Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 899/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2014

Decizia nr. 899/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 26-09-2014 în dosarul nr. 4903/114/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 899

Ședința publică din data de 26 septembrie 2014

Instanța constituită din:

Președinte – G. C.

Judecător – P. M. F.

Grefier - S. A.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. I. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de inculpații B. L., fiul lui G. și E., născut la 21.10.1989 în Pogoanele, județul B., domiciliat în comuna L., ., jud. B., CNP._ și M. S., fiul lui V. și R., născut la data de 02.04.1992 în B., domiciliat în comuna L., ., jud. B., CNP._, împotriva sentinței penale nr. 58 din data de 10 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul B., prin care a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpați.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul-inculpat B. L., personal, aflat în stare de libertate și asistat de avocat desemnat din oficiu S. D. din cadrul Baroului Prahova, potrivit delegației de asistență judiciară obligatorie nr._ din data de 4.06.2014, aflată la fila 15 din dosar și apelantul inculpat M. S., personal și asistat de avocat din oficiu D. A., în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._, din data de 5.06.2014, emisă de Baroul Prahova, aflată la fila 16 din dosar, lipsă fiind intimații-părți civile M. G. și S. Județean de Urgență B..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învedereză instanței că avocatul ales al inculpatului M. S., E. C., a depus o cerere prin Serviciul Registratură al instanței, la data de 25.09.2014, prin care solicită să se ia act de denunțarea unilaterală a contractului de asistență juridică și a împuternicirii avocațiale din prezentul dosar, după care:

Conform dispozițiilor art. 356 alin. (2) Cod procedură penală și cu permisiunea instanței, avocații din oficiu ai inculpaților B. L. și M. S. au luat legătura cu aceștia.

Curtea constată că față de cererea avocatului E. C. prin care denunță unilateral contractul de asistență juridică încheiat cu inculpatul M. S., delegația de asistență judiciară obligatorie a avocatului D. A. se reactivează și acesta îl va asista în proces pe inculpat.

Curtea aduce la cunoștința inculpaților că au dreptul să dea o nouă declarație în fața instanței de apel, însă aceștia precizează că își mențin declarațiile date anterior și nu au de făcut completări suplimentare.

Avocat D. A., având cuvântul pentru apelantul-inculpat M. S., solicită admiterea apelului formulat, pe fond schimbarea încadrării juridice a faptei din disp. art. 188 alin. 1 C.pen. în disp. art. 194 lit. e) C. pen., vătămarea corporală prin punerea în primejdie a vieții persoanei.

Susține că inculpatul nu a intenționat să realizeze o tentativă la infracțiunea de omor și există doi martori direcți (V. G. și R. V.) care au arătat că nu l-au văzut pe inculpatul M. S. că a lovit persoana vătămată în zona gâtului.

Inculpatul a recunoscu că a lovit persoana vătămată dar nu a indicat că a lovit-o în zona gâtului, pentru a-i produce moartea.

Astfel, în cauză nu există alte probatorii care să susțină această teză, în afară de expertiza medico-legală efectuată.

Au fost audiați și alți martori care nici măcar nu au văzut că inculpatul ar fi lovit-o pe persoana vătămată.

Astfel, consideră că se impune schimbarea încadrării juridice iar dacă instanța consideră că se poate reține infracțiunea de tentativă la omor, atunci trebuie să se aibă în vedere că pedeapsa de 5 ani aplicată inculpatului, este foarte mare, chiar excesivă, având în vedere că inculpatul M. S. nu are antecedente penale ci numai o amendă administrativă, astfel cum se poate observa din filele 65-66 d.u.p.

De asemenea, avocatul susține că s-au putut dovedi numai lovirile realizate de inculpat nu și existența tentativei la infracțiunea de omor, astfel că solicită, în concluzie, reducerea pedepsei aplicate, executarea acesteia sub supraveghere arătând că inculpatul este de acord să execute o muncă neremunerată în folosul comunității dacă va fi condamnat.

În principal, avocatul inculpatului solicită schimbarea încadrării juridice a faptei.

Avocat D. S., având cuvântul pentru apelantul-inculpat B. L., susține apelul formulat împotriva sentinței penale nr. 58 din data de 10 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul B., considerând că hotărârea pronunțată este nelegală și netemeinică iar instanța de fond a respins în mod neîntemeiat cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei în disp. art. 194 alin. 1 lit. e, cu aplicarea disp. art. 5 Noul cod penal.

În concluzie, avocatul inculpatului solicită admiterea apelului formulat, schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina acestuia, stabilirea unei pedepse orientate către minimul special, iar ca modalitate de executare a pedepsei solicită suspendarea sub supraveghere a acesteia.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ca nefondate a apelurilor formulate de inculpații B. L. și M. S., considerând că hotărârea atacată este legală și temeinică, materialul probator a fost evaluat în mod just de către prima instanță de judecată și există infracțiunea de tentativă la omor iar nu infracțiunea de vătămare corporală.

Arată că, pe baza probatoriului administrat în cauză, instanța de fond a stabilit că la data de 11.11.2012, între orele 09:00-20:00, partea vătămată M. G. a ajutat-o pe fiica sa P. G. din ., pentru a tăia varza.

Ulterior partea vătămată a plecat către locuința sa, însă pe drum s-a oprit la barul aparținând S.C. A. .. pentru a-l ruga pe martorul A. G. să-i împrumute aparatul de sudură, în incinta barului aflându-se mai multe persoane, printre care și inculpații B. L. și M. S..

Partea vătămată a cerut o bere, ocazie cu care a observat că în incinta barului inculpatul M. S. îi dădea bere unui mânz, la un moment dat afirmând că vrea să îl vândă.

Partea vătămată a mers la masa inculpaților si i-a propus inculpatului M. S. să-i dea pe mânz suma de 300 lei, inculpatul spunându-i că nu e de acord pentru că a cumpărat mânzul cu suma de 600 lei.

După aceea, partea vătămată a sunat-o pe P. G., căreia i-a spus că A. G. nu vrea să-i dea aparatul de sudură, după care a plecat acasă.

În drum spre casă, după ce a parcurs 5-6 m, pe . a fost ajunsă din urmă de inculpatul B. L. care i-a pus piedică, acesta căzând pe o parte.

Inculpatul B. L. a lovit-o pe partea vătămată de două ori cu piciorul în gât după care inculpatul M. S. a lovit-o pe partea vătămată în aceeași zonă anatomică tot cu piciorul, incidental fiind observat de martorii R. V. si V. G..

Martorul R. V. s-a apropiat de inculpați, pe care i-a recunoscut si cărora le-a solicitat să o lase în pace pe partea vătămată însă inculpatul B. L. s-a dus la R. V. si i-a dat un pumn in zona feței, celălalt inculpat reproșându-i lui R. V. că vrea să fie martor, după care împreună cu B. L. l-au lovit pe R. V. până când l-au trântit la pământ.

În apărarea lui R. V. a intervenit cumnatul său, martorul V. G., dar a fost și el agresat de inculpatul M. S. cu pumnii până când a căzut, cu această ocazie V. G. recunoscându-l pe cel de-al doilea inculpat, respectiv pe B. L..

După agresiunile comise cei doi inculpați s-au dus la barul sus-amintit, același lucru făcându-l si partea vătămată, după care s-a dus la domiciliu și a anunțat serviciul de ambulanță, fapt confirmat de martorul A. G. a declarat că în ziua de 11.11.2012 in jurul orei 21:00, partea vătămată a revenit in bar, si i-a spus că a fost bătut de cei doi inculpați, totodată martorul observând că partea vătămată avea sânge pe față.

Astfel, din existența infracțiunii, din susținerile persoanei vătămate și din depozițiile martorilor prezenți la comiterea faptei de către inculpați, rezultă că aceștia au lovit persoana vătămată cu picioarele în zona laringelui, astfel că inculpații, procedând în acest fel, au acționat cel puțin cu intenția indirectă de a produce uciderea persoanei vătămate.

În concluzie, încadrarea juridică dată de către prima instanță este corectă, dat fiind gradul ridicat de pericol social, poziția procesuală a inculpaților de nerecunoaștere a faptelor săvârșite și antecedentele penale ale acestora.

Inculpatul B. L., având ultimul cuvânt, susține că nu a lovit-o pe persoana vătămată în zona gâtului, ci i-a aplicat numai o palmă și un picior, iar susținerile persoanei vătămate sunt nereale, aceasta fiind bolnavă. Este de acord să presteze muncă în folosul comunității în situația în care va fi condamnat.

Inculpatul M. S., având ultimul cuvânt, regretă că a lovit-o pe persoana vătămată cu palma și cu piciorul și este de acord să presteze muncă în folosul comunității în situația în care va fi condamnat.

CURTEA,

Asupra apelurilor penale de față;

Prin sentința penală nr. 58 din data de 10 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul B., în baza art. 386 al.1 N.C.pr.pen., a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul B. L. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.20 C.pen. raportat la art.174 al.1-175 al.1 lit.i C.pen. în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.194 al.1 lit. e N.C.pen. cu aplicarea art.5 N.C.pen. .

În baza art.386 al.1 N.C.pr.pen., a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul M. S. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.20 C.pen. raportat la art.174 al.1-175 al.1 lit.i C.pen. în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.194 al.1 lit.e N.C.pen. cu aplicarea art.5 N.C.pen.

În baza art.386 al.1 N.C.pr.pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșită de inculpatul B. L. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.20 C.pen. raportat la art.174 al.1-175 al.1 lit.i C.pen. în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.32 N.C.pen. raportat la art.188 al.1 N.C.pen. .

În baza art.386 al.1 N.C.pr.pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșită de inculpatul M. S. din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.20 C.pen. raportat la art.174 al.1-175 al.1 lit.i C.pen. în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.32 N.C.pen. raportat la art.188 al.1 N.C.pen. .

În baza art.32 N.C.pen. raportat la art.188 al.1 N.C.pen. cu aplicarea art.5 N.C.pen., a fost condamnat inculpatul B. L., la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, la data de 11.11.2012, în dauna părții vătămate M. G..

În baza art.67 al.2 N.C.pen. cu referire la art.12 al.1 din Legea nr.187/2012 s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 al.1 lit.a, b, h și k N.C.pen. pe o durată de 3 ani.

În baza art.65 al.1 N.C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.66 al.1 lit.a, b, h și k N.C.pen. începând cu data rămânerii definitive a sentinței si până la terminarea executării pedepsei.

2. În baza art.32 N.C.pen. raportat la art.188 al.1 N.C.pen. cu aplicarea art.5 N.C.pen., a fost condamnat inculpatul M. S., la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, la data de 11.11.2012, în dauna părții vătămate M. G..

În baza art.313 al.1 din Legea nr.95/2006, actualizată, au fost obligați, în solidar, inculpații să plătească părții civile S. Județean de Urgență B. suma de 3933,98 lei cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art.19 C.pr.pen. raportat la art.1349, art.1357 Noul C.civ. au fost obligați, în solidar, inculpații să plătească părții civile M. G. suma de 20.000 lei cu titlu de despăgubiri civile pentru daune morale.

S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă pentru daune materiale.

În baza art.7 al.1 din Legea nr.76/2008 s-a dispus, la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, prelevarea de probe biologice de la inculpați în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art.274 al.2 N.C.pr.pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare urmând ca suma de 200 lei onorariu apărător din oficiu avansată Baroului de avocați B. din fondul special al Ministerului Justiției, să rămână în sarcina statului.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 253/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B., înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 25.09.2013, sub nr._, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților B. L. și M. S. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută și pedepsită de art.20 C.pen. raportat la art.174 al.1-175 al.1 lit.i C.pen. .

În susținerea rechizitoriului, s-a reținut în sarcina inculpaților că în seara zilei de 11.11.2012, în timp ce se aflau pe raza comunei L., jud.B., au lovit-o pe rând, cu piciorul în laringe, pe partea vătămată M. G., după ce în prealabil B. L. i-a pus piedică, cauzându-i o leziune traumatică ce i-a pus în primejdie viața.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, respectiv plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de fixarea locului faptei si planșele fotografice, declarațiile inculpaților, concluziile certificatului medico-legal nr.A_ emis de Serviciul Județean de Medicină Legală B., declarațiile de martorilor, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifice nr._ și nr._ precum și celelalte înscrisuri atașate la dosar, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 11.11.2012, între orele 09:00-20:00, partea vătămată M. G. a ajutat-o pe fiica sa P. G. din ., pentru a tăia varza.

Partea vătămată a cerut o bere, ocazie cu care a observat că în incinta barului inculpatul M. S. îi dădea bere unui mânz, la un moment dat afirmând că vrea să îl vândă.

După aceea, partea vătămată a sunat-o pe P. G., căreia i-a spus că A. G. nu vrea să-i dea aparatul de sudură, după care a plecat acasă.

În drum spre casă, după ce a parcurs 5-6 m, pe . a fost ajunsă din urmă de inculpatul B. L. care i-a pus piedică, acesta căzând pe o parte.

Inculpatul B. L. a lovit-o pe partea vătămată de două ori cu piciorul în gât după carea, inculpatul M. S. a lovit-o pe partea vătămată în aceeași zonă anatomică tot cu piciorul, incidental fiind observat de martorii R. V. si V. G..

Partea vătămată a fost transportată la S. Județean de Urgență B. unde a fost diagnosticată cu ,,traumatism cervical anterior, insuficiență respiratorie acută, în observație leziuni laringiene”, la data de 11.11.2012, ora 22:25, intervenindu-se chirurgical, practicându-se ,,traheoctomie transistemică T2-T3 de urgență pentru asigurarea respirației”.

Ulterior, partea vătămată a fost investigată de mai multe ori, ultima dată în perioada 14.02-20.02.2013 la Secția ORL a Spitalului Județean de Urgență B..

Din certificatul medico-legal nr.A_ emis de Serviciul Județean de Medicină Legală B. a rezultat că partea vătămată M. G. a prezentat o leziune traumatică care a putut fi produsă prin lovire cu corp dur, posibil la data de 11.11.2012, pentru leziunea inițială si complicațiile survenite ulterior fiind necesare 85-90 zile de îngrijire medicală, leziunea de violență punându-i în primejdie viața.

În drept, faptele inculpaților B. L. și M. S. de a o lovi la data de 11.11.2012, în timp ce se aflau pe raza comunei L., jud.B., pe partea vătămată M. G. cu picioarele în laringe, cauzându-i o leziune traumatică ce i-a pus în primejdie viața, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută și pedepsită de art.32 N.C.pen. raportat la art.188 al.1 N.C.pen. cu aplicarea art.5 N.C.pen. .

În ceea ce privește susținerile inculpaților conform cărora ar fi lovit-o pe partea vătămată cu palmele peste față, respectiv pe antebrațul drept si nu cu piciorul, după ce în prealabil ar fi fost loviți de partea vătămată, neavând intenția de a-i suprima viața, sunt infirmate de concluziile medicului legist care a consemnat doar leziunea laringelui, în certificatul medico-legal nedescriind leziuni faciale; martorii R. V. si V. G. care au declarat că i-au văzut pe cei doi inculpați când îl loveau pe M. G., după care inculpații i-au agresat si pe cei doi martori, aceștia prezentând certificate medico-legale; declarațiile părții vătămate care se coroborează cu certificatul medico-legal nr.A_ ; rapoartele de constatare tehnico-științifice nr._ si nr._ din care rezultă că cei doi inculpați au avut un comportament simulat la momentul testării cu aparatul poligraf.

La reținerea încadrării juridice menționată anterior, s-a avut în vedere și intensitatea loviturilor aplicate precum și zona anatomică vizată de cei doi inculpați, forma de vinovăție a acestora fiind intenția indirectă, aceștia prevăzând rezultatul faptelor lor pe care, deși nu l-au urmărit, au acceptat posibilitatea producerii lui.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații B. L. și M. S. criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea scrisă a apelurilor ambii inculpați susțin aceleași motive de apel, respectiv că în mod greșit s-a reținut de către prima instanță tentativa infracțiunii de omor calificat și nu infracțiunea de vătămare corporală.

Cei doi apelanți arată că nu au avut intenția de a suprima viața victimei, iar martorii audiați nu au văzut ca persoana vătămată să fie lovită de ei în zona gâtului.

Examinând hotărârea atacată în raport de probele administrate în cauză, de criticile invocate, dar și din oficiu, conform art. 417 C.p.p., Curtea va constata că apelurile sunt nefondate.

În ceea ce privește situația de fapt (aspect contestat de apelanți) Curtea constată că aceasta a fost corect reținută de prima instanță și anume că, la data de 11.11.2012 a avut loc un incident între persoana vătămată M. G. și cei doi inculpați apelanți, aceștia din urmă, fără nici un motiv anume, așa cum reiese din probele administrate, au lovit-o cu picioarele pe persoana vătămată.

. persoanei vătămate a avut loc pe . L., Jud. B., în apropierea barului aparținând de ..

Din probele administrate rezultă că inițial cele trei părți se aflau la barul susmenționat, ocazie cu care persoana vătămată l-a întrebat pe inculpatul M. S. cu ce sumă vinde mânzul pe care-l are, iar după ce i s-a spus o sumă prea mare, persoana vătămată a plecat. Nu a apucat să parcurgă decât câțiva metri pentru că a fost prinsă din urmă de inculpatul B. L. care i-a pus piedică, moment în care persoana vătămată a căzut.

În timp ce se afla la pământ, cei doi inculpați au lovit-o cu picioarele în zona gâtului (așa cum s-a concluzionat a-i fi cauzate leziunile prin actele medicale), incidentul fiind văzut de martorii R. V. și V. G..

După incident persoana vătămată s-a ridicat și s-a deplasat în incinta barului precizat mai sus, fiind văzut plin de sânge de către martorul A. G. căruia i-a spus că a fost bătut de inculpați.

Partea vătămată a fost internată la scurt timp la S. Județean B. unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale de urgență.

Din actele medicale aflate la dosar și în special certificatul medico legal, rezultă că pentru leziunile suferite de persoana vătămată în urma loviturilor dure din zona gâtului și complicațiile ulterioare survenite sunt necesare 85-90 de zile de îngrijiri medicale. Totodată s-a concluzionat că aceste leziuni i-au pus viața în primejdie persoanei vătămate.

Cei doi inculpați nu au negat lovirea persoanei vătămate ci, au susținut că au lovit-o cu palmele peste față și nu au avut intenția de a-i suprima viața.

În primul rând, așa cum a conchis și prima instanță, . persoanei vătămate de către cei doi inculpați a fost confirmată de martorii oculari R. V. și V. G., care la solicitarea lor de a nu o mai lovi pe partea vătămată cei doi inculpați și-au îndreptat loviturile către martori (aceștia fiind și în posesia unor certificate medico-legale).

În al doilea rând rezultă indubitabil din actele medicale zona corporală unde a fost lovită persoana vătămată (zona gâtului).

Faptul că după agresiune suferită partea vătămată a apucat să ajungă la barul de unde plecase (locul agresiunii fiind foarte aproape, așa cum s-a arătat), și a putut afirma cine a lovit-o, nu conduce în mod direct la concluzia că nu putea suferi leziunea specificată în actele medicale, mai ales că aceasta a condus în scurt timp la internarea sa și la intervenția chirurgicală pentru salvarea vieții (operație ce a avut loc chiar în seara zilei de 11.11.2012, orele 22,45, în timp ce . după orele 20,00).

Curtea consideră că în mod justificat prima instanță a respins schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală (așa cum s-a solicitat și prin apelurile formulate), întrucât lovind partea vătămată într-o zonă vitală și cu intensitate (partea vătămată fiind operată de urgență, în caz contrar viața sa era în pericol), cei doi inculpați și-ar fi putut da seama de rezultatul letal ce putea interveni.

Din derularea evenimentelor reținute rezultă indubitabil că cei doi inculpați au acționat inițial cu intenția de a lovi persoana vătămată, dar în momentul în care aceasta era la pământ nu i-au aplicat lovituri în zone nevitale, ci au lovit-o cu picioarele în zona capului și a gâtului.

Or, prin intensitatea specifică unei lovituri cu piciorul în timp ce victima se află la pământ și în zone vitale (gât) inculpații au acceptat rezultatul specific al infracțiunii de omor respectiv decesul, acționând astfel cu intenția indirectă și spontană față de acest rezultat.

Mai trebuie menționat și aspectul că numai intervenția chirurgicală la scurt timp după agresiune viața părții vătămate a putut fi salvată, întrucât intrase în insuficență respiratorie acută, altfel cei doi inculpați puteau fi trași la răspundere penală pentru infracțiunea de omor în formă consumată comisă cu intenție indirectă.

În concluzie, Curtea reține săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor așa cum s-a stabilit și de prima instanță.

În ceea ce privește legea mai favorabilă, Curtea observă că art. 188-189 din Noul Cod penal nu mai prevede agravanta prev. de art. 175 lit. i) din Codul penal anterior, respectiv săvârșirea faptei în public și unde limitele de pedeapsă sunt de la 15 la 25 ani închisoare. În prezent nu mai există această agravantă reținută în sarcina inculpaților, fiind vorba de omor simplu prev. de art. 188 din Noul cod penal ce are limite de pedeapsă ca și infracțiunea de omor simplu din vechiul cod penal ( de la 10 la 20 ani închisoare).

Având în vedere acest aspect, instanța de apel consideră că în mod corect prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice, prin aplicarea disp. art. 5 din Noul cod penal.

În legătură cu individualizarea pedepsei Curtea apreciază că prima instanță a făcut o justă interpretare și aplicare a disp. art. 74 Cod penal, ținând seama de limitele speciale ale pedepsei, de gradul de pericol social al faptelor comise, atitudinea nesinceră a inculpaților și de faptul că nu sunt la primul conflict cu legea penală.

Aplicând câte o pedeapsă de 5 ani închisoare în regim de detenție Curtea apreciază că nici pe departe pedepsele aplicate nu sunt prea ridicate având în vedere periculozitatea manifestată de cei doi inculpați care, fără nici o urmă de justificare au înțeles să o lovească pe partea vătămată cu atâta intensitate și în loc public. Această manifestare violentă denotă o lipsă totală de considerație față de cele mai importante relații sociale apărate de legea penală.

Or asemenea fapte sunt aspru sancționate de lege, cu limite de pedeapsă ridicate, iar organele judiciare și în special instanța de judecată nu trebuie să fie lipsită de fermitate ci, să pedepsească pe măsură autorii acestui gen de infracțiuni.

Față de toate aceste considerente și neconstatând alte motive de nelegalitate sau netemeinicie, Curtea, în baza art. 421 alin. 1 lit. b) C.p.p. va respinge ca nefondate apelurile inculpaților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de către inculpații B. L. și M. S. împotriva sentinței penale nr.58/10.04.2014 pronunțată de către Tribunalul B..

Obligă pe fiecare apelant la plata sumei de câte 400 lei cheltuieli judiciare către stat.

Dispune plata sumei de câte 300 lei, reprezentând onorariu apărător oficiu pentru fiecare din apelanții inculpați, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 26 septembrie 2014.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

G. C. P. M. F.

GREFIER,

S. A.

Red. P.M.F.

Tehnored. S.A.

5 ex./15.10.2014.

Dos. fond_, Tribunalul B..

Jud. fond F. A..

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006

← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 72/2014....		Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p..... →

Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 899/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 899/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI