Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1008/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Comentarii

0

Decizia nr. 1008/2014 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 22-10-2014 în dosarul nr. 10832/200/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA NR. 1008

Ședința publică din data de 22 octombrie 2014

Președinte –M. V. T.

Judecător – D. A. E.

Grefier – M. P.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. I., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

……

Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA B., de părțile civile B. G., cu domiciliul ales în București, .. 4, ., ., Cod poștal_, Z. N., Z. G. și Z. I., toți cu domiciliul în ., de inculpații Ș. V., fiul lui G. și F., născut la data de 06.01.1972 în mun.B., jud.B., domiciliat în com.Cernătești, ., jud.B., cetățean român, studii superioare, stagiul militar îndeplinit, primar, căsătorit, doi copii, fără antecedente penale, CNP-_ și N. C. F., fiul lui A. și R., născut la data de 02.09.1974 în mun.B., cetățean român, studii 11 clase, căsătorit, 1 copil minor, fără antecedente penale, conducător auto la . în com.Cernătești, ., CNP-_, de asiguratorul . S.A., cu sediul în București, .. 3, . 3, Cod poștal_ și de partea responsabilă civilmente ..A., cu sediul în Sibiu, . de Afaceri (Corp A), nr. 5, . poștal_, J. Sibiu, împotriva sentinței penale nr. 697 din data de 01 iulie 2014, pronunțată de Judecătoria B., prin care:

I. În baza art. 192, alin. 1 și 2, Cod penal, cu aplicarea art. 4 și 5, Cod penal a fost condamnat inculpatul Ș. V., la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă săvârșită în dauna victimei B. A., în data de 21.05.2013.

S-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 21.05.2013 și până la data de 05.07.2013.

S-a constatat încetată de drept, la data rămânerii definitive a sentinței, a măsurii preventive a controlului judiciar luată față de inculpatul Ș. V., prin încheierea de ședință din data de 18.03.2014.

II. În baza art. 192, alin. 1 și 2, Cod penal, cu aplicarea art. 5, Cod penal a foat condamnat inculpatul N. C.-F., la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă săvârșită în dauna victimei B. A., în data de 21.05.2013.

În baza art. 397, alin. (1) Cod procedură penală cu referire la art. 25, alin.1, art. 21 și art. 86, Cod procedură penală, raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1371, alin.2, art. 1382, art. 1385, art. 1391, alin.2 și art. 1392 și art. 1372, Cod civil, au fost admise în parte acțiunile civile și au fost obligați inculpații Ș. V. și N. C.-F., în solidar între ei și la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente . (inculpatul Ș. V.) și partea responsabilă civilmente . SA (inculpatul N. C.-F.), în cote egale raportat la cei doi inculpați, la plata către partea civilă Z. N., a sumei de 26.897 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale și 300.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale, la plata către partea civilă Z. G., a plata către partea civilă Z. I., a sumei de 30.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale și la plata către partea civilă B. G., a sumei de 4203 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale și 200.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale.

În baza art. 276, alin.1 și 2, Cod procedură penală și art. 50 din Legea nr. 136/_, au fost obligați inculpații Ș. V. și N. C.-F., în solidar între ei și la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente . (inculpatul Ș. V.) și partea responsabilă civilmente . SA (inculpatul N. C.-F.), în cote egale raportat la cei doi inculpați, la 2500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă Z. N. și la 1000 lei cheltuieli judiciare către părțile civile Z. G. și Z. I..

În baza art. 274, alin.1 și 2, Cod procedură penală a obligat inculpatul Ș. V. la 1200 lei cheltuieli judiciare către stat și inculpatul N. C.-F. la 1200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Prin încheierea de îndreptarea erorii materiale din data de 07 iulie 2014 pronunțată de judecătoria B., în baza art. 278 C.pr.pen. s-a dispus îndreptarea erorii materiale din cuprinsul sentinței penale nr. 697/01.07.2014 a Judecătoriei B., în sensul de a se consemna în mod corect reținerea și arestarea preventivă a inculpatului Ș. V. și anume reținerea preventivă din data de 21.05.2013 și arestarea preventivă din perioada 10.06.2013 – 05.07.2013, în loc de reținerea și arestarea preventivă a începând cu data de 21.05.2013 și până la data de 05.07.2013. Îndreptarea a fost efectuată pe toate exemplarele sentinței.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13 octombrie 2014, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța a amânat pronunțarea la data de 20 octombrie 2014, pentru a da posibilitatea apărătorilor părților să depună concluzii scrise, fiind reamânată pronunțarea la data de 22 octombrie 2014, când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA:

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr. 697 din data de 01 iulie 2014, pronunțată de Judecătoria B., în baza art. 192, alin. 1 și 2, Cod penal, cu aplicarea art. 4 și 5, Cod penal a fost condamnat inculpatul Ș. V., fiul lui G. și F., născut la data de 06.01.1972 în mun.B., jud.B., domiciliat în ., jud.B., cetățean român, studii superioare, stagiul militar îndeplinit, primar, căsătorit, doi copii, fără antecedente penale, CNP-_, la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă săvârșită în dauna victimei B. A., în data de 21.05.2013.

S-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 21.05.2013 și până la data de 05.07.2013.

S-a constatat încetată de drept, la data rămânerii definitive a sentinței, a măsurii preventive a controlului judiciar luată față de inculpatul Ș. V., prin încheierea de ședință din data de 18.03.2014.

În baza art. 192, alin. 1 și 2, Cod penal, cu aplicarea art. 5, Cod penal a foat condamnat inculpatul și N. C. F., fiul lui A. și R., născut la data de 02.09.1974 în mun.B., cetățean român, studii 11 clase, căsătorit, 1 copil minor, fără antecedente penale, conducător auto la . în com.Cernătești, ., CNP-_, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă săvârșită în dauna victimei B. A., în data de 21.05.2013.

În baza art. 397, alin. (1) Cod procedură penală cu referire la art. 25, alin.1, art. 21 și art. 86, Cod procedură penală, raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1371, alin.2, art. 1382, art. 1385, art. 1391, alin.2 și art. 1392 și art. 1372, Cod civil, au fost admise în parte acțiunile civile și au fost obligați inculpații Ș. V. și N. C.-F., în solidar între ei și la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente . (inculpatul Ș. V.) și partea responsabilă civilmente . SA (inculpatul N. C.-F.), în cote egale raportat la cei doi inculpați, la plata către partea civilă Z. N., a sumei de 26.897 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale și 300.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale, la plata către partea civilă Z. G., a plata către partea civilă Z. I., a sumei de 30.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale și la plata către partea civilă B. G., a sumei de 4203 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale și 200.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale.

În baza art. 276, alin.1 și 2, Cod procedură penală și art. 50 din Legea nr. 136/_, au fost obligați inculpații Ș. V. și N. C.-F., în solidar între ei și la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente . (inculpatul Ș. V.) și partea responsabilă civilmente . SA (inculpatul N. C.-F.), în cote egale raportat la cei doi inculpați, la 2500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă Z. N. și la 1000 lei cheltuieli judiciare către părțile civile Z. G. și Z. I..

În baza art. 274, alin.1 și 2, Cod procedură penală a obligat inculpatul Ș. V. la 1200 lei cheltuieli judiciare către stat și inculpatul N. C.-F. la 1200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. nr. 397/P/2013 din 3.07.2013, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 04.07.2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului Ș. V., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în formă agravată prevăzută de art. 178 alin.1,2,3 Cod penal și a inculpatului N. C.-F., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin.1,2 Cod penal.

În sarcina inculpatului Ș. V. s-a reținut că la data de 21.05.2013, în timp ce conducea autoturismul marca Jeep Cherokee cu numărul de înmatriculare_ cu o viteză peste limita legală de 91 km/h pe D.J. 203K, pe raza localității Potoceni din . Cernătești către B., având o alcoolemie în sânge de 1 g%0, s-a angajat în efectuarea unei manevre de depășire periculoase, părăsind partea carosabilă și accidentând-o mortal pe minora B. A. în vârstă de 14 ani, care se afla în afara părții carosabile.

În sarcina inculpatului N. C.-F. s-a reținut că la data de 21.05.2013, în timp ce conducea autoturismul marca Opel Corsa cu numărul de înmatriculare_ cu o viteză peste limita legală de 61 km/h pe D.J. 203K, pe raza localității Potoceni din . Cernătești către B., a efectuat o manevră de schimbare a direcției de mers prin virare la stânga fără a se asigura, intrând în coliziune cu autoturismul condus de inculpatul Ș. V. care circula în aceiași direcție, eveniment care s-a soldat în final cu accidentarea mortală a minorei B. A. în vârstă de 14 ani, care se afla în afara părții carosabile.

În cauză a fost introduse în calitate de asigurător de răspundere civilă auto, S.C. C. A. S.A., conform poliței de asigurare RCA ./17/1053/HR0 nr._) - pentru inculpatul Ș. V. și S.C. A.-R. ASTRA S.A., conform poliței de asigurare RCA ./02/X1/SP nr._) - pentru inculpatul N. C.-F..

În cauză s-au constituit părți civile, mama victimei, Z. N. cu suma de 12.825 lei reprezentând daune materiale pentru cheltuielile de înmormântare și pomenirile ulterioare până la cea de trei luni, 10.000 lei daune materiale pentru cheltuielile viitoare cu pomenirile ulterioare, 406, 67 lei daune materiale pentru cheltuielile pentru consultațiile medicale și a medicamentelor necesare pentru tratarea stării de depresie generată de decesul fiicei sale și cu echivalentul sumei de 100.000 euro despăgubiri civile pentru daune morale pentru uciderea din culpă a unicei sale fiice, tatăl victimei B. G. cu suma de 1.000.000 euro, despăgubiri civile din care 10.000 lei, daune materiale și restul daune morale și Z. G. și Z. I., bunicii materni ai victimei, împreună cu suma de 20.000 euro daune morale.

Audiați în cauză, inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptei pentru care sunt trimiși în judecată, astfel inculpatul Ș. V. a declarat că nu recunoaște că are o culpă în uciderea victimei și că apreciază că nu are vina principală în producerea accidentului, deoarece se afla în depășirea autoturismului Opel, pe care o efectua regulamentar, iar când a ajuns în dreptul acestuia, acesta a virat brusc și l-a acroșat pe partea dreaptă a autoturismului său. Când a început să efectueze manevra de depășire în fața sa se afla doar autoturismul Opel, iar cealaltă mașină o Dacia care rula în fața auto Opel, virase la dreapta pe o uliță. Apreciază că viteza de 91 km/h nu a avut implicații în dinamica producerii accidentului. Crede că autoturismul Opel a virat stânga să evite niște gropi, care se aflau în dreptul intersecției. Recunoaște că avea o viteză mai mare decât cea legală și că în ziua respectivă a consumat un pic de alcool, dar nu este de acord cu alcoolemia stabilită prin rechizitoriu și că alcoolul consumat nu a avut influență asupra creării stării de pericol. Urmare faptului că a fost lovit de autoturismul Opel, nu a mai putut controla direcția de deplasare a mașinii sale și a fost deviat de la direcția normală pe care o avea, înainte de impact. Poziția fetelor, care se aflau lângă scuarul pentru flori, pe partea de carosabil neasfaltată, nu a determinat rezultatul periculos, deoarece circulația se desfășoară pe porțiunea de asfalt a drumului și nu pe cea de pământ.

Inculpatul N. C.-F. a precizat că nu se face vinovat de producerea faptei, aceasta fiind săvârșită în totalitate de inculpatul Ș.. El a schimbat direcția de mers deoarece a depășit autoturismul Dacia, care vira la dreapta, după ce anterior semnalizase și se asigurase, autoturismul condus de Ș. fiind la 400-500 metri în spatele său și putea să parcurgă această distanță, deoarece avea o viteză de 130 km/h. Apreciază că viteza sa era de 40-50 km/h, iar când inculpatul Ș. a văzut poziția sa a încercat să treacă printre mașina sa și locul unde se aflau fetele. Nu a văzut fetele, pentru că nu constituiau un pericol. Nu-și poate explica diferențele dintre prezenta declarație și declarațiile anterioare, cele declarate în prezent sunt reale. În zona respectivă sunt niște denivelări de adâncime foarte mică.

În cauză au fost audiați martorii din acte: J. M., P. Victoraș, B. F., U. F., D. M.-P., O. M., M. M.-C., B. F., T. D.-I., D. A.-D., N. J., R. G.-D..

La propunerea inculpatului Ș. V. au fost audiați martorii I. C.-A. și I. D.-D..

Instanța a încuviințat și inculpatului N. C. F. doi martori, urmând ca acesta să-i individualizeze, iar ulterior nu a mai prezentat numele acestora pentru a fi citați.

La cererea inculpatului Ș. V. s-a solicitat, Comisiei de Avizare și Control din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „M. Minovici” avizarea Raportului de expertiză medico-legală nr. 1334/i/13/19.06.2013 efectuat de INML București privind calculul retroactiv al alcoolemiei inculpatului Ș. V..

Din oficiu și la cerea celor doi inculpați, instanța a încuviințat efectuarea unei expertize criminalistice la Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București, cu următoarele obiective:

1.să se stabilească dinamica producerii accidentului;

2.să se determine poziția celor două autovehicule la momentul impactului dar și la deformările suferite de autovehicule;

3.să se determine viteza de deplasare a celor două autovehicule având în vedere deformarea materialelor plastice ale caroseriilor și impactul cu bordura dublă și stâlpul;

4. să comunice manevra sau manevrele care au determinat apariția stării de pericol și cine putea evita producerea accidentului.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, respectiv procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de cercetare la fața locului, schița locului accidentului și planșe foto, proces-verbal de completare a cercetării la fața locului și planșe foto, declarațiile inculpatului Ș. V., declarațiile inculpatului N. C.-F., declarațiile martorilor J. M., P. Victoraș, B. F., O. M., D. A.-D., R. G.-D., U. F., D. M.-P., T. D.-F., R. G., N. J., B. F., M. M.-C., fișa de constatări preliminare la raportul medico-legal de necropsie nr.A_ întocmită de S.J.M.L. B., - biletul etilotest marca Drager, procesul-verbal de prelevare și buletin de examinare clinică a inculpatului, buletin de analiză toxicologică-alcoolemie, raportul de expertiză medico-legală nr.1334/i/2013 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei, Avizul Comisiei de Avizare și Control din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „M. Minovici” pentru avizarea Raportului de expertiză medico-legală nr. 1334/i/13/19.06.2013 efectuat de INML București, raportul de expertiză tehnică auto judiciară efectuat la urmărirea penală, opinia expertului parte desemnat de inculpatul N. C.-F., Raportul de expertiză criminalistică nr. 218/02.06.2014, efectuat la Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București, procesul verbal al cercetării la fața locului efectuată de către instanță și caracterizarea inculpaților, inclusiv fișele de evidență a abaterilor rutiere ale acestora, prezentată în cuprinsul actului de sesizare, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 21.05.2013, în jurul orelor 18.22, organele de poliție din cadrul I.P.J. B. - Serviciul Rutier au fost sesizate cu privire la faptul că pe D.J. 203K, pe raza localității Potoceni din ., s-a produs un accident de circulație soldat cu rănirea a două persoane.

Cu ocazia deplasării la fața locului organele de poliție au constatat că locul producerii accidentului este situat pe D.J. 203K, la km 42+300m, pe raza localității Potoceni din . imobilului cu nr.84, sectorul de drum fiind în aliniament. În zonă circulația se desfășoară pe două sensuri de circulație, fiecare sens având o singură bandă de circulație, sensurile nefiind despărțite prin marcaj longitudinal. Partea carosabilă este din asfalt, are o lățime totală de 6m, fără declivități cu trotuare în lățime de 1,80 m pe sensul către B. și de 2,05m pe celălalt sens și spații verzi încadrate cu borduri cu lățimea de 0,70 m. De asemenea drumul este prevăzut cu acostamente din pământ cu lățimea de 3,20 m, pe sensul Săpoca către B. și de 2,20 m pe celălalt sens. În zona producerii accidentului nu există indicatoare rutiere.

În carosabil există denivelări rare, neregularizate. Cu ocazia cercetărilor efectuate ulterior în cauză au fost surprinse în detaliu gropile existente în zona respectivă, pe cele două sensuri de circulație.

Până la sosirea organelor de poliție la fața locului, cele două minore rănite fuseseră transportate cu echipaje de ambulanță la Spitalul Jud. B..

La fața locului organele de poliție au identificat următoarele autovehicule:

- autoturismul marca Jeep Cherokee cu nr. de înmatriculare_, proprietatea inculpatului Ș. V., pe stânga sensului de mers către B., în poziția pe roți, cu fața către imobilul cu nr.75, lipit de stâlpul de susținere a rețelei de joasă tensiune din dreptul imobilului, oblic față de axul drumului, cu spatele către D.J. 203K,

- autoturismul marca Opel Corsa cu nr. de înmatriculare_, proprietatea numitei N. J. și condus în momentul accidentului de soțul acesteia N. C.-F., pe dreapta sensului de mers către B., în poziția pe roți, cu fața către imobilul cu nr.84, oblic față de axul drumului, cu spatele către D.J. 203K.

Ambele autoturisme prezentau avarii.

De asemenea pe . dreaptă a sensului către B., a fost identificat autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare_ condus de numitul P. Victoraș, care nu prezenta avarii.

În urma probelor administrate în cauză, atât la urmărirea penală, cât și la cercetarea judecătorească, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 21.05.2013, în jurul orelor 18.20, inculpatul Ș. V. conducea autoturismul marca Jeep Cherokee cu nr. de înmatriculare_, pe D.J. 203K pe raza localității Potoceni din . Cernătești către B..

În autoturismul condus de inculpatul Ș. V. se mai aflau în calitate de pasagere numitele B. F. și D. A.-D..

În același timp, tot din direcția Cernătești către B. circula autoturismul marca Opel Corsa cu nr. de înmatriculare_ condus de inculpatul N. C.-F., iar în fața acestuia circula autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare_ condus de martorul P. Victoraș.

În autoturismul condus de inculpatul N. C.-F. se mai afla în calitate de pasageră soția acestuia N. J., pe scaunul din dreapta față, iar în autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare_ condus de martorul P. Victoraș se mai afla martora O. M..

Ajungând în zona bisericii din localitatea Potoceni din . unde începe un sector de drum în aliniament, inculpatul Ș. V. s-a angajat în depășirea autoturismelor care circulau în fața sa, în aceeași direcție de mers.

Astfel, în zona km 42+300 m, în apropiere de intersecția cu . de inculpatul Ș. era angajat în depășirea autoturismelor care circulau în fața sa (primul din fața sa fiind autoturismul Opel și în fața acestuia autoturismul Dacia 1310), moment în care și inculpatul N. C. F., conducătorul autoturismului Opel s-a angajat în depășirea autoturismului Dacia 1310, cu nr. de înmatriculare_ condus de martorul P. Victoraș, care semnalizase și redusese viteza, pentru a efectua virajul la dreapta pe .> În aceste condiții autoturismul inculpatului Ș. V. a lovit cu partea frontală dreapta din zona aripei față, partea stânga spate din zona aripei și roții autoturismului marca Opel, condus de inculpatul N. C.-F. cu o viteză de 44 km/h, care a efectuat manevra de depășire, pătrunzând pe contrasens, fără să se asigure, la mică distanță de autoturismul marca Jeep (manevra autoturismului Opel, de pătrundere pe contrasens, a fost inițiată cu circa 33 metri anterior locului impactului) care venea din spate cu o viteză mult peste limita legală, de circa 78 km/h.

În urma contactului dintre cele două vehicule, conducătorul autoturismului Jeep, inculpatul Ș. V. a pierdut controlul asupra direcției de mers, a ajuns în zona bordurii/trotuarului aferent sensului de mers, spre Săpoca, unde a lovit-o pe minora J. M., iar pe minora B. A. a proiectat-o puternic în gardul locuinței aflate în apropiere, după care autoturismul condus de inculpat a sărit bordura și a lovit un stâlp de susținere a rețelei electrice pe care l-a retezat de la bază, oprindu-se în fața locuinței de la nr.75.

În urma aceluiași impact, roata stânga spate a autoturismului Opel a fost avariată, acesta a intrat în derapaj, lăsând urme de cauciuc pe carosabil, care debutează pe sensul de mers B.-Săpoca și care continuă pe celălalt sens și pe acostament, până la locul unde a fost găsit autoturismul Opel, pe trotuarul din dreapta, în fața gardului de la imobilul cu nr.84 pe sensul de mers spre B.. Aceste urme au redat fără dubiu, locul impactului dintre cele două vehicule și traiectoria autoturismului Opel, imediat după impactul dintre acesta și celălalt autoturism.

Cele două minore se aflau în afara părții carosabile, pe acostamentul lărgit, de pământ, imediat lângă bordura care desparte trotuarul de partea carosabilă, așteptând să traverseze drumul național pentru a se îndrepta spre domiciliile lor, pe . zona unde D.J. 203K se intersectează cu .> Victima B. A., în vârstă de 14 ani, a fost transportată la Spitalul Jud. B., unde a decedat în aceeași zi, 21.05.2013. Din fișa de constatări preliminare la raportul medico-legal de necropsie nr.A_ întocmită de S.J.M.L. B. rezultă că moartea numitei B. A. a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei interne consecința rupturilor pulmonare, de trunchi pulmonar și a rupturilor cu dilacerare de ficat și splină în cadrul unui politraumatism cranio-cerebral, facial, toraco-abdominal și de membre, cu fractură cominutivă de femur drept. Leziunile de violență constatate s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri și planuri dure, cel mai probabil printr-un mecanism asociat de lovire și comprimare, proiectare.Leziunile traumatice au legătură de cauzalitate directă și necondiționată cu decesul.

Martora J. M. a suferit leziuni traumatice care au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale, fără a-i fi pusă viața în primejdie, așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr.549/29.05.2013 eliberat de S.J.M.L. B..

Inculpatul Ș. V. a fost testat alcoolsopic cu aparatul etilotest marca Drager, care la ora 18.46 a indicat o concentrație de 0,38 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Ulterior inculpatul a fost condus la Spitalul Județean B. unde i s-au recoltat două probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, rezultatul fiind după cum urmează:

- proba I recoltată la ora 19.46 - 0,80 g%0 alcool în sânge,

- proba II recoltată la ora 20.46 - 0,65 g%0 alcool în sânge.

Pe parcursul cercetărilor a fost efectuat calcul retroactiv al alcoolemiei pe care inculpatul o avea în momentul producerii accidentului de circulație. Din raportul de expertiză medico-legală nr.1334/i/2013 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei rezultă că în momentul producerii accidentului inculpatul Ș. V. avea o alcoolemie teoretică în descreștere de circa 1,00 g%0.

Situația de fapt astfel reținută s-a stabilit prin coroborarea în parte a declarațiilor inculpaților, în parte cu declarațiile martorilor J. M., P. Victoraș, B. F., O. M., D. A.-D., R. G.-D., U. F., D. M.-P., T. D.-F., R. G., N. J., B. F., M. M.-C..

Astfel martora J. M. a declarat că a vizualizat traiectoria autoturismului Jeep de trei ori, prima dată când acesta venea cu viteză, a doua oară, când a depășit ambele mașini și a treia oară când venea spre ele pe două roți. Martora nu a văzut impactul dintre cele două mașini, dar a auzit o bubuitură și a apreciat că autoturismul Jeep, întâi le-a lovit pe ele, apoi bordura, după care autoturismul Opel, apoi a lovit stâlpul.

Martorul B. F. a declarat că autoturismul Opel se deplasa la 30-40 metri, în spatele autoturismului Dacia, iar autoturismul Jeep, la 60-70 metri, în spatele Autoturismului Opel. Autoturismul Dacia a făcut dreapta pe . a încetinit, iar în acest timp, autoturismul Jeep (Nissan, după identificarea martorului) era în depășirea autoturismului Opel, al cărui șofer a văzut cu întârziere manevra autoturismului Dacia și a tras ușor stânga de volan pentru a ocoli Dacia. Martorul a arătat că autoturismul Jeep s-a dus până în bordură, timp în care a acroșat fetele, a lovit bordura, a acroșat autoturismul Opel, după care s-a dus în stâlp.

Din declarația martorului R. G.-D. rezultă că se afla pe marginea drumului și intenționa să traverseze și el drumul către magazinul S.C. Carly situat la circa 50 metri de zona producerii accidentului și se asigura înainte de a traversa dar a rămas pe loc întrucât dinspre Săpoca venea cu viteză un autoturism Jeep de culoare argintie care stârnea praful în jurul său și care în dreptul său a început manevra de depășire a coloanei de 3 sau 4 mașini.

Martorul a mai arătat că ulterior Jeep-ul nu a frânat, ci s-a angajat în depășirea unor autovehicule și la un moment dat l-a văzut îndreptându-se către două fete care erau lângă bordura trotuarului, pe una dintre ele proiectând-o în gardul unei locuințe, aceasta rămânând ulterior întinsă la pământ. A văzut că întâi a lovit fetele, după care au sărit niște plastice, din mașina de pe dreapta (Opel) după care s-a dus în stâlp.

Declarația acestui martor, contrazice susținerea inculpatului N., potrivit căreia s-a asigurat dar nu a văzut în oglinda retrovizoare Jeep-ul, în condițiile în care martorul spune că se afla la circa 50 metri de locul accidentului și în dreptul său Jeep-ul a început manevra de depășire a coloanei de 3 sau 4 mașini, ceea ce demonstrează că acesta era vizibil în oglinda retrovizoare a autoturismului Opel.

Martorii R. G.-D., U. F. și D. M.-Petronelea au declarat că autoturismul Opel nu a intrat pe contrasens, astfel instanța de fond nu a reținut aceste aspecte, ca reale, deoarece declarațiile martorilor confirmau, la un moment dat, susținerile inculpatului N., de la urmărire penală, ulterior fiind contrazise chiar de declarațiile acestuia din faza de cercetare judecătorească, când a susținut că a depășit Dacia, dar cel mai important și fără putință de tăgadă și de urma dinamică de frecare cu depunere de substanță de culoare neagră cu aspect de cauciuc, de pe carosabil, care provine de la autoturismul Opel și care începe de pe contrasens, de la 1,30 m față de bordura din partea stângă a sensului de mers către B..

De asemenea, prima instanță nu a reținut, fiind subiective și fără suport probator, declarațiile martorilor J. M., B. F. și R. G.-D. și apărarea inculpatului N., potrivit căreia, autoturismul Jeep s-a dus spre stânga, până în bordură, timp în care a acroșat fetele, a lovit bordura, a revenit spre dreapta pe carosabil, a acroșat autoturismul Opel, după care s-a dus, spre stânga, în stâlp, deoarece și aceste aspecte sunt contrazise de debutul urmei dinamice de frecare cu depunere de substanță de culoare neagră cu aspect de cauciuc care provine de la autoturismul Opel, care este anterior intersecției cu . acroșării celor două victime, ceea ce demonstrează că impactul dintre cele două autoturisme a avut loc anterior acroșării victimelor și în plus urmele de cauciuc și de destratificare ciment din bordura marginală (poziția 5 din expertiză), care sunt ulterioare locului acroșării victimelor, ceea ce demonstrează, că după acroșarea victimelor, autoturismul Jeep a trecut peste bordură și s-a oprit în stâlp. În acest sens sunt și concluzii raportului de expertiză criminalistică care descriu o traiectorie dreaptă a autoturismului Jeep și nu una în zig-zag cum o descriu martorii (bordură-Opel-stâlp).

Dinamica producerii accidentului a fost stabilită de instanță prin coroborarea în parte a probelor arătate mai sus, cu concluziile rapoartelor de expertiză, atât cel întocmit la urmărirea penală, cât și cel efectuat la Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București. De remarcat este și faptul că și raportul întocmit de expertul parte B. A., desemnat de inculpatul N., la urmărirea penală, redă aceiași dinamică a producerii accidentului (fila 197, verso, DUP).

În concluzie, s-a putut reține că starea de pericol a fost creată de inculpatul N. C.-F., care a efectuat o pătrundere pe contrasens, urmare unei manevre de depășire, fără să se asigure, ocazie cu care traiectoria autoturismului său s-a intersectat cu traiectoria autoturismului Jeep, angajat regulamentar în depășirea sa, dar care era condus cu o viteză mult superioară segmentului de drum respectiv (localitate) și de o persoană-inculpatul Ș. V., cu o alcoolemie de 0,80 grame/litru de sânge, la momentul recoltării probelor biologice.

În aceste condiții s-a putut reține că inculpatul Ș. V. a încălcat dispozițiile art. 35 din OUG 195/2002 rep. care prevăd că participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private, dispozițiile art.45 din OUG 195/2002 rep. care obligă conducătorul de vehicul să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță, precum și dispozițiile privind conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice.

Inculpatul N. C.-F. a încălcat dispozițiile art. 45, alin.2 din OUG 195/2002 rep. potrivit cărora conducătorul vehiculului care se angajează în depășire trebuie să se asigure că vehiculul care circulă în fața sau în spatele lui nu a inițiat o asemenea manevră și dispozițiile art. 54, alin.1 din OUG 195/2002 rep. referitoare la obligația de a semnaliza din timp și a se asigura la efectuarea unei astfel de manevre și că o poate face fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic.

În drept, fapta inculpatului Ș. V., care la data de 21.05.2013, în timp ce conducea autoturismul marca Jeep Cherokee cu numărul de înmatriculare_ cu o viteză peste limita legală de 78 km/h pe D.J. 203K, pe raza localității Potoceni din . Cernătești către B., având o alcoolemie în sânge 0,80 grame/litru de sânge, la momentul recoltării probelor biologice și ca urmare a impactului cu autoturismul Opel condus de inculpatul N. C.-F. a părăsit partea carosabilă și accidentat mortal pe minora B. A. în vârstă de 14 ani, care se afla pe acostamentul lărgit al drumului, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178, alin. 1, 2 și 3, Cod penal din anul 1969 sau art. 192, alin. 1 și 2, Cod penal, cu aplicarea art. 4 și 5, Cod penal, în vigoare de la data de 01.02.2014.

Față de situațiile de fapt și de drept reținute, instanța de fond, reținând vinovăția inculpatului Ș. V., l-a condamnat pe acesta, în baza art. 192, alin. 1 și 2, Cod penal, cu aplicarea art. 4 și 5, Cod penal, la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă săvârșită în dauna victimei B. A., în data de 21.05.2013.

La stabilirea legii mai favorabile, instanța de fond a avut în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, care a constatat că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

La aplicarea legii mai favorabile, în cauză, prima instanță a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de cele două texte de lege (anterior și ulterior modificării lor prin Legea nr. 187/2012), închisoarea de le 5 ani la 15 ani (art. 178, alin. 1, 2 și 3, Cod penal din anul 1969, în vigoare până la data de 01.02.2014) și respectiv închisoarea de la 2 la 7 ani (art. 192, alin. 1 și 2, Cod penal).

În ceea ce privește săvârșirea faptei de un conducător de vehicul cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prevăzută ca formă agravată de art. 178, alin. 1, 2 și 3, Cod penal din anul 1969, instanța de fond a reținut că potrivit art. 3 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Codului penal „Dispozițiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.”

Prin actul de sesizare inculpatul Ș. V. a fost trimis în judecată reținându-se că la momentul producerii accidentului avea o alcoolemie de 1,00 g/litru de sânge, urmare calcului retroactiv al alcoolemiei și 0,80 g/litru de sânge, la momentul recoltării probei.

Fapta reținută în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, respectiv infracțiunea de ucidere din culpă săvârșită de un conducător de vehicul cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, deși se regăsește incriminată și în noul cod penal la art. 192, alin.1 și 2, aceasta, în modalitatea săvârșită de inculpat, nu mai este incriminată ca o formă agravată a infracțiunii de ucidere din culpă, ci potrivit art. 192, alin.2, ultima teză, Cod penal, în astfel de situații se aplică regulile de la concursul de infracțiuni, dacă încălcarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere constituie prin ea însăși o infracțiune.

Astfel, instanța de fond a verificat, potrivit prevederilor art. 3, alin.2 din Legea nr. 187/2012, care arată că „ Dispozițiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire”, dacă fapta așa cum a fost ea săvârșită de către inculpat nu este incriminată în noua lege sub o altă denumire și a constatat că deși infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice este incriminată de art. 336, Cod penal, fapta, în modalitatea săvârșită de inculpat, nu mai este incriminată deoarece la momentul prelevării probelor biologice nu avea o alcoolemie de peste 0,80 g/litru.

În aceste condiții, instanța de fond a aplicat și dispozițiile art. 4, teza I, Cod penal, potrivit cărora legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă și a apreciat că mai favorabilă, atât sub aspectul limitelor de pedeapsă, cât și a incriminării, mai favorabilă este legea nouă.

La stabilirea legii mai favorabile prima instanță a mai avut în vedere și dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Codului penal, care prevăd că în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă, situație în care prin aplicarea, în prezenta cauză, a noii reglementări nu se impune, raportat la natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana inculpatului, aplicarea unor pedepse complementare și accesorii, în timp ce potrivit vechii reglementări aplicarea pedepsei accesorii era obligatorie.

La dozarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74, Cod penal și anume: împrejurările săvârșirii faptei, în condițiile în care a condus un vehicul cu o îmbibație alcoolică importantă și cu o viteză mult superioară limitei legale, pe un sector de drum recunoscut ca foarte aglomerat, zonă în care circulă mulți bicicliști, pietoni, atelaje și autovehicule, gravitatea faptei determinată de urmările acesteia care a adus atingere valorilor sociale privind apărarea și ocrotirea vieții persoanelor, atitudinea inculpatului de nerecunoaștere a culpei sale în producerea accidentului și tendința de minimalizare a circumstanțelor ce țin de culpa sa, dar și persoana inculpatului care nu este recidivist, dar care are un trecut bogat în ceea ce privește abaterile la legislația rutieră, fiind de mai multe ori sancționat contravențional pentru depășirea vitezei legale și producerea unor accidente soldate cu pagube materiale.

În aceste condiții, față de urmările faptei, de atitudinea inculpatului, de prevederile legale încălcate, în ceea ce privește legislația rutieră, instanța de fond a apreciat că numai o pedeapsă situată peste minimul special, este menită să asigure scopul pedepsei, acela de coerciție, de prevenție, în ceea ce-l privește pe inculpat dar și de prevenție de ordin general, prin descurajarea altor posibili făptuitori, această prevenție generală neavând eficiență efectivă în prezenta unei toleranțe excesive și lipsa unei reacții ferme a organelor statului.

Având în vedere cele reținute anterior, prima instanță a apreciat, că scopurile pedepsei, în prezenta cauză, nu pot fi atinse decât prin executarea pedepsei în regim privativ de libertate.

Având în vedere legea aplicată și raportat la art. 12 din Legea nr. 187/2012, art. 65, alin.1 și art. 67, alin. 1, Cod penal, instanța de fond nu a aplicat inculpatului nici o pedeapsă accesorie sau complementară.

În baza art. 72, Cod penal, instanța de fond a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 21.05.2013 și până la data de 05.07.2013.

În baza art. 241, alin.1, lit. c, Cod procedură penală, instanța de fond a constatat încetată de drept, la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul Ș. V., prin încheierea de ședință din data de 18.03.2014.

În drept, fapta inculpatului N. C.-F., care la data de 21.05.2013, în timp ce conducea autoturismul marca Opel Corsa cu numărul de înmatriculare_, pe D.J. 203K, pe raza localității Potoceni din . Cernătești către B., a efectuat o pătrundere pe contrasens, urmare unei manevre de depășire, fără să se asigure, ocazie cu care traiectoria autoturismului său s-a intersectat cu traiectoria autoturismului Jeep, angajat regulamentar în depășirea sa, iar coliziunea dintre cele două vehicule s-a soldat în final cu accidentarea mortală a minorei B. A. în vârstă de 14 ani, care se afla pe acostamentul lărgit al drumului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178, alin. 1, 2, Cod penal din anul 1969 sau art. 192, alin. 1 și 2, Cod penal, cu aplicarea art. 5, Cod penal, în vigoare de la data de 01.02.2014.

Față de situațiile de fapt și de drept reținute, instanța de fond, reținând vinovăția inculpatului N. C.-F., l-a condamnat pe acesta, în baza art. 192, alin. 1 și 2, Cod penal, cu aplicarea art. 5, Cod penal, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă săvârșită în dauna victimei B. A., în data de 21.05.2013.

La stabilirea legii mai favorabile, instanța de fond a avut în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, care a constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.

La stabilirea legii mai favorabile, în cauză, instanța de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de cele două texte de lege (anterior și ulterior modificării lor prin Legea nr. 187/2012), închisoarea de le 2 ani la 7 ani (art. 178, alin. 1, 2, Cod penal din anul 1969, în vigoare până la data de 01.02.2014) și respectiv închisoarea de la 2 la 7 ani (art. 192, alin. 1 și 2, Cod penal).

La stabilirea legii mai favorabile instanța de fond a avut în vedere și dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Codului penal, care prevăd că în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă, situație în care prin aplicarea, în prezenta cauză, a noii reglementări nu se impune, raportat la natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana inculpatului, aplicarea unor pedepse complementare și accesorii, în timp ce potrivit vechii reglementări aplicarea pedepsei accesorii era obligatorie.

În acest context, instanța de fond a apreciat ca lege mai favorabilă, Codul penal intrat în vigoare la data de 01.02.2014.

La dozarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74, Cod penal și anume: împrejurările săvârșirii faptei, în condițiile în care a prin conduita sa a declanșat producerea accidentului, care fără contribuția sa nu s-ar fi produs, gravitatea faptei determinată de urmările acesteia care a adus atingere valorilor sociale privind apărarea și ocrotirea vieții persoanelor, atitudinea inculpatului de nerecunoaștere a culpei sale în producerea accidentului și tendința permanentă de transferare a culpei, în exclusivitate către celălalt inculpat și care în timp a furnizat mai multe variante de producere a accidentului, adaptate probelor administrate dar care să conducă la disculparea sa, chiar în ciuda evidenței, dar și persoana inculpatului care nu este cunoscut cu trecut infracțional, dar care are un trecut bogat în ceea ce privește abaterile la legislația rutieră, fiind de mai multe ori sancționat contravențional pentru depășirea vitezei legale și neacordarea priorității de trecere pietonilor sau vehiculelor (fila 322-323,DUP).

În aceste condiții, față de urmările faptei, de atitudinea inculpatului, de prevederile legale încălcate, în ceea ce privește legislația rutieră, instanța de fond a apreciat că o pedeapsă situată la minimul special, este menită să asigure scopul pedepsei, acela de coerciție, de prevenție, în ceea ce-l privește pe inculpat dar și de prevenție de ordin general, prin descurajarea altor posibili făptuitori, această prevenție generală neavând eficiență efectivă în prezenta unei toleranțe excesive și lipsa unei reacții ferme a organelor statului.

Având în vedere cele reținute anterior, instanța de fond a apreciat, că scopurile pedepsei, în cazul inculpatului, nu pot fi atinse decât prin executarea pedepsei în regim privativ de libertate. Pentru a dispune astfel, instanța de fond s-a raportat și la atitudinea inculpatului de negare totală, a posibilei sale culpe determinante în producerea accidentului, în ciuda probelor administrate, ceea ce a demonstrat că acesta nu a înțeles că faptele personale sunt supuse aprecierii unor valori unanim acceptate, în unele situații, altele decât valorile personale, atitudine care a demonstrat o lipsă totală de regret față de urmările teribile ale faptei sale, în ciuda celor declarate.

Având în vedere legea aplicată și raportat la art. 12 din Legea nr. 187/2012, art. 65, alin.1 și art. 67, alin. 1, Cod penal, instanța de fond nu a aplicat inculpatului nici o pedeapsă accesorie sau complementară.

În latură civilă s-au constituit părți civile, mama victimei, Z. N., inițial cu suma de 12.825 lei reprezentând daune materiale pentru cheltuielile de înmormântare și pomenirile ulterioare până la cea de trei luni, 10.000 lei daune materiale pentru cheltuielile viitoare cu pomenirile ulterioare, 406, 67 lei daune materiale pentru cheltuielile pentru consultațiile medicale și a medicamentelor necesare pentru tratarea stării de depresie generată de decesul fiicei sale și cu echivalentul sumei de 100.000 euro despăgubiri civile pentru daune morale pentru uciderea din culpă a unicei sale fiice, tatăl victimei B. G. cu suma de 1.000.000 euro, despăgubiri civile din care 10.000 lei, daune materiale și restul daune morale și Z. G. și Z. I., bunicii materni ai victimei, împreună cu suma de 20.000 euro daune morale.

În dovedirea pretențiilor lor părțile civile au administrat proba cu înscrisuri, partea civilă Z. N. a depus bonuri fiscale, fotografii, acte medicale, diplome ale victimei, ofertă de despăgubiri din partea . (filele 71- 133, 310-319).

Bunicii materni ai victimei, părțile civile Z. G. și Z. I. au depus fotografii, acte medicale (filele 137-142).

Partea civilă B. G., tatăl victimei, a depus bonuri fiscale, acte medicale, recomandare de la locul de muncă (filele 181-192, 390-392).

. a depus la dosarul cauzei ofertele de despăgubiri făcute părților civile Z. N., Z. G., Z. I. și B. G. (filele 199-203).

La propunerea părților civile au fost audiați martorii D. E., S. G., C. E., S. R.-G. și S. I..

Instanța de fond, analizând materialul probator administrat în cauză, în latura civilă, a reținut că părțile civile, părinții victimei, au efectuat cheltuieli legate de înhumarea și pomenirile ulterioare ale victimei B. A. așa cum rezultă din bonurile fiscale și facturile aflate la dosarul cauzei, care dovedesc achiziționarea de alimente, îmbrăcăminte și alte materiale necesare înhumării și pomenirilor ulterioare. Din declarațiile martorilor D. E., S. G., C. E., S. R.-G. și S. I., participanți direcți la pregătirile de înmormântare și pomenirile ulterioare, a rezultat că părțile civilă au organizat pomeniri în afara pomenirii de la înmormântare și la 3 zile, 9 zile, 3 săptămâni, 6 săptămâni, 3 luni, 6 luni, 9 luni și 1 an, pomeniri la care au participat un număr însemnat de persoane, în special copii, în medie 60-70 persoane, și la care s-au cheltuit sume cuprinse între 2000-2500 lei pentru o pomană și 1000 lei-1500 lei pentru un parastas. Din declarațiile martorilor a mai rezultat că la înmormântare, pe lângă cheltuielile legate strict de aceasta (taxe legate de scoaterea defunctului de la morgă, sicriu, haine, transport, plata preoților) s-a organizat și o pomenire la care au participat multe persoane și cheltuielile de înmormântare și pomenirea legată de aceasta s-au ridicat la circa 6000-7000 lei.

Astfel, instanța de fond a reținut că mama victimei, partea civilă Z. N. a efectuat următoarele cheltuieli:_ lei partea sa de cheltuieli legate de înmormântare, pomana de la înmormântare și pomenile ulterioare până la 3 luni, la care se adaugă și 2072 lei, cheltuielile legate de pomana de 1 an, în total 14.897 lei.

În ceea ce o privește pe partea civilă respectivă, instanța de fond a avut în vedere că aceasta a solicitat cu titlul de cheltuieli viitoare, așa cum a precizat la ultimul termen, suma de 12.000 lei, pentru pomenile anuale de la 2 la 7 ani, cum se face, potrivit obiceiului locului. Instanța de fond, apreciază, raportat la atașamentul mamei față de fiica sa, de amintirea pe care aceasta o va păstra, de obiceiul locului, că vor fi organizate comemorări, cu aceste ocazii și că pretențiile acesteia, chiar dacă sunt viitoare, sunt justificate și rezonabile, prin raportarea lor, ca și nivel al costurilor, la pomenirea de un an, adică 2000 lei/pomenire, în total 12.000 lei.

Instanța de fond nu a reținut ca fiind cheltuieli în legătură cu infracțiunea dedusă judecății, cheltuielile în cuantum de 406, 67 lei daune materiale solicitate de partea civilă Z. N., pentru cheltuielile cu consultațiile medicale și a medicamentelor necesare pentru tratarea stării de depresie generată de decesul fiicei sale și va avea în vedere existența afecțiunii respective la aprecierea daunelor morale.

În ceea ce privește cheltuielile efectuate de tatăl victimei, partea civilă B. G., instanța de fond a reținut că acesta a efectuat cheltuieli de 2000 lei cu ocazia înmormântării, 1200 lei, contribuția sa la trei pomeni, 250 lei pentru ridicarea unei cruci și 753 lei pentru pomenirea de la 9 luni, în total 4203 lei.

În ceea ce privește acțiunea civilă a părților civile legată de daunele morale, instanța de fond a reținut că potrivit capitolului 19 din Rezoluția 75-7 a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei „în urma decesului victimei n-ar trebui să se acorde o astfel de reparare altor persoane decât tată și mamă, soț și soție, logodnic și copiii victimei; chiar în aceste cazuri, repararea ar trebui supusă condiției ca aceste persoane să fi avut legături strânse de afecțiune cu victima, în momentul decesului”. Astfel, din probele administrate în prezenta cauză, a rezultat că între victimă, copil fiind și părțile civile au existat relații de afecțiune deosebite, bazate pe dragostea acestora părinți și bunici, care au conviețuit în aceiași locuință și s-au ocupat de creșterea și educarea victimei, de la primele zile de viață și până la tragicul sfârșit al acesteia. Nu este de neglijat nici afecțiunea pe care tatăl i-a purtat-o victimei, chiar dacă acesta, în urma divorțului s-a separat de mama victimei și a locuit separat de aceasta, dar care a fost profund marcat de moartea fiicei sale, suferind un . major moderat reactiv. Atât mama, cât și bunicii au fost afectați nu numai emoțional dar și din punct de vedere al sănătății, mama urmând mai multe tratamente pentru depresie, iar bunica suferind un accident vascular. La aprecierea daunelor morale, instanța de fond a avut în vedere și posibilitățile reale ale părinților victimei, de a avea alți copii și raportat la starea lor de sănătate, la vârsta lor, la faptul că nu au dezvoltat alte relații, după divorț, va aprecia că o astfel de posibilitate este aproape inexistentă.

Pe baza considerentelor arătate mai sus, instanța de fond a reținut existența unui prejudiciu moral diferențiat între părțile civile și a apreciat că stabilirea unui prejudiciu moral, în cuantum de 300.000 lei pentru partea civilă Z. N., 200.000 lei pentru partea civilă B. G. și la câte 30.000 lei pentru părțile civile Z. G. și Z. I., a fost menită să asigure o compensare rezonabilă a prejudiciilor suferite, fără a reprezenta o îmbogățire fără just temei.

În concluzie în ceea ce privește, soluționarea laturii civile, instanța de fond, în baza art. 397, alin. (1) Cod procedură penală cu referire la art. 25, alin.1, art. 21 și art. 86, Cod procedură penală, raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1371, alin.2, art. 1382, art. 1385, art. 1391, alin.2 și art. 1392 și art. 1372, Cod civil, a admis în parte acțiunile civile și a obligat inculpații Ș. V. și N. C.-F., în solidar între ei și la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente . (inculpatul Ș. V.) și partea responsabilă civilmente . SA (inculpatul N. C.-F.), în cote egale raportat la cei doi inculpați, la plata către partea civilă Z. N. a sumei de 26.897 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale și 300.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale, la plata către partea civilă Z. G. a sumei de 30.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale, la plata către partea civilă Z. I. a sumei de 30.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale și la plata către partea civilă B. G. a sumei de 4203 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale și 200.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale.

La stabilirea gradului de culpă al fiecărui inculpat, instanța de fond a avut în vedere atât normele legale încălcate de fiecare, dar și contribuția fiecăruia la producerea rezultatului periculos, astfel a avut în vedere rolul declanșator al faptei inculpatului N., la care s-a adăugat culpa inculpatului Ș., care dacă ar fi condus cu o viteză în limite legale și fără să consume alcool, ar fi putut evita probabil, impactul dintre cele două autoturisme și respectiv pierderea controlului asupra direcției.

În baza art. 276, alin.1 și 2, Cod procedură penală și art. 50 din Legea nr. 136/_, instanța de fond a obligat inculpații Ș. V. și N. C.-F., în solidar între ei și la rândul lor în solidar cu partea responsabilă civilmente . (inculpatul Ș. V.) și partea responsabilă civilmente . SA (inculpatul N. C.-F.), în cote egale raportat la cei doi inculpați, la 2500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă Z. N. și la 1000 lei cheltuieli judiciare către părțile civile Z. G. și Z. I., reprezentând onorariul apărătorului ales, conform chitanțelor nr. 246/24.06.2014, 247/24.06.2014 și 176/30.07.2013 (filele 79-81, vol.II).

În baza art. 274, alin.1 și 2, Cod procedură penală, reținând culpa infracțională a celor doi inculpați, a obligat inculpatul Ș. V. la 1200 lei cheltuieli judiciare către stat și inculpatul N. C.-F. la 1200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Prin încheierea de îndreptarea erorii materiale din data de 07 iulie 2014 pronunțată de judecătoria B., în baza art. 278 C.pr.pen. s-a dispus îndreptarea erorii materiale din cuprinsul sentinței penale nr. 697/01.07.2014 a Judecătoriei B., în sensul de a se consemna în mod corect reținerea și arestarea preventivă a inculpatului Ș. V. și anume reținerea preventivă din data de 21.05.2013 și arestarea preventivă din perioada 10.06.2013 – 05.07.2013, în loc de reținerea și arestarea preventivă a începând cu data de 21.05.2013 și până la data de 05.07.2013. Îndreptarea a fost efectuată pe toate exemplarele sentinței.

Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri P. DE PE L. JUDECĂTORIA B., părțile civile B. G., Z. N., Z. G. și Z. I., inculpații Ș. V. și N. C. F., asiguratorii de răspundere civilă delictuală obligatorie . S.A. BUCUREȘTI și ..A. SIBIU, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Reprezentantul Ministerului Publica criticat soluția pronunțată de instanța de fond, pe care a considerat-o nelegală și netemeinică, sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaților care nu reflecta gravitatea faptelor comise, din pedeapsa aplicată inculpatului Ș. V., fiind dedusă o perioada greșita de reținere si arest preventiv, raportat la fapta comisă precum si persoana inculpaților, apreciind că este necesar a se aplica celor doi inculpați pedeapsa complementară și accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi.

Instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la prelevarea probelor biologice în conformitate cu prevederile Legii nr. 76/2008 privind organizarea si funcționarea Sistemului N. de Date Genetice Judiciare.

De asemenea, nelegală este și încheierea nr. 352 / 07.07.2014 prin care Judecătoria B. a dispus îndreptarea erorii materiale referitoare la perioada de reținere și arest preventiv dedusa din pedeapsa aplicată inculpatului Ș. V..

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. nr. 397/P/2013 din data de 04.07.2013 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpaților Ș. V., sub aspectul comiterii infracțiunii de ucidere din culpa in forma agravata prev de art. 178 alin 1, 2, 3 Cod penal, N. C. F., sub aspectul comiterii infracțiunii de ucidere din culpa prev de art. 178 alin 1, 2 Cod penal.

În sarcina acestora s-a reținut faptul că, în data de 21.05.2013, inculpatul Ș. V., în timp ce avea în sânge o alcoolemie de 1 g %0, conducea autoturismul marca Jeep Cherokee cu nr. de înmatriculare_, din direcția corn. Cernătești către mun. B. iar pe raza localității Potoceni a efectuat o manevra de depășire periculoasa, acroșând autoturismul marca Opel Corsa cu nr. de înmatriculare_ condus de inculpatul N. C. F. care, la rândul său, efectuase o manevra de schimbare a direcției de mers fără a se asigura, în urma impactului dintre cele doua autoturisme, traiectoria autoturismului condus de inc. Ș. V. fiind schimbată astfel încât a fost lovita mortal minora B. A. în vârsta de 14 ani care se afla în afara pârtii carosabile.

Instanța de fond i-a condamnat pe inculpații Ș. V. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare și N. C.-F., la o pedeapsă de 2 ani închisoare, ambii pentru infracțiunea de ucidere din culpă săvârșită în dauna victimei B. A., în data de 21.05.2013.

Raportat la fapta comisă precum și persoana inculpaților, a mai apreciat că este necesar a se aplica celor doi inculpați pedeapsa complementară și accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi,.

S-a considerat că inculpați Ș. V. și N. C. F. au beneficiat de un tratament sancționator prea blând, cuantumul pedepselor aplicate nefiind de natura sa răspundă gravitații faptelor comise, având în vedere modalitatea concretă de săvârșire a acțiunilor ilicite, precum și consecințele ce au rezultat în urma acțiunilor lor.

Astfel, inculpatul Ș. V. este primarul comunei Cernătești din jud. B., o persoana cu studii superioare și poziție unanim recunoscută în rândul colectivității pe care o conduce.

Deși acesta ar fi trebuit să reprezinte un exemplu demn de urmat în rândul concetățenilor săi, să înțeleagă pe deplin poziția pe care a o deține precum și responsabilitățile alăturate funcției deținute, inculpatul a ales în data de 21.05.2013 să consume băuturi alcoolice și să se urce la volanul autoturismului său de teren marca Jeep pentru a se deplasa către mun. B., deplasarea realizându-se pe un drum care, deși are doar 14 Km, durează cca. 20 min întrucât este sinuos și trece prin numeroase localități, traficul fiind intens.

Acest comportament al inculpatului nu este însă singular, din fisa permisului de conducere auto a rezultat că, anterior acestui incident, în anii 1992, 1993 si 2001, acesta a fost sancționat pentru fapte similare.

Față de cele menționate anterior, în baza dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit a) Noul Cod proc. pen. raportat la art. 408 Noul Cod proc. pen. cu referire la art. 417 Noul Cod proc. pen. a solicitai instanței de control judiciar să dispună admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 697/01.07.2014 pronunțata de Judecătoria B. si pronunțarea unei hotărâri temeinice si legale, luând în considerare criticile de mai sus.

Apelantul – parte civilă B. G., a criticat soluția pronunțată de instanța de fond sub aspectul laturii civile, solicitând obligarea inculpaților în solidar cu societățile de asigurare ce au emis polițele obligatorii RCA la plata sumelor indicate în cererea de constituire parte civilă.

Potrivit Codului civil ,,orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-1 repara” și ,,omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa”. Din prevederile legale menționate, rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie să fie întrunite anumite condiții si anume: existenta unei fapte ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate și a vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.

Înțelesul noțiunii de prejudiciu moral constă în rezultatul dăunător direct al faptei ilicite și culpabile prin care se aduce atingere valorilor cu conținut nepatrimonial ce definesc personalitatea umană, respectiv sentimentele de dragoste și afecțiune, cum este cazul în speță.

În cauză, acordarea daunelor morale a fost pe deplin justificată în raport de urmările produse - decesul fiicei - consecințele pe care acest eveniment tragic l-a avut asupra părții vătămate, această pierdere a fiicei implicând profunde suferințe fizice, generate de lezarea sentimentelor de afecțiune existente între membrii familiei, de sprijinul moral și material pe care partea vătămată și victima și-l ofereau în familie, consecințele pe plan psihic pe care decesul fiicei l-a avut asupra acestuia.

Acest copil era unicul copil, iar partea vătămată s-a dedicat în totalitate acestuia și spijinirii sale în aceste condiții dragostea părintească s-a consolidat în mod firesc între tată și fiica, chiar daca aceasta fusese încredințată spre creștere soției, între acesta și fiica mea exista o strânsa relație, aceasta nefiind afectată de divorț, ci din contra relația s-a strâns, fata având în continuare nevoie de grija și apropierea celor doi părinți.

Apelantele – părți civile Z. N., Z. G. și Z. I.au criticat soluția pronunțată de instanța de fond sub aspectul laturii civile, solicitând obligarea inculpaților în solidar cu societățile de asigurare ce au emis polițele obligatorii a asigurătorilor de răspundere civila . - Sucursala București B., respectiv . SA - Sucursala A., la plata sumelor în ceea ce o privește pe apelanta Z. N., echivalentul sumei de 100 000 Euro cu titlu de daune morale și 31.234,67 lei cu titlu de daune materiale și câte 10 000 Euro cu titlu de daune morale în ceea ce îi privesc pe apelanții Z. G. și Z. I..

Au criticat și modalitatea de soluționare a cererilor privind plata cheltuielilor viitoare dar certe cu pomenirile de la 2 ani până la 7 ani, despăgubiri civile care au apreciat că se ridică la suma de 18 000 lei și nu de 12 000 lei cum în mod greșit a reținut instanța de fond.

O altă critică se referă la modul nelegal în care instanța de fond a admis în parte cererea de acordare a daunelor morale pretinse prin cererea de constituire de parte civilă de Z. N., acordându-se cu acest titlu doar suma de 300 000 lei (aproximativ 68 000 Euro) în loc de 100 000 Euro cât s-a pretins prin cererea de constituire de parte civila. Din perspectiva acestei critici a solicitat a se avea în vedere faptul că, spre deosebire de alte parți din dosar, partea civilă Z. N. pretins o suma rezonabilă, care respecta principiul proporționalității consacrat în practica instanței europene, față de suferințele de ordin psihic și afectiv.

Suma de 100.000 euro se încadrează în cele pretinse și acordate de instanțele naționale ( a se vedea în acest sens cauza în care accidentul de circulație a fost provocat, în condiții similare, de Ș. H., cauză în care părțile civile au fost despăgubite cu suma de câte 120 000 euro cu titlu de daune morale).

În ceea ce îi privește pe apelanții – părți civile Z. G. și Z. I., aceștia au apreciat că în mod greșit instanța de fond nu a acordat suma de 10.000 euro daune morale, sumele acordate nu reprezintă o justă compensare a prejudiciului suferit de aceștia, ca urmare a decesului nepoatei.

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței apelate și obligarea inculpaților în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumelor solicitare.

Apelantele - asigurator de răspundere civilă delictuală obligatorie . S.A. și ..A. Sibiu au criticat sentința pronunțată de instanța de fond sub aspectul soluționării laturii civile, Judecătoria B. obligând cei doi inculpați în cote egale, în solidar cu asigurătorii de răspundere civilă, la plata către partea civilă Z. N., mama victimei a sumei de 26.897 iei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale și 300.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale, la plata către partea civilă Z. G. bunicul victimei a sumei de 30.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale, la plata către partea civilă Z. I., bunica a sumei de 30.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale și la plata către partea civilă B. G., tatal victimei a sumei de 4203 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune materiale și 200.000 lei cu titlul de despăgubiri civile pentru daune morale.

Deși instanța de fond a reținut că despăgubirile trebuie să prezinte un raport de proporționalitate și a acordat doar o parte din impresionanta suma solicitată de părțile civile cu titlu de daune morale, suma stabilită în sarcina asiguratorului este o sumă ce se îndepărtează de la scopul legii, acordându-se celor 4 patru părți civile aproximativ 125.000 euro.

Instanța de fond a acordat despăgubiri civile și daune morale în cuantum prea mare raportat la probatoriul administrat în cauză și la jurisprudența în materie. La acordarea daunelor morale trebuie să se țină cont și de unele criterii obiective, respectiv raportarea pretențiilor la condițiile socio-economice individuale ale părților civile precum și la nivelul general, astfel încât stabilirea unui cuantum despăgubirilor să aibă o susținere obiectiva care sa constituie baza pe care se formează intim convingere a judecătorului. S-a solicitat analizarea cuantumul daunelor morale ce au fost acordate în cazul infracțiunilor săvârșite cu intenție (omor) și să se observe faptul că acestea a fost reduse substanțial, fiind în cuantum mult mai mic decât cele acordate în prezenta cauză.

De asemenea, într-o . state ale UE cu un nivel de dezvoltare superior României, cuantumul despăgubirilor morale acordate pentru deces se situează in jurul valorii de 15.000- 20.000 de euro. În acest sens si concluziile studiului efectuat de către Comisia de supraveghere a asigurărilor în colaborare cu Fondul de protecție al victimelor străzii, având drept scop o analiza comparativă a soluțiilor pronunțate de către instanțele de judecată în cauzele penale având ca obiect vătămări corporale, ucideri din culpă, loviri și alte infracțiuni care au cauzat suferințe fizice/psihice în urma cărora s-au acordat daune morale unde se arata ca despăgubirea medie/persoana este cu 52% mai ridicata în cazul infracțiunilor din cuplă, față de cele comise cu intenție, deși gravitatea faptei este incontestabil mai mare decât a unei fapte săvârșite din culpă.

Apelantul – inculpat Ș. V. a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică. Nelegalitatea soluției criticate a derivat din faptul că instanța de fond a reținut aceeași proporție a culpei privitor la evenimentul rutier din data de 21.05.2013, în sarcina ambilor inculpați. A apreciat că inculpatul N. C. F. are o culpa proporțional mai mare în producerea accidentului. In mod corect instanța de fond a reținut că starea de pericol a fost creată de către acesta, atunci când s-a angajat într-o depășire fără să semnalizeze manevra din timp și fără să se asigure, virând spre stânga si pătrunzând pe contrasens.

Inculpatul Ș. V. se afla în depășirea autoturismului condus de inculpatul N. C. F., rulând în premomentul impactului, cu o viteza de 78 km/h. Viteza cu care circula inculpatul Ș. V. nu era o viteza cu mult peste cea legală și este cunoscut că, atunci când un autovehicul se angajează în depășirea altui autovehicul, cel care depășește accelerează puțin pentru că în caz contrar nu ar reuși sa efectueze manevra.

Manevra bruscă și intempestivă, de virare spre stânga și pătrundere pe contrasens a autoturismului Opel, care, astfel a intersectat direcția de deplasare a autoturismului JEEP, în momentul când acesta se afla la distanță foarte mica de autoturismul Opel, l-a pus, practic, pe inculpatul Ș. V. în imposibilitate de a evita accidentul. Consecințele ulterioare sunt cunoscute, iar inculpatul Sercaianu și-a manifestat in mod constant regretul față de consecințele acestui accident.

Într-adevăr inculpatul Ș. V. a avut o alcoolemie de 0,80 gr%o, dar nu s-a demonstrat că această alcoolemie a avut vreo influență în producerea accidentului. In toate situațiile unor accidente de circulație vina principală o poartă conducătorul auto, care încălcând dispoziții legale referitoare la circulația pe drumurile publice generează o stare de pericol. In cazul de față inculpatul N. C. F. a creat o stare iminenta de pericol deoarece, a efectuat manevra când autoturismul JEEP se afla aproape în dreptul său, făcând inevitabilă producerea accidentului. In acest context, instanța de fond trebuia să rețină o proporție mai mare a culpei în sarcina inculpatului N. C. F..

Culpa inculpatului Ș. V. a derivat doar din faptul că efectua aceea manevră de depășire cu o viteza peste limita legală .

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanței și în latură penală să rețină ca inculpatul N. C. F. a avut o culpă mult mai mare decât inculpatul Ș. V. în producerea accidentului.

Hotărârea instanței de fond este și netemeinică, deoarece l-a condamnat pe inculpatul Ș. V. la o pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare, în regim privativ de libertate. Și în situația în care instanța reține că cei doi inculpați au proporții egale de culpă în producerea accidentului, s-a considerat că tot nu se impunea aplicarea unei pedepse privative de libertate, cu atât mai mult cu cât inculpatul N. C. F. are o culpă preponderentă în producerea accidentului.

Încă de la începutul urmăririi penale, de la prima declarație, inculpatul Ș. V. a relatat onest cum s-a produs accidentul. Inițial nu a fost crezut însă, în final s-a demonstrat că poziția lui în faza de urmărire penală și în faza de cercetare judecătorească a fost absolut corectă, inclusiv si-a asumat o parte a culpei.

Inculpatul N. a avut o poziție permanent oscilantă cu încercări de inducere în eroare a organelor de urmărire penală sau a instanței de judecată.

Pe aceasta situație de fapt, care circumstanțiază persoana inculpatului Ș. V. privitor la conduita sa în cursul acestui proces penal, s-a considerat că nu se impunea ca instanța de fond să-i aplice o pedeapsă cu executare în regim de executare.

În mod greșit prima instanță a reținut ca inculpatul nu și-a recunoscut culpa în producerea accidentului, aspect care nu corespunde realității. Pe de alta parte, instanța de fond nu a dat suficientă importanță faptului că inculpatul nu are antecedente penale, este de profesie economist - specialitatea economie agrara, are doi copii in întreținere din care unul minor. Înainte de a fi primar al comunei Cernătești inculpatul a lucrat, din anul 2003, la Camera Agricolă B. și a fost director al acestei instituții o perioada de peste 3 ani.

Privitor la scopurile pedepsei, raportat la persoana inculpatului, în mod cert scopul represiv al acesteia a fost atins având în vedere perioada în care inculpatul a fost privat de libertate, fiind arestat preventiv. De asemenea, același scop va fi atins în continuare prin executarea unei pedepse în regimul unei suspendări supravegheate având în vedere obligațiile care sunt impuse la aplicarea unei asemenea pedepse.

S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței în latură penală și reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului Ș. V. în raport de proporția de culpă care se ca reține în sarcina acestuia, iar pedeapsa aplicată sa fie una neprivativă de liberate.

Apelantul – inculpat N. C. F. având cuvântul, a critică soluția pronunțată de instanța de fond, pe care o consideră nelegală și netemeinică, apreciind că în mod greșit a fost condamnat inculpatul pentru infracțiunea de ucidere din culpă, în condițiile în care vinovăția penală a acestuia este inexistentă întrucât nu a încălcat nici o regulă de circulație pe drumurile publice la momentul producerii acelui accident de circulație.

Singurulvinovat de producerea acestui accident este inculpatul Ș. V. care a circulat în aceea zonă cu viteză mult superioară maximului legal de 50 km/h, având de asemenea o alcoolemie peste limita legală, așa cum rezultă din buletinul de analiză.

De asemenea nici instanța de fond și nici rapoartele de expertiză efectuate în cauză nu au lămurit dinamica producerii accidentului, instanța limitându-se să procedeze la reținerea lucrărilor întocmite, dar care nu conțin nici o informație legată de poziționarea celor două victime după producerea impactului.

De asemeni nu a format obiectul analizei tehnico judiciare stabilirea vitezei reale de deplasare avută de autovehiculul marca Jeep Cherokee - care în nici un caz nu era de 60 Km/h cum susține inculpatul Ș. V. în procesul verbal de confruntare, ci de 130 km/h dacă se face raportare la „urmele" lăsate la locul accidentului, acesta frânând cu cel mult o secundă înaintea impactului, având viteza de 78 km/h, de aici se poate deduce că rula cu o viteză de peste 100 km/h.

Starea de pericol a fost generată de inculpatul Ș. V., conducătorul autoturismul Jeep, care circula cu o viteză mult superioară celei declarate, limita legală în localitatea respectivă fiind de 40 Km/h.

S-au criticat expertizele întocmite în cauză, deoarece la determinarea vitezei de impact pentru autoturismul Jeep, nu au cuantificat și vitezele pierdute prin consumarea energiilor necesare impacturilor succesive respectiv deformații Opel, deformații Jeep stânga dreapta, trecerea peste bordură, impactul cu stâlpul de susținere al rețetei electrice cu distrugerea acestuia, de unde se poate lesne constata că viteza de impact a fost în realitate mai mare decât a fost determinată în expertize, însă din anumite considerente aceasta a fost diminuată.

În principal s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de instanța de fond și achitarea inculpatului N. C. F.. În subsidiar, s-a solicitat aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, sau cu suspendarea executării sau suspendarea sub supraveghere.

Cu ocazia soluționării căii de atac au fost reaudiați inculpații Ș. V. și N. C. F..

În circumstanțiere, la dosarul cauzei s-au depus din partea apelantului – inculpat N. C. F. un raport de expertiză extrajudiciară întocmită de expertul D. D..

Apelanta – parte civilă Z. N. a depus la dosarul cauzei un bilet de trimitere pentru servicii medicale – specialitatea psihiatrie, copia xerox a concediului medical de care a beneficiat aceasta în perioada 23.07.2014 – 31.07.2014, o scrisoare medicală, un raport de psihodiagnostic și evaluare clinică, un bilet de ieșire din spital.

Curtea, examinând sentința apelată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin.2 C.pr.pen. constată că numai apelurile declarate de către P. de pe lângă Judecătoria B., de către părțile civile Z. N., Z. G. și Z. I., dar și de către asiguratorii de răspundere civilă delictuală . S.A. și ..A. Sibiu, chiar dacă nu în totalitate, sunt întemeiate, în timp ce căile ordinare de atac exercitate de către inculpații Ș. V. și N. C. F., precum și de partea civilă B. G. apar ca nefondate.

În acest sens, situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunilor au fost corect reținute de către prima instanță după cum s-a arătat anterior, beneficiind de deplin suport probator în actele și lucrările dosarului.

Aspectele criticate de către ambii inculpați cu privire la dinamica producerii accidentului și implicit la proporția repartizării vinovăției sub forma culpei între aceștia nu-și găsesc rezonanțe în probele enumerate de către Judecătoria B. și cărora li s-a dat în mod corect eficiență sub aspect penal, din această individualizare rezultând în mod neechivoc culpa comună a celor doi în deznodământul cu final tragic.

Instanța de fond a individualizat cu câte excepții, bine pedepsele aplicate celor doi inculpați pentru infracțiunile săvârșite, făcând o aplicare corectă a dispozițiilor art. 74 Cod penal, cu luarea în considerare a criteriilor menționate în alin.1 lit. a-g ale articolului respectiv.

Excepțiile la care s-a făcut referiri anterior se referă la lipsa dispunerii unei mai drastice sancțiuni penale în sarcina inculpatului Ș. V., persoana care, totuși a condus autovehiculul sub influența băuturilor alcoolice, în plus acestuia fiindu-i reținut permisul de conducere de trei ori pentru exact același comportament rutier, ceea ce evident, necesită mai mare diferență de tratament sancționator între cei doi inculpați.

De asemenea, după cum a învederat reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria B., instanța de fond a omis să aplice fiecărui inculpat pedepse complementare și accesorii, așa cum impuneau prevederile art. 67 și 65 Cod penal, iar pe de altă parte a omis să facă aplicarea și a art. 7 alin.4 din Legea nr. 76/2008.

Cu privire la cuantumul despăgubirilor civile, Curtea apreciază că numai daunele materiale și cele morale, cele din urmă doar pentru părțile civile Z. G. și Z. I. este corect acordat, raportat la dovezile administrate de instanță și la practica relativ constantă a Curții de Apel Ploiești.

În ceea ce privește însă daunele morale provocate părților civile Z. N. și B. G., părinții victimei B. A., fără a se pune vreun moment în discuție suferința uriașă ce le-a fost produsă, cuantumul acestora este disproporționat față de realitățile României în contextul actual, față de practica Curții de Apel Ploiești, în situații similare, dar și față de împrejurarea specială dată de faptul că partea civilă B. G. nu mai locuia demult cu fiica sa cu care, de altfel întreținea legături sporadice.

D. fiind cele mai sus menționate, Curtea în baza art. 421 lit. a C.p.p. va admite apelurile declarate de către P. de pe lângă Judecătoria B., de către părțile civile Z. N., Z. G. și Z. I., precum și de către de asiguratorii de răspundere civilă delictuală obligatorie . S.A. și ..A., împotriva sentinței penale nr. 697 din data de 01 iulie 2014, pronunțată de Judecătoria B., pe care o desființează în parte în latură penală și civilă și în consecință:

Va majora pedeapsa aplicată inculpatului Ș. V. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin.1 și 2 C.p. cu aplicarea art. 4 și 5 C.p. de la 2 ani și 6 luni închisoare la 3 (trei) ani închisoare.

În baza disp. art. 67 alin.1 C.p. va aplica fiecărui inculpat, respectiv Ș. V. și N. C. F. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b și i Cod penal, dreptul de a conduce referindu-se la vehicule din categoria B, pentru o perioadă de 3 ani, executabilă în conformitate cu disp. art. 68 alin. 1 lit.c Cod penal.

În baza art. 65 alin.1 Cod penal va aplica fiecărui inculpat, respectiv Ș. V. și N. C. F., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b și i Cod penal, dreptul de a conduce referindu-se la vehicule din categoria B, executabilă în conformitate cu disp. art. 65 alin.3 Cod penal.

În baza disp. art.7 alin.1 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpații Ș. V. și N. C. F., în vederea introducerii acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Va reduce cuantumul despăgubirilor civile pentru daunele morale la care au fost obligați inculpații Ș. V. și N. C. F., în solidar între ei și la rândul lor în solidar cu asiguratorul de răspundere civilă delictuală . S.A. (inculpatul N. C. F.) și cu ..A. (inculpatul Ș. V.), în cote egale raportat la cei doi inculpați, după cum urmează:

- pentru partea civilă Z. N. de la suma de 300.000 lei la suma de 160.000 lei;

- pentru partea civilă B. G. de la suma de 200.000 lei la suma de 60.000 lei;

Va menține în rest dispozițiile sentinței apelate, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de îndreptare eroare materială din data de 07.07.2014 pronunțată de către Judecătoria B..

În baza art. 421 pct.1 lit. b C.pr.pen. va respinge ca nefondate apelurile declarate de către inculpații Ș. V. și N. C. F., precum și de către partea civilă B. G., împotriva aceleiași sentințe penale.

Va respinge cererea formulată de către apelantul inculpat N. C. F. privind prelungirea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Având în vedre și dispozițiile art. 424 alin.2 C.pr.pen. și art. 275 alin.2 C.pr.pen. rap. la art. 274 alin.3 C.pr.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA B., de către părțile civile Z. N., Z. G. și Z. I., toți cu domiciliul în ., precum și de către de asiguratorii de răspundere civilă delictuală obligatorie . S.A., cu sediul în București, .. 3, . 3, Cod poștal_ și ..A., cu sediul în Sibiu, . de Afaceri (Corp A), nr. 5, . poștal_, J. Sibiu, împotriva sentinței penale nr. 697 din data de 01 iulie 2014, pronunțată de Judecătoria B., pe care o desființează în parte în latură penală și civilă și în consecință:

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului Ș. V. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 192 alin.1 și 2 C.p. cu aplicarea art. 4 și 5 C.p. de la 2 ani și 6 luni închisoare la 3 (trei) ani închisoare.

În baza disp. art. 67 alin.1 C.p. aplică fiecărui inculpat, respectiv Ș. V. și N. C. F. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b și i Cod penal, dreptul de a conduce referindu-se la vehicule din categoria B, pentru o perioadă de 3 ani, executabilă în conformitate cu disp. art. 68 alin. 1 lit.c Cod penal.

În baza art. 65 alin.1 Cod penal aplică fiecărui inculpat, respectiv Ș. V. și N. C. F., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi prev. de art. 66 alin. 1 lit. a,b și i Cod penal, dreptul de a conduce referindu-se la vehicule din categoria B, executabilă în conformitate cu disp. art. 65 alin.3 Cod penal.

În baza disp. art.7 alin.1 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpații Ș. V. și N. C. F., în vederea introducerii acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Reduce cuantumul despăgubirilor civile pentru daunele morale la care au fost obligați inculpații Ș. V. și N. C. F., în solidar între ei și la rândul lor în solidar cu asiguratorul de răspundere civilă delictuală . S.A. (inculpatul N. C. F.) și cu ..A. (inculpatul Ș. V.), în cote egale raportat la cei doi inculpați, după cum urmează:

- pentru partea civilă Z. N. de la suma de 300.000 lei la suma de 160.000 lei;

- pentru partea civilă B. G. de la suma de 200.000 lei la suma de 60.000 lei;

Menține în rest dispozițiile sentinței apelate, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de îndreptare eroare materială din data de 07.07.2014 pronunțată de către Judecătoria B..

Respinge ca nefondate apelurile declarate de către inculpații Ș. V., fiul lui G. și F., născut la data de 06.01.1972 în mun. B., jud. B., domiciliat în com. Cernătești, ., jud.B., cetățean român, studii superioare, stagiul militar îndeplinit, primar, căsătorit, doi copii, fără antecedente penale, CNP-_ și N. C. F., fiul lui A. și R., născut la data de 02.09.1974 în mun. B., cetățean român, studii 11 clase, căsătorit, 1 copil minor, fără antecedente penale, conducător auto la . în ., CNP-_, precum și de către partea civilă B. G., cu domiciliul ales în București, .. 4, ., ., Cod poștal_, împotriva aceleiași sentințe penale.

Respinge cererea formulată de către apelantul inculpat N. C. F. privind prelungirea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Constată că apelantul inculpat Ș. V. s-a aflat în stare de reținere și de arest preventiv în data de 21.05.2013 și în perioada 10.06.2013 – 05.07.2013.

În baza disp. art. 424 alin.2 C.pr.pen. obligă apelanții inculpați Ș. V. și N. C. F., în solidar între ei, și la rândul lor în solidar cu asiguratorul de răspundere civilă delictuală S.C. A. R. ASTRA S.A. (inculpatul N. C. F.) și cu ..A. (inculpatul Ș. V.), în cote egale, raportat la cei doi inculpați, la plata sumelor de 2.000 lei cheltuieli judiciare efectuate în apel de către partea civilă Z. N. și de 1000 lei cheltuieli judiciare efectuate în apel de către părțile civile Z. G. și Z. I..

Obligă apelanții inculpați Ș. V. și N. C. F., în solidar între ei, și la rândul lor în solidar cu asiguratorul de răspundere civilă delictuală . S.A. (inculpatul N. C. F.) și cu ..A. (inculpatul Ș. V.), în cote egale, raportat la cei doi inculpați, la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat.

Obligă apelantul parte civilă B. G. la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 22 octombrie 2014.

PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,

M. V. T. D. A. E.

GREFIER,

M. P.

Red.T.M.V.

Tehn.grefier P.M.

11 ex./07.11.2014

d.f._ Judecătoria B.

j.f. D. L.

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3113/2006

← Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 602/2014. Curtea de Apel...		Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 45/2014.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 72/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 899/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art. 290 C.p.. Decizia nr. 591/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 602/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 45/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 35/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 239/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 84/2014. Curtea de Apel PLOIEŞTI