița, cu domiciliul în ., CNP_, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 260 alin. 1 Cod penal.

Ca situație de fapt, în actul de sesizare a instanței s-au reținut următoarele:

Învinuita B. L. fiind audiată în calitate de martor sub prestare de jurământ în dosarul nr. 1021/P/2010 al parchetului de pe lângă Judecătoria Găești pe data de 17.05.2010 și 16.08.2010 a dat două declarații ce nu corespund adevărului, în momentul în care a dat aceste declarații intenționând să împiedice organele de cercetare penală să afle adevărul cu privire la fapta pentru care au fost efectuate cercetări.

În drept, s-a apreciat în actul de sesizare a instanței că:

Fapta învinuitei B. L. de a face afirmații mincinoase cu privire la împrejurările pentru care a fost audiată ca martor în dosarul penal nr. 1021/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găești întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută și pedepsită de art.260 alin 1 Cod penal.

Ca mijloace de probă, au fost precizate în actul de sesizare a instanței: - declarațiile învinuitei; înscrisuri.

Cu privire la desfășurarea urmăririi penale, s-au reținut în actul de sesizare a instanței următoarele:

Parchetul de pe lângă Judecătoria Găești s-a sesizat din oficiu pe data de 27.10.2010 cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă față de B. L..

Prin rezoluția procurorului din data de 19.01.2011 s-a confirmat începerea urmăririi penale împotriva lui B. L. pentru săvârșirea faptei prevăzute de art.260 alin 1 Cod penal, iar la data de 19.05.2011 i s-au adus la cunoștință învinuirea și drepturile procedurale prevăzute de art.70 din Cod procedură penală.

Materialul de urmărire penală a fost prezentat de către procuror învinuitei B. L. pe data de 19.05.2011, ocazie cu care a declarat că nu dorește administrarea altor probe.

Referitor la persoana învinuitei, s-a reținut în rechizitoriu că:

Învinuita B. L. fiind audiată în dosarul penal nr. 2290/P/2010 nu a recunoscut săvârșirea faptei și arătând că își susține declarațiile pe care le-a dat în dosarul penal nr. 1021/P/2010 cu privire la situația de fapt despre care a fost întrebată cu toate că din probatoriul administrat a rezultat că cele afirmate în cuprinsul declarațiilor au fost fapte mincinoase.

De reținut a fost că învinuita B. L. este concubina inculpatului A. M. V., acesta împreună cu fratele său A. N. au fost cercetați în dosarul penal nr.1021/P/2010 pentru săvârșirea mai multor infracțiuni. În cursul efectuării cercetărilor membrii familiei A. au încercat să inducă în eroare organele de cercetare penală indicându-l pe A. M. V. drept persoana ce a condus autoturismul cu toate că în realitate fratele acestuia A. N. este autorul faptei prevăzute de art. 182 cod penal.

Toate acestea au dovedit clar o periculozitate a învinuitei B. L. precum și perseverență infracțională, intenția sa fiind clar dovedită – de a induce în eroare organele de cercetare penală și instanța de judecată și de a determina pronunțarea unei soluții contrare situației reale cauza în care a fost audiat în calitate de martor.

Așa cum a rezultat din fișa de cazier judiciar existentă la dosar învinuita B. L. nu are antecedente penale.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale incidente, instanța a reținut următoarele:

La data de 16.05.2010, în jurul orelor 22,30, inculpatul A. M. V., împreună cu fratele său A. N. au mers la fântâna din satul Crângurile de Sus, din cauza faptului că cei doi erau sub influența alcoolului au intrat în conflict cu Z. N. și în timpul conflictului A. M. V. a spart parbrizul autoturismului marca Dacia L. cu nr._, autoturism ce aparține lui Z. N.. Imediat Z. N. a plecat la domiciliu și la puțin timp a plecat după el A. M. V. la volanul autoturismului marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ și a intrat în curtea casei lui Z. N., întrucât casa nu are garduri și porți și a început să se învârtă cu mașina prin curte. Ca urmare a zgomotelor produse de A. M. V., au ieșit din casă membrii familiei Z. precum și vecinii acestora. La un moment dat autoturismul lui A. M. V. s-a oprit și acesta s-a dat jos și a fugit, iar Z. L. C., Z. C. V., T. R., P. S. și Z. C. N. au vandalizat autoturismul L. abandonat.

În urma accidentării lui Z. F. D. i-a fost amputată gamba piciorului stâng, rezultând o infirmitate fizică permanentă a acestuia. Inculpații A. M. V. și A. N. pe parcursul cercetărilor au declarat că la volanul autoturismului care l-a lovit pe Z. F. D. s-a aflat A. M. V., fapt contrazis de declarațiile martorilor și de testele efectuate cu aparatul poligraf învinuiților A. M. V. și A. N. și membrilor familiei Z..

Inculpata B. L. fiind audiată în calitate de martor sub prestare de jurământ în dosarul nr. 1021/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Găești pe data de 17.05.2010 și pe data de 16.08.2010 a dat două declarații ce nu au corespuns adevărului, în momentul în care a dat aceste declarații intenționând să împiedice organele de cercetare penală să afle adevărul cu privire la fapta pentru care au fost efectuate cercetări.

La stabilirea acestei situații de fapt, instanța a avut în vedere declarația învinuitului A. N.; declarația învinuitului A. M. V.; declarația învinuitului Z. C. V.; declarația învinuitei Z. M.; declarația învinuitei Z. L. C.; declarația învinuitei T. R. E.; procese verbale; declarația învinuitului P. S.; declarația martorului V. F.; declarația martorului Doanță I.; declarația martorului V. I.; declarația martorului N. T. C.; declarația martorului N. D.; declarația martorului V. D.; declarația martorei V. L.; declarația martorei M. I.; declarația martorului A. G.; declarația martorei C. C.; planșe fotografice; raport de expertiză medico-legală; procesul verbal de sesizare din oficiu; procesul verbal de cercetare la fața locului; procesul verbal de constatare; procesul verbal de verificare tehnică; procesul verbal de examinare criminalistică; dosare de daună; raport de constatare tehnico-științifică; procesul verbal de sesizare din oficiu; raport de constatare tehnico-științifică; alte înscrisuri.

Prin încheierea din data de 27.06.2013 s-a dispus conceptarea în dosarul nr._ în calitate de inculpată a numitei B. L. având în vedere că, în cauză, s-a dispus reunirea dosarului nr._ la prezentul dosar. Aceasta a fost audiată în cauză, în calitate de inculpată, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice din fapta prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 182 Cod penal în fapta prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal, cu privire la inculpatul A. M. V., instanța a reținut că, din probele administrate în cauză, a reieșit că fapta acestuia a fost săvârșită cu intenție, nicidecum din culpă, acesta prevăzând rezultatul acțiunii sale și urmărind producerea acestuia. Au fost astfel întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 182 Cod penal. Pentru acest motiv, instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice.

Inculpații, fiind audiați în fața instanței, nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor astfel cum au fost reținute în sarcina lor prin actele de sesizare a instanței, nesolicitând să se facă aplicarea art. 320¹ Cod procedură penală.

Cu toate acestea, în urma administrării probelor, s-a dovedit că aceștia au săvârșit, cu vinovăție, faptele pentru care au fost trimiși în judecată, dar și că poziția inculpaților în cursul urmăririi penale și în cursul judecății a fost una nesinceră, fiind contrazisă de celelalte probe (declarațiile părților vătămate corelate cu cele ale martorilor și cu celelalte înscrisuri din dosar).

Având în vedere că s-a reținut, pe baza probelor administrate, că faptele există, au fost săvârșite de inculpați, aceștia acționând cu vinovăție, instanța i-a condamnat astfel:

Cu privire la inculpatul A. N.:

Instanța l-a condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice din data de 16.05.2010.

Instanța l-a condamnat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din data de 16.05.2010, parte vătămată Z. F. D. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

Instanța l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului de către conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat vătămarea integrității corporale a unei persoane, fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei, faptă din data de 16.05.2010.

Pentru toate aceste infracțiuni, a reținut circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, raportat la art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal, având în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind astfel îndeplinită cerința unei bune conduite anterior comiterii faptelor.

Având în vedere că faptele au fost săvârșite în concurs real, înainte de a fi condamnat inculpatul pentru vreuna dintre ele, în baza art. 33 lit. a Cod penal, instanța a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să o execute pe cea mai grea, aceea de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, stabilită conform art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal.

În continuare, în baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal, instanța a interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe perioada de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

Instanța nu a interzis inculpatului dreptul civil prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. a) teza I Cod penal, ținând cont de hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza C. c. României, unde s-a statuat că privarea de dreptul de a vota pentru toți condamnații care execută pedepse și care se aplică în mod automat acestora, indiferent de durata pedepsei lor, de natura sau gravitatea încălcării pe care aceștia au săvârșit-o și independent de situația lor personală, depășește limitele unei aprecieri rezonabile, astfel că este incompatibilă cu articolul 3 din Protocolul nr. 1.

Întrucât în speță, persoana inculpatului și natura infracțiunii săvârșite nu au impus interzicerea dreptului de a vota, a fost exceptată de la aplicare pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a teza I Cod penal.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, acesta aflându-se la prima încălcare a legii penale, instanța a făcut aplicarea art. 81 Cod penal și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni, stabilit potrivit art. 82 Cod penal, urmând ca în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, să se suspende și executarea pedepselor accesorii aplicate în baza art. 71 Cod penal.

Potrivit dispozițiilor art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal – privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii de 24 de ore, începând cu data de 17.05.2010, ora 20,00.

Cu privire la inculpatul A. M. V.:

Instanța l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1000 lei amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din data de 16.05.2010.

Pentru prima infracțiune, a reținut circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, raportat la art. 76 alin. 1 lit. d) Cod penal, având în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind astfel îndeplinită cerința unei bune conduite anterior comiterii faptelor.

Având în vedere că faptele au fost săvârșite în concurs real, înainte de a fi condamnat inculpatul pentru vreuna dintre ele, în baza art. 33 lit. a) Cod penal, instanța a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să o execute pe cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare, stabilită conform art. 34 alin. 1 lit. d Cod penal.

Instanța nu a interzis inculpatului dreptul civil prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. a teza I Cod penal, ținând cont de hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza C. c. României, unde s-a statuat că privarea de dreptul de a vota pentru toți condamnații care execută pedepse și care se aplică în mod automat acestora, indiferent de durata pedepsei lor, de natura sau gravitatea încălcării pe care aceștia au săvârșit-o și independent de situația lor personală, depășește limitele unei aprecieri rezonabile, astfel că este incompatibilă cu articolul 3 din Protocolul nr. 1.

Întrucât în speță, persoana inculpatului și natura infracțiunii săvârșite nu au impus interzicerea dreptului de a vota, a fost exceptată de la aplicare pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a) teza I Cod penal.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, acesta aflându-se la prima încălcare a legii penale, instanța a făcut aplicarea art. 81 Cod penal și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, stabilit potrivit art. 82 Cod penal, urmând ca în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, să se suspende și executarea pedepselor accesorii aplicate în baza art. 71 Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii de 24 de ore, începând cu data de 17.05.2010, ora 20,00.

Cu privire la inculpații Z. M., Z. L. C., T. R. E., Z. C. N., P. S.:

În baza art. 217 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 63 alin. 3 teza a II-a Cod penal, instanța i-a condamnat pe fiecare dintre ei la o pedeapsă cu 1000 lei amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din data de 16.05.2010.

În baza art. 63¹ Cod penal, a atras atenția că, în caz de sustragere cu rea credință de la executarea amenzii, instanța poate înlocui această pedeapsă cu închisoarea – în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, ținând seama de partea din amendă care a fost achitată.

Cu privire la inculpatul Z. C. V., instanța a apreciat că este suficientă măsura educativă a mustrării, pentru săvârșirea faptei prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 99 și art. 102 Cod penal.

Cu privire la inculpata B. L.:

Instanța a condamnat-o la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

Pentru această infracțiune, a reținut circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a) Cod penal, raportat la art. 76 alin. 1 lit. d) Cod penal, având în vedere că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, fiind astfel îndeplinită cerința unei bune conduite anterior comiterii faptei.

În continuare, în baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal, instanța a interzis inculpatei drepturile civile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și b) Cod penal, pe perioada de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

Instanța nu a interzis inculpatei dreptul civil prevăzut de art. 64 alin. 1 lit. a teza I Cod penal, ținând cont de hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza C. c. României, unde s-a statuat că privarea de dreptul de a vota pentru toți condamnații care execută pedepse și care se aplică în mod automat acestora, indiferent de durata pedepsei lor, de natura sau gravitatea încălcării pe care aceștia au săvârșit-o și independent de situația lor personală, depășește limitele unei aprecieri rezonabile, astfel că este incompatibilă cu articolul 3 din Protocolul nr. 1.

Întrucât în speță, persoana inculpatei și natura infracțiunii săvârșite nu impun interzicerea dreptului de a vota, a fost exceptată de la aplicare pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a) teza I a Cod penal.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatei, acesta aflându-se la prima încălcare a legii penale, instanța a făcut aplicarea art. 81 Cod penal și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, stabilit potrivit art. 82 Cod penal, urmând ca în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, să se suspende și executarea pedepselor accesorii aplicate în baza art. 71 Cod penal.

Potrivit dispozițiilor art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 83 Cod penal – privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

La individualizarea tuturor pedepselor aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere, potrivit art. 72 Cod penal, dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, persoana infractorilor, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Instanța a apreciat că aceste pedepse au fost proporționale cu scopul urmărit de legiuitor și corespund funcțiilor de constrângere și reeducare, precum și scopului preventiv, conform art. 52 alin. 1 Cod penal.

Toți inculpații au fost obligați la cheltuieli judiciare către stat.

Cu privire la latura civilă a cauzei, a fost disjunsă și s-a dispus formarea unui nou dosar cu termen de judecată la data de 25.09.2013 pentru când s-a dispus a fi citate părțile implicate în acțiunea civilă alăturată celei penale.

Împotriva sentinței penale nr. 270 din data de 10 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Găești, a declarat apel partea vătămată Z. F. D. care prin apărător ales a criticat soluția primei instanțe ca fiind nelegală și netemeinică, sub aspectul individualizării pedepsei, pe care o consideră prea blândă, atât ca cuantum cât și ca modalitate de executare, având în vedere gravitatea faptei și consecințele acestea.

Astfel, critica fiind adusă laturii penale a cauzei, s-a solicitat admiterea apelului schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prev.de art.182 Cod penal anterior, de vătămare corporală gravă, în infracțiunea prev.de art.194 alin.1 lit.a și e și alin.2 din Noul Cod penal, deoarece consideră că fapta a fost comisă de către inculpatul A. N. în scopul consecințelor prevăzute în acest text de lege, fiind chiar o tentativă la infracțiunea de omor.

Având în vedere gravitatea faptei și consecințele acesteia, în sensul că în urma accidentării intenționate de către inculpatul A. N., părții vătămate Z. F. D. i-a fost amputată gamba piciorului stâng, rezultând o infirmitate fizică permanentă, pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiționat, conform art.81 - art.83 Cod penal, este prea blândă, nu se justifica reținerea de circumstanțe atenuante personale prev.de art.74 Cod penal, în favoarea inculpatului și nici nu corespunde unei juste individualizări, conform disp.art.72 Cod penal.

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței, majorarea cuantumului pedepsei și executarea acesteia în regim privativ de libertate.

Curtea, verificând hotărârea atacată, conform art.420 alin.8 Cod procedură penală, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, în raport de criticile invocate și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, așa cum prevăd disp.art.417 alin.2 Cod procedură penală, constată că apelul declarat de către partea vătămată Z. F. D., este fondat cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicată inculpatului, așa cum se va arăta în continuare.

Cu privire la situația de fapt, prima instanță a reținut în mod corect după o analiză atentă a probelor administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și cu ocazia cercetări judecătorești, împrejurarea că la data de 16 mai 2010, în jurul orelor 22,30 inculpatul A. N., fiind sub influența băuturilor alcoolice, aflându-se la volanul autoturismului marca „Opel” cu nr.AG-_, intrând într-un conflict cu partea vătămată Z. F. D. cu intenție a îndreptat autoturismul spre aceasta, accidentând-o, după care a lovit o bucată de beton și a rămas suspendat.

După avarierea autoturismului, inculpatul a fugit, părăsind locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

În urma accidentării, părții vătămate Z. F. D. care a fost transportată la spital, i-a fost amputată gamba piciorului stâng, rezultând o infirmitate fizică permanentă.

Referitor la critica ce vizează calificarea juridică a faptei, invocată de partea vătămată în sensul schimbării încadrării juridice din infracțiunea prev.de art.182 alin.2 Cod penal, în infracțiunea prev.de art. 194 alin.1 lit.a și e și alin.2 din Noul Cod penal, este neîntemeiată.

Potrivit art.5 din Noul Cod penal, „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”.

Așadar, aplicarea legii penale mai favorabile este obligatorie și ca atare, în opinia Curții, în speța dedusă judecății, legea penală mai favorabilă este încadrarea juridică din Codul penal anterior, unde fapta de vătămare corporală gravă prev.de art.182 alin.2 Cod penal, este sancționată cu închisoarea în limitele de la 2 la 10 ani, în raport de legea penală nouă, unde aceeași incriminare este prevăzută în disp.art.194 alin.1 lit.a și e și alin.2 Cod penal, iar limitele de pedeapsă sunt de la 3 la 10 ani închisoare.

Cea de-a doua critică ce vizează individualizarea judiciară a pedepsei, privitoare la modalitatea de executare stabilită de instanța de fond este întemeiată.

Sub acest aspect, prima instanță dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului Z. N., nu a dat o justă interpretare și aplicare criteriilor prev.de art.72 Cod penal, neținând seama de modul și condițiile concrete în care a fost săvârșită fapta de vătămare corporală gravă asupra victimei Z. F. D., așa cum s-a arătat mai înainte, inculpatul conducând autoturismul fiind sub influența alcoolului și intenționat s-a îndreptat cu acesta spre victimă, accidentând-o grav și rămânând cu o infirmitate fizică permanentă, deoarece a fost necesară amputarea gambei piciorului stâng.

Totodată, a fost ignorată și poziția procesuală a inculpatului, care nu a manifestat sinceritate în sensul că pe parcursul cercetărilor prin declarațiile date a căutat să acrediteze ideea că la volanul autoturismului care l-a lovit pe victimă s-a aflat fratele său A. M. V., susțineri care au fost contrazise de declarațiile martorilor și de testele efectuate cu aparatul poligraf.

D. fiind modul și condițiile concrete în care a fost săvârșită fapta, gradul de pericol social pe care îl prezintă și urmările produse, modalitatea de suspendare a executării pedepsei apare ca o măsură extrem de blândă și sub acest aspect, pedeapsa nu poate să-și atingă scopul preventiv educativ.

În acest sens, Curtea consideră că numai prin executarea pedepsei în regim de detenție acest scop poate fi atins, motiv pentru care apelul declarat de către partea vătămată Z. F. D. se privește ca fiind fondat, urmând a fi admis, conform art. 421 alin.2 lit.a Cod procedură penală.

D. consecință, se va desființa în parte sentința primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, Curtea va proceda la înlăturarea disp.art.81 – art.83 Cod penal și art.71 alin.5 Cod penal, privind suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare la care a fost condamnat, urmând ca inculpatul A. N. să execute această pedeapsă în regim privativ de libertate.

Deoarece, nici la examinarea din oficiu a sentinței, efectuată sub toate aspectele de fapt și de drept nu s-au mai constatat și alte nelegalități, urmează ca celelalte dispozițiuni să fie menținute.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de partea vătămatăZ. F. D. împotriva sentinței penale nr. 270 din data de 10 iunie 2013 pronunțată de Judecătoria Găești, privind pe inculpatul A. N., fiul lui U. și G., născut la data de 13.07.1986 în orașul Găești, județul Dâmbovița, domiciliat în comuna Leordeni, . Argeș, fără forme legale în comuna Crângurile, ., CNP_, pe care o desființează în parte în latură penală și în rejudecare:

Înlătură aplicarea disp. art. 81-83 Cod penal și art. 71 alin. 5 Cod penal și dispune ca pedeapsa rezultantă de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare aplicată inculpatului A. N., să fie executată în regim privativ de libertate.

Menține în rest dispozițiile sentinței.

Dispune plata sumei de câte 75 lei onorarii parțiale pentru apelantul-parte vătămată Z. F. D. ( aflat în stare de deținere) și intimatul-inculpat A. N., până la prezentarea avocaților aleși din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2014.

Președinte, Judecător,

I. N. V. M.

Grefier,

C. M.

Red.VM

Tehnored.EV

6 ex./30.04.2014

d.f._ - Judecătoria Găești

j.f. M. M.

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3113/2006.

← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 132/2014....		Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... →

Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 320/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 320/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI